995 matches
-
inovației".4 Această secvență de acțiune ne conduce la ideea că, de fapt, ambele structuri financiare sunt necesare, de multe ori lipsa de control, antrenând ideea falsă că s-ar afla în competiție sau, mai mult, că cea mai puțin controlabilă dintre ele piața financiară ar produce mai multe efecte adverse decât benefice. În opinia noastră, ambele se află într-o "coopetiție" constructivă, potențându-se una pe alta. Materialul care urmează este elaborat pornind de la schema expusă de Aglietta (op.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
6 Schema învățării comportamentului de succes (element original) Ar fi de interes dezvoltarea sistemului de învățare prezentat, folosind un algoritm de creștere graduală a complexității interferențelor. Sistemul inițial ar putea fi "perturbat" în mod intenționat cu interferențe alese în mod controlabil. Algoritmul folosit ar trebui să poată înregistra întregul spectru de reacții de răspuns. De interes în obținerea "cheii succesului" investitorului ar putea fi investigarea mulțimii de răspunsuri virtuale, din acestea selectând acele răspunsuri de succes, care apar în anumite circumstanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
unui regim de pompare în flux continuu și cu debit constant. Presiunea arterială poate fi măsurată direct (metode sângerânde) prin conectarea unui manometru cu lumenul vascular (direct sau prin intermediul unei membrane). Metodele indirecte se bazează pe aplicarea unei presiuni externe (controlabilă și măsurabilă) asupra peretelui arterial și observarea pulsațiilor arteriale sau a zgomotelor Korotkof distal față de zona de compresie. Tensiometrul clasic este format dintr-un manșon pneumatic prevăzut cu o pompa aspiro respingatoare (pară de cauciuc) și un manometru cu mercur
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care l-am făcut pe peliculă, am tras unu la cinci sau unu la șase, pe 35 de mm, ceea ce este foarte puțin. Aveam un singur interviu cu doamna Bergman, restul erau scene de ficționalizare, de reconstituire, adică a fost controlabil. Dar de atunci n-am mai filmat pe peliculă, ci doar pe video. Rata cea mai mare de consum am avut-o la Război pe calea undelor, unde am filmat peste o sută de ore, deci 1/50 față de 1
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
în urmă cu un an, chiar dacă tu nu ai în cutie ceea ce ai scris acolo. Poate să iasă un film mult mai bun din alte elemente. Filmul poate să prindă o viață a lui proprie. Evident, prinde o viață greu controlabilă, trebuie să o domolești după aia. Cum ați colaborat cu monteurii? Bine. Am lucrat cu monteuri diferiți la ultimele cinci filme. E o relație foarte importantă, pentru că ei sunt mult mai detașați de material, îl văd atunci pentru prima oară
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
acea imagine ce a fost cultivată de tradiția religioasă în care a crescut și de teologia naturală. Desprinderea de această imagine s-a înfăptuit treptat, cu zbucium și luptă interioară, sub presiunea respectului pe care cercetătorul autentic îl datorează faptelor controlabile. Ideea evoluției speciilor nu l-a atras, prin urmare, pe Darwin pe filiera gândirii speculative, prin ceea ce semnifica ea din punctul de vedere al unei viziuni generale asupra naturii și a lumii. Există mărturii concludente în această privință. Publicând Originea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
luați în seamă“. De-a lungul întregii sale cariere de cercetător, chiar și atunci când ajunsese la apogeul reputației sale, Darwin nu s-a lăsat tentat de acele teme în care afirmațiile nu puteau fi bine întemeiate prin raportare la fapte controlabile. Bunăoară, deși a fost adesea rugat să se pronunțe, el a refuzat să speculeze cu privire la originea vieții pe pământ, apreciind că există prea puține premise faptice pentru a putea afirma ceva în această privință. Revelator pentru atașamentul strict și neclintit
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acceptat în epoca lui Darwin era că o explicație este satisfăcătoare din punct de vedere științific dacă și numai dacă ea face posibilă derivarea univocă a faptelor de observație și experimentale din legi formulate prin inducție în conjuncție cu date controlabile despre caracteristicile de stare ale sistemelor care constituie obiectul cercetării. În mod evident, explicațiile darwiniene nu satisfăceau asemenea exigențe. Ceea ce făcea ca ele să apară cel puțin îndoielnice în ochii celor a căror imagine despre știință era modelată de realizările
