765 matches
-
din când în când, nici pe departe etc.); * origine/ proveniență: adverbe primare, moștenite (unde, sus etc.) sau împrumutate (basta, barem, crescendo etc.) vs. adverbe formate pe teritoriul limbii române prin derivare (școlărește, târâș etc.), compunere (niciodată, cândva, dis-de-dimineață etc.), respectiv conversiune intermorfologică (Vorbește clar. adverb provenit din adjectiv; Poate că va reuși. adverb provenit din verb; Vara este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul comparativ de superioritate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cip-cirip, miau, mor-mor etc. sau exteriorizează senzații hapciu etc.); * origine/ proveniență: interjecții primare (moștenite: of, au, hai etc. sau împrumutate: wow, halt, bis, olala etc.) vs. interjecții formate pe teritoriul limbii române prin derivare (aolică), compunere (ham-ham, pic-pic etc.), respectiv conversiune (ajutor!, foc! etc.). Din punct de vedere morfologic, interjecțiile nu se raportează la categorii gramaticale, fiind, în principiu, invariabile cu excepția exemplelor de tipul haidem, haideți, asimilabile unor forme verbale imperative și asociate unor subiecte-pronume în nominativ, persoana I sau a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
perifrastice/ locuțiuni prepoziționale (alături de, în mijlocul, de-a lungul, de jur împrejurul, în dreapta etc.); * origine/ proveniență: prepoziții primare (pe, la, de, cu etc.) vs. prepoziții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (din = de + în, de pe, de la, de pe la, despre, înspre etc.), respectiv prin conversiune (grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, deasupra etc.); * regimul cazual impus părților de vorbire pe care le precedă: prepoziții care impun cazul acuzativ (de, la, pe, spre, cu, în etc.) vs. prepoziții care impun cazul genitiv (înaintea, în fața, în mijlocul, de-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acuzativ, respectiv genitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. Ilustrați, în enunțuri, schimbarea valorii gramaticale a substantivelor: grație, sănătate, ajutor, foc. Exemplificați câte trei substantive formate prin derivare, prin compunere (cu cratimă, fără cratimă, prin contopire), prin conversiune (intermorfologică și intramorfologică), respectiv împrumutate din alte limbi. Articol Formulați enunțuri în care cuvintele subliniate să aibă alte valori morfologice decât cele din textele de mai jos: (a) " Atunci feciorul cel mare zise cu hotărâre: Luntre și punte m-oi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii." (Ion Creangă, Povestea porcului) Adjectiv Exemplificați câte trei adjective formate prin derivare, prin compunere (cu cratimă, prin contopire), conversiune, respectiv împrumutate din alte limbi. Analizați morfologic adjectivele din textele de mai jos: (a) "Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte frumoase în pomul din fundul grădinii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de mod, de cauză și de scop. Formulați două enunțuri în care adverbul desigur să aibă valoare de element incident, respectiv de termen regent al unei propoziții subordonate subiective. Exemplificați, într-un enunț, valoarea predicativă a unui adverb format prin conversiune. Interjecție Exemplificați câte două interjecții formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin conversiune. Precizați, pentru interjecțiile din textele de mai jos, felul și funcția sintactică: (a) "Hai! deschideți cu fuga, dragii mamei, cu fuga! Ia! Băieți, zise cel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aibă valoare de element incident, respectiv de termen regent al unei propoziții subordonate subiective. Exemplificați, într-un enunț, valoarea predicativă a unui adverb format prin conversiune. Interjecție Exemplificați câte două interjecții formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin conversiune. Precizați, pentru interjecțiile din textele de mai jos, felul și funcția sintactică: (a) "Hai! deschideți cu fuga, dragii mamei, cu fuga! Ia! Băieți, zise cel mai mare, săriți și deschideți ușa, că vine mama cu demâncare. Săracuțul de mine! zise
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se constituie în termeni regenți pentru propoziții subordonate diferite. Ilustrați, în enunțuri, funcțiile sintactice diferite pe care le poate îndeplini interjecția pleosc. Prepoziție Dați câte trei exemple de prepoziții formate prin compunere prin alăturare fără cratimă, prin contopire, respectiv prin conversiune intermorfologică. Exemplificați, prin raportare la textele de mai jos, diferitele tipuri de prepoziții, indicând regimul cazual al cuvintelor pe care le preced acestea: (a) "Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
loc, respectiv de timp. Alcătuiți opt enunțuri în care prepoziții care cer cazul dativ să preceadă pronume care îndeplinesc funcții sintactice diferite. Conjuncție Exemplificați o conjuncție compusă prin alăturare fără cratimă, o conjuncție compusă prin contopire și una formată prin conversiune. Precizați tipul și rolul conjuncțiilor din textele de mai jos: (a) "Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeauna m-am luptat în luptă dreaptă. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci mai bine-oi spune lăutarilor să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gândește/ cum să acționeze. COMPLEMENT DE AGENT complement de agent propoziție subordonată completivă de agent Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată de un actor. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă de tine este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil de orice specialist din domeniu. regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată/ de cine a fost invitat cu acest scop
