1,427 matches
-
modernizare»”. Altfel spus, valorile postmaterialiste ale calității vieții și ale expresivității individuale s-ar substitui celor care în epocile precedente erau centrate pe nevoi ale securității economice și sociale. Așadar, destule analize și teorii inițiate către sfârșitul secolului XX sunt convergente în a demonstra că tranziția către societatea cunoașterii este una de amploare și profunzime și că se realizează atât în domeniul economic, cât și în cel social, politic sau cultural. Totuși, trebuie să ne întrebăm: care este ritmul de intrare
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fi privită și ca o oscilare între descătușarea de energii și încadrarea în normă. Ultima a fost în mare parte controlată de religie, iar atunci când religia și cultura s-au aflat în strânsă legătură au generat în mod firesc efecte convergente. Odată cu avansarea în modernitate, cultura s-ar fi distanțat tot mai mult de religie și, concomitent, s-ar fi angajat pe calea explorării și mai ales a convertirii manifestărilor demonice în surse ale creativității și nonconformismului. Consecința unui astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
referințe. Tranziția românească este și trebuie analizată concomitent și ca o tranziție specifică, dar și ca una care este integrabilă în marile schimbări asociate epocii postindustriale a modernității reflexive. Schimbările cu care se asociază au ritmuri diferite, dar și consecințe convergente. În terminologia pe care am propus-o, tranziția tendențială și tranziția de configurare nu se exclud, ci se completează. Alegerea complementarității tranzițiilor influențează în mod hotărâtor tipurile de concluzii teoretice atinse. De exemplu, Dumitru Sandu, teoretician consecvent al tranziției noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că se dovedește a fi mai adecvată teoretic și mai productivă prin efectele posibile din realitatea socială acea abordare a tranziției care se concentrează asupra capacităților reflexive și constructive ale actorilor sociali și consideră tranziția postcomunistă ca fiind contemporană și convergentă cu efectele induse de tranziția specifică modernității reflexive. Tranziției de la modernizarea tradiției la modernizarea modernității îi corespund schimbări de amploare în toate sectoarele constitutive ale societății. Schimbările sunt departe de a lua forma acelor succesiuni în care o stare inferioară
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la transformările care se produc în structurile specifice diferitelor componente ale societății (e.g. economie, cultură, politică etc.), fie având în vedere schimbările asociate cu sau produse de actorii sociali individuali. Se știe că cele două abordări pot conduce la concluzii convergente, dar și la distincții care au consecințe profund diferite pentru organizarea și conducerea societății sau pentru poziționarea actorilor sociali în raport cu ei înșiși sau cu transformările pe care le produc și reproduc în societate. În cele ce urmează, voi avea în
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
considera în ultima parte relațiile de inegalitate asociate cu individualizarea și cu unele moduri de intervenție ale statului social al bunăstării. Ideea centrală a acestui capitol este că transformările care se produc în actuala fază a tranziției postcomuniste sunt tendențial convergente cu cele specifice țărilor occidentale dezvoltate și se înscriu pe aceeași traiectorie a eliberării indivizilor de formele sociale clasice sau de coordonatele spațiului social constitutiv al societății industriale, reprezentate de clase, ocupații, straturi sociale, familie nucleară, organizații birocratice etc. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
după 1990, în confruntare cu o nouă perioadă de dezvoltare, ce urmează modelul capitalist în economie, principiile și opțiunile democrației liberale în politică, autonomia și libertatea în viața personală. Problema este dacă schimbările ce apar în tranziția postcomunistă sunt tendențial convergente cu cele din societățile occidentale dezvoltate sau dacă sunt atât de diferite, încât orice comparație ar fi inacceptabilă. M-am referit la o astfel de problemă în prima parte a acestei lucrări și am admis că, în ciuda diferențelor care există
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
s-au conferit drepturi de cetățean și prin care statul național, prin istoria sa națională, localizarea geografică, circumscrierea etnică și spiritualitatea culturală, și-a construit o identitate corporatistă colectivă. Individualizarea cetățenilor și individualizarea corporatistă a statelor naționale au fost procese convergente și intense ce au consacrat individualitățile personalizate și statele naționale ca „entități primordiale” ale modernității prime și organizate. Mai recent, însă, așa cum au demonstrat numeroși sociologi care au analizat starea actuală și tendințele din țările occidentale dezvoltate, individualizarea persoanei și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