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și acceptarea științei darwiniene. Mulți oameni instruiți au fost astfel îndemnați să creadă că asumarea principiilor pe care se sprijină credința lor îi obligă să respingă concluzii ale științei darwiniene. Cei convinși că aceste concluzii sunt susținute de probe obiective, controlabile, au putut crede, dimpotrivă, că viziunea religioasă asupra vieții și a omului este inacceptabilă deoarece se află în contradicție cu rezultatele cercetării științifice. Simplu spus, dacă se admite că religia și știința darwiniană a evoluției sunt în conflict, oamenii care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Prin însăși natura lor, enunțuri privitoare la ceea ce depășește limitele experienței nu pot fi nici probate, nici răsturnate de către cercetarea științifică a naturii. Prin urmare, ele nu se impun unor oameni raționali și de bună credință, așa cum se impun rezultatele controlabile ale muncii științifice în comunitatea cercetătorilor. Johnson nu se oprește însă aici. Într-un al doilea pas al argumentării sale, el se distanțează de teoria darwiniană a evoluției pe temeiul că unele dintre ideile centrale ale teoriei ar fi susținute
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unei ipoteze științifice. Este important să nu pierdem din vedere că, în contrast cu reprezentările religioase, enunțurile științifice sunt enunțuri despre ceea ce este finit și condiționat. Tocmai de aceea ele sunt susceptibile să fie confirmate sau infirmate concludent, prin raportare la fapte controlabile. Pretențiile cunoașterii științifice vor trebui, prin urmare, să fie modeste. Afirmații despre univers ca întreg, despre principii prime și cauze ultime, pot să reprezinte, în cel mai bun caz, o extrapolare a rezultatelor cercetării științifice pentru care oamenii de știință
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
respinge afirmația că universul natural a fost creat deoarece o asemenea afirmație depășește limitele cunoașterii prin experiență. Sensul pe care ideea Creației îl conferă, atât universului, cât și vieții omului, este ceva cu totul exterior față de enunțurile care sunt științific controlabile. Concluzia fundamentală ce rezultă din despărțirea domeniilor, înțeleasă în acest fel, este că procesele care au loc în univers nu vor trebui privite drept expresia planurilor, proiectelor, intențiilor și voinței lui Dumnezeu. Ele reprezintă efectele acțiunii unor cauze și mecanisme
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu este pe deplin clară. Este vorba de modul cum înțeleg ei natura convingerilor religioase în raport cu cea a ideilor științifice. Cele din urmă sunt idei acceptate de toți cercetătorii avizați și interesați în cunoașterea adevărului, pe temeiul unor probe obiective, controlabile. Care este însă statutul convingerilor religioase? Există nu puțini oameni capabili să-și folosească în mod adecvat rațiunea, gata să accepte tot ceea ce este sprijinit de probe convingătoare, care nu sunt credincioși. Este un fapt căruia trebuie să i se
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ca și variatele niveluri științifice ale descrierii.“ Ne putem întreba dacă a vorbi în acest fel despre „cunoaștere religioasă“ și „cunoaștere morală“, într-un mod care estompează delimitarea dintre afirmații ce pot fi susținute sau respinse prin raportare la fapte controlabile și opțiunile noastre libere, nu înseamnă a merge prea departe. Căci cu greu se va mai putea discuta cu argumente dacă vom accepta să fie ocultate contururile unor distincții conceptuale atât de fundamentale. Așa ceva nu i se poate reproșa, desigur
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acceptăm că singura imagine asupra acestui univers, care răspunde exigențelor obiectivității, este imaginea ce se constituie pe baza rezultatelor cunoașterii științifice. Aceasta este o imagine asupra naturii și a omului, ca ființă naturală, care întrunește virtuțile, dar și limitele cunoașterii controlabile. Tocmai de aceea ea nu poate pretinde drepturi exclusive, și nici măcar întâietate, în raport cu alte sisteme de reprezentări asupra lumii și a existenței omenești. Ceea ce nu înseamnă decât a recunoaște că există interese și preocupări esențiale ale ființelor care simt, gândesc
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
se plasează deasupra oricăror convingeri personale care îi pot despărți. Nu se poate pretinde că interesele științifice ar deține un rang superior în raport cu alte interese. Este însă foarte important ca acele reprezentări care pot fi susținute prin raportare la fapte controlabile să fie delimitate cât mai clar de alte reprezentări ale oamenilor. Ceea ce îi poate despărți pe cercetători pe planul convingerilor lor personale nu va trebui să afecteze în nici un fel comunicarea și colaborarea lor profesională. În probleme științifice, cercetătorii cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un spațiu vid, că orientările ei sunt influențate de motive dominante în cultura epocii sau de crezuri personale ale cercetătorului, și cu totul altceva este să trecem cu vederea distincția dintre idei care pot fi susținute sau răsturnate de date controlabile ale experienței - cunoștințe în sensul curent al termenului - și reprezentări care modelează, fiecare în felul ei, gândirea, sensibilitatea și comportarea oamenilor. Nu trebuie să uităm de asemenea că reprezentările asupra universului natural nu sunt aceleași în diferite confesiuni religioase și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