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil de orice specialist din domeniu. regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată/ de cine a fost invitat cu acest scop. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă/ de cine trebuia/ este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil/ de oricine este specialist în domeniu. Modalități de realizare Complement de agent exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ, precedat de prepoziția de / de către: A fost
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
n-aveau dinspre partea hoților... La vremea de care vorbesc era însă pace în țară și între oameni bună-învoire." (Mihail Sadoveanu, Iapa lui Vodă) Cerințe: (a) Transcrieți din text un cuvânt derivat, două cuvinte compuse și două cuvinte formate prin conversiune. (b) Transcrieți din text două cuvinte care conțin diftong, două care conțin triftong și unul care conține hiat. (c) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: acela, ici, nici. Despărțiți în silabe cuvintele: oploși, înspre. (d) Formulați
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bei. Se cuvine să bei pentru un prieten. Mă gândesc că suntem departe și avem a porni la drum asupra nopții." (Mihail Sadoveanu, Baltagul) Cerințe: (a) Transcrieți din text un cuvânt derivat, două cuvinte compuse și două cuvinte formate prin conversiune. (b) Transcrieți din text trei cuvinte care conțin diftong, unul care conține hiat și o structură cu hiat sintactic. (c) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: cinstiră, mănânci, atunci. Despărțiți în silabe cuvintele: cinstiră, despre. (d
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în scaunul împărăției, domni și trăi în fericire, până se istoviră. Iară eu încălecai pe-o șa și v-o spusei dumneavoastră așa." (Aleodor împărat) Cerințe: (a) Transcrieți din text două cuvinte derivate, două cuvinte compuse și unul format prin conversiune. (b) Transcrieți din text două cuvinte care conțin diftong, două care conțin hiat și o structură cu diftong sintactic. (c) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: atunci, șchiop, fericire. Despărțiți în silabe cuvintele: alături, dumneavoastră. (d
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Să ne grăbim și nu prea, pentru că-i putem ajunge. Genarul încălică și zbură ca spaima cea bătrână în urma fugiților." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) Cerințe: (a) Transcrieți din text două cuvinte derivate, două cuvinte compuse și unul format prin conversiune. (b) Transcrieți din text două cuvinte care conțin diftong, unul care conține hiat și două structuri cu diftong sintactic. (c) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: închegări, Genarul, cea. Despărțiți în silabe cuvintele: năzdrăvan, inimi. (d
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005, pp. 490, 531; Iordan & Robu, 1978, p. 477 etc. 112 În unele gramatici se consideră că în astfel de contexte forma primit reprezintă un adjectiv provenit din verb la participiu prin conversiune. 113 În astfel de contexte, unui specialiști consideră că structura poate face reprezintă un predicat verbal compus, în care verbul a putea are valoare de verb semiauxiliar (cf. Dimitriu, 1999, p. 445; Iordan & Robu, 1978, p. 449 ș.u. etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a sensului cuvintelor sunt metafora, metonimia, sinecdoca, hiperbola, ironia, iar formele de bază ale schimbărilor semantice sunt extensia, restricția, abstractizarea, concretizarea, înnobilarea, deprecierea, polarizarea (v. Graur, IL, pp. 140-142). d) Procedeele fundamentale de formare a cuvintelor sunt derivarea, compunerea și conversiunea (v. Graur, IL, p. 163, FCLR I, p. V). Deși nu constituie un tip reprezentativ pentru niciuna dintre aceste categorii de evoluție, condensarea lexico-semantică întrunește unele caracteristici ale fiecăreia dintre ele, deoarece: a) cuvintele rezultă în urma scurtării unor sintagme sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
extensie, restricție sau specializare semantică); d) rezultatul final este un cuvânt nou, cu sens propriu și, adesea, cu însușiri gramaticale diferite de cele pe care le are în mod obișnuit același corp fonetic (ceea ce uneori ar putea fi analizat drept conversiune). Cumulând aceste caracteristici ale unor fenomene evolutive diverse, condensarea lexico-semantică se constituie într-un procedeu lingvistic aparte. În capitolele care urmează vom analiza esența, mecanismele, circumstanțele, tipurile și etapele condensării, motivele care ne împiedică să acceptăm denumirile care i-au
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dar cele verbale nu se pot realiza, cel puțin în limba română, decât cu sprijinul derivării: rom. a chiuli < [a trage un] chiul; a închiria < [a da sau a lua] în chirie etc., iar cele adjectivale se realizează, firesc, prin conversiune: drom. albastru "de culoarea cerului senin" < [vânăt-]albastru "albastru-deschis, vânăt-alburiu"; fr. aveugle "orb" < lat. [orbus] ab oculis "idem" etc. Celelalte tipuri de condensare nu pot fi analizate din punctul de vedere al fuziunii capului de grup cu modificatorul. Condensarea sintagmelor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și compuselor, ca metodă de economie lingvistică. De aici rezultă că, înainte de a fi orice altceva, condensarea lexico-semantică este un procedeu de formare a cuvintelor. Dacă substantivul bun, de pildă, este rezultatul aplicării unui procedeu de formare, și anume al conversiunii (schimbării valorii lexico-gramaticale) a adjectivului bun, cu atât mai mult este un cuvânt nou substantivul vânătă, rezultat prin condensarea grupului nominal stabil pătlăgică vânătă, de vreme ce el nu numai că a dobândit o altă valoare lexico-gramaticală, dar apare și cu o
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]