exhaustivă, în noile contexte, indivizii își asumă identități, chiar sunt forțați să le caute și să le construiască în biografii care sunt tot mai personalizate. Ca atare, ceea ce se produce în modernitatea actuală a statelor dezvoltate urmează o dublă traiectorie convergentă: pe de o parte, schimbarea coordonatelor constitutive ale spațiului social și diminuarea primordialității identității corporatiste colective a statului național; pe de alta, accentuarea individualizării persoanelor și a căutărilor individuale pentru construcția de identități personale. Consecințele acestor procese sunt tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
e generată de confuzia valorică și de starea anomică specifice tranziției. Este maladia confuziei valorice. Știm că orice acțiune normală este condiționată de selecția și orientarea valorică, astfel că dezordinea în acțiuni este congruentă cu confuzia valorică tot așa cum fluxul convergent și eficient de acțiuni este congruent cu un sistem valoric coerent. În tranziție, nu există „putere exterioară” capabilă să introducă ordine și echilibru în sistemul valorilor și normelor. Singurul agent capabil să fixeze cadrul valoric coerent și să elimine redundanța
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
generate de acea modernitate care încă nu s-a distanțat de tradiția unei instituiri de tip patriarhal. Când observăm și mai ales trăim într-o lume în care independența economică, individualizarea și autonomia personală a bărbaților și femeilor urmează traiectorii convergente, în care sexualitatea sau erotismul nu mai sunt strict limitate la viața de familie, iar destinul tradițional al relațiilor de gen nu mai este considerat ca un „dat natural”, trebuie să recunoaștem și mai ales să începem a construi acele
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a muncii. Mai înainte ne-am referit la faptul că mobilitatea într-o economie de piață generalizată este una a individualităților eliberate sau care se eliberează de orice constrângere familială. Mobilitatea pe deplin liberă pentru toți și disoluția familiei sunt convergente. Pentru a înlătura această convergență distrugătoare a familiei, este nevoie de sacrificiul unuia dintre membrii cuplului familial, de regulă a soției. Individualizarea, independența economică și autonomia personală salvează - de fapt, forțează - femeile să iasă din acest ritual al sacrificiului. Cerințele
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
centrată pe valoarea de schimb a cunoașterii și instruirii, iar cealaltă academică și asociată cu valoarea simbolică a practicilor, produselor, ritualurilor sau credințelor, orientate spre și induse de forțele interne și externe ale agregării și dezagregării, sunt ele însele când convergente, când divergente. Cum se prezintă situația astăzi? În ce măsură cântecele de sirenă ale culturii pieței tulbură sau întăresc tradiționala cultură academică a universităților? Sau a mai rămas într-adevăr ceva astăzi din această tradițională cultură academică? Să reținem de îndată că
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cele ale mediului în care funcționează instituțiile academice. Totodată, ar trebui să știm care sunt factorii ce induc, solicită sau generează schimbări, cum acționează aceștia și la ce ne putem aștepta. Aceste două abordări ar trebui să fie cu adevărat convergente, întrucât nu poți să te referi la conținutul unor schimbări decât având în vedere și factorii care le-au indus. Totuși, în termenii analizelor întreprinse, abordările se află în decalaj. Schimbările se produc mai repede decât analiza lor. Factorii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proiecte regionale sau globale merg mână în mână și generează un câmp universitar global care uneori îl complementează și cel mai adesea destructurează câmpul universitar național. Emergența unei noi tipologii a universităților Efectele factorilor de schimbare invocați anterior sunt uneori convergente. Însă alteori ne apar în divergență. Efectele convergente și divergente apar în aceeași instituție sau în instituții diferite. Ca atare, ajung să contureze o nouă tipologie a universităților. Pe de o parte, putem observa cum structurile și valorile de referință
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și generează un câmp universitar global care uneori îl complementează și cel mai adesea destructurează câmpul universitar național. Emergența unei noi tipologii a universităților Efectele factorilor de schimbare invocați anterior sunt uneori convergente. Însă alteori ne apar în divergență. Efectele convergente și divergente apar în aceeași instituție sau în instituții diferite. Ca atare, ajung să contureze o nouă tipologie a universităților. Pe de o parte, putem observa cum structurile și valorile de referință ale universității consacrate rezistă la schimbare, deși sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
