2,168 matches
-
subliniază că familia modernă conține în ea formulele prescurtate ale dezvoltării ei istorice. El recunoaște, în același timp, că istoria a însemnat și o contragere, o restrângere a familiei ca număr de membri și ca importanță economică. Restrângerea familiei este corelativă cu extinderea mediului social de la sat la oraș și de la oraș la stat. Aceasta înseamnă și ruinarea