principii. Odată cu dezvoltarea științei matematice a naturii în secolele XVII-XVIII, a câștigat prestigiu și s-a impus treptat un concept mult mai restrictiv. Este vorba de conceperea științei drept sistem de legi cu valabilitate universală, legi care fac posibile explicații controlabile și predicții încununate de succes ale fenomenelor ce constituie obiectul cercetării. În acord cu modelul oferit de știința matematică a naturii, în particular de mecanica newtoniană, s-a considerat că valoare științifică au doar acele explicații care se bazează pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aceea, adoptarea idealului de cunoaștere și metodologic consacrat de realizările științelor fizico chimice nu va favoriza progresul cercetării în toate ramurile biologiei. În domenii cum este biologia evoluției e nu numai rezonabil, dar și necesar ca cercetătorul să caute răspunsuri controlabile la întrebări ca: „De ce organisme care trăiesc astăzi sau au trăit în trecut sunt așa cum sunt, adică au anumite funcții și structuri?“ „De ce se disting ele prin anumite comportamente?“ „De ce au existat și există atât de multe specii de plante
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Charles Darwin și sfârșind cu Ernst Mayr, au subliniat adesea că dacă un eveniment istoric nu poate fi explicat prin legi aceasta nu înseamnă câtuși de puțin că el nu va putea primi o explicație științifică. Explicațiile date unor fapte controlabile ale istoriei vieții sunt științifice în măsura în care ele sunt testabile. Explicațiile nomologice satisfac în mod evident această cerință esențială a unei bune explicații științifice. Aceasta deoarece în cazul explicațiilor nomologice explicația și predicția sunt în principiu simetrice: legile fac posibilă în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de vitalism, ci și de forme oricât de rafinate de reducționism, Mayr nota: „Să reamintim că indeterminarea nu înseamnă lipsa cauzei, ci doar impredictibilitate.“ Este adevărat că în Originea speciilor Darwin vorbește de „legi“ cu referire la relații cauzale, obiectiv controlabile. În realitate, explicațiile din biologia evoluției nu se bazează pe legi, ci pe concepte ca suprapopulație, luptă pentru existență, selecție naturală, adaptare, succes reproductiv și altele. Mayr aprecia că, prin profilul epistemic al explicațiilor pe care le oferă, biologia evoluției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lor științifice printr-o schimbare a profilului epistemic care ar urma să le apropie de știința experimentală. Un secol și jumătate de cercetări consacrate evoluției vieții pare însă să ne indice mai degrabă că granița dintre cercetări care explică fapte controlabile experimental, cu referire la legi și condiții inițiale, și cercetări care explică prin narațiuni istorice nu desparte, cum s-a crezut, doar științe ale naturii și discipline umaniste. Ea străbate chiar perimetrul științelor vieții, semnalând deosebirile semnificative dintre profilul epistemic
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cercetările istorice drept inferioare din punct de vedere științific doar deoarece obiectivul lor central nu este formularea de legi cu putere predictivă. Faptele ce constituie obiectul acestor cercetări, chiar dacă nu sunt de cele mai multe ori reproductibile experimental, reprezintă obiectul unor constatări controlabile, verificabile. Iar explicațiile istorice pot fi testate deseori cu o rigoare comparabilă cu cea a testării rezultatelor cercetărilor experimentale. Dacă cercetările din biologia evoluției nu trebuie să rămână neapărat în urma celor din științele biologice experimentale din punctul de vedere al
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
instaurîndu-și hegemonia. Credem în victoria de nestăvilit a Culturii umaniste, chiar cu prețul nimicirii unor culturi multimilenare. Nu știm că dezvoltarea în strînsă legătură și reciprocă a științelor și tehnicilor însuflețește o mașină din ce mai teribilă și din ce în ce mai puțin controlabilă. Nu știm că știința și tehnica aduc viață și moarte, libertate și înrobire. Nu știm că dezvoltarea puterii lor de distrugere va depăși orice alt progres. Nu știm că această controlare a lumii prin tehnică permite dezlănțuirea smintelii istorice. Secolul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
-și mai face acum iluzii în privința obiectivității depline. Omul, prin definiție, înseamnă implicare subiectivă în istorie. Tot ce face el, de la prima respirație până la ultima, este prezență în istorie, oricât de discretă, ceea ce implică factori extrem de diverși, numai în parte controlabili. Multe lucruri rămân în afară și situația fiecărui individ este, aș spune, nu total diferită, dar distinctă de a celuilalt. Nu seamănă perfect doi indivizi între ei, nici când sunt frați, cum nu seamănă nici frunzele între ele, cum nici
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]