utopică la construcția unei lumi mai umane și mai bune s-a dovedit deja în istorie ca fiind lipsite de forța schimbării. Va trebui să găsim acele corespondențe realiste dintre reflexivitatea individuală și piața capitalistă care să pună în mișcare convergentă dimensiunea individuală și cea socială. De exemplu, în fiecare universitate (sau școală) funcționează comitete de asigurare a calității academice, în fiecare țară există o agenție pentru evaluarea externă a calității, iar la nivel european funcționează The European Network of Quality
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
superficiale sunt forma literei V, sau adânci, bine pronunțate sub forma literei U sau liră. În funcție de gradul de suprapunere a lobilor, sinusurile laterale pot fi deschise când marginile sunt paralele sau închise când lobii se suprapun și marginile sinusurilor sunt convergente. Profunzimea sinusurilor laterale superioare este dată de valoarea rapoartelor d1/N2 și d2/N3. Sinusul pețiolar poate avea forme foarte diferite de la un soi la altul, variind de la larg deschis, în formă de acoladă, U sau V, deschis în formă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unei capacități de reflecție și aprofundare legislativă sensibil întărite. Frecvență alegerilor, prezidențiale, legislative și europene, va genera pe termen mediu schimbări ale majorităților parlamentare la perioade scurte, iar coabitarea la nivel intern și reprezentarea instituțională în plan extern pot interacționa convergent sau divergent. Separarea termenelor de alegere a celor două camere va avea un rol esențial în revigorarea parlamentarismului în România. Această diferențiere, preluată sau adaptată după modelele prezentate, creează premise pentru dezvoltarea unei anumite continuități instituționale și asigurarea unui sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
nr. 362/2009 . cu modificările și completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 218/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergentă; ● Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale, cu modificările și completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249259_a_250588]
-
Barth se pare că se referea la ceea ce însemna atmosferă culturală dominantă a epocii. Dar, dacă în 1980 se mai putea încă vorbi despre asemenea generalizări, astăzi însăși ideea de atmosfera culturală pare a fi depășită, din moment ce exista atâtea tendințe convergente încât singurul criteriu (în contextul unei evidente democratizări a standardelor valorice) pare a fi succesul la public și, pentru a merge și mai departe, valoarea de schimb. Poziția canonului în raport cu cultura mainstream este și ea una problematică. În sens tradițional
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
doamne cu apelativul de obraznică. Ce urât spectacol în văzul unei țări și nici gând de discuții democratice... Din Iași prof. V. Fetescu mă informează la cerere despre starea sănătății dlui I. N. Oprea, apoi discutăm politica zilei, cu păreri convergente, la obiect, concluzia e că toți sunt împotriva președintelui. Sperăm să facă față acestei oarbe opoziții, fără compromisuri, spre binele țării. Se anunță vizita lui Geo Biden în România, un semn bun pentru țară și un real sprijin pentru președintele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
secole în spațiul ardelean și în ținuturile maghiare situate la Est de Dunăre, eu însumi formându-mă în Ardealul Românesc, la câțiva kilometri de frontiera cu Ungaria. Din punct de vedere intelectual, eu sunt, prin urmare, produsul a trei culturi convergente: evreo-ebraică, română și maghiară. Din nefericire, Dictatul de la Viena din 1940, care a împărțit Ardealul între România și Ungaria, a provocat scindarea familiei noastre, încăpută aproape în întregime pe mâinile ungurilor care, în primăvara blestemată a anului 1944, cu eficacitatea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cele mai rele și d-sa unul, pe socoteala d-sale, nu poate suferi o pozițiune echivocă. D-sa e de părere că ministeriul e de fuziune, și cine zice fuziune nu înțelege confuziune sau difuziune, ci întrunirea unor forțe convergente, cari trebuie să fie identice în natura lor spre a produce un rezultat bun, căci altmintrelea n-ar produce decât paralizie. Când se combină, ca în chimie, două elemente contrarii cari să se neutralizeze nu se poate produce nimic; dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au autorizat pentru aceasta. (Urmează programul) Aceste principii fundamentale ale politicei noastre naționale le declarăm și le afirmăm noi în numele partidului conservator etc. Doi ani sânt de atuncea. Ce fericit temperament! Pe atunci era conservator cu toate nuanțele sale și convergent cu reacțiunea, azi e liberal cu toate nuanțele și convergent cu progresul și națiunea. Cine vrea să nu-și crează ochilor să deschidă "Monitorul" pe anul 1877, trimestrul IV, pag. 7038. Se vede însă că d. Fleva nu este om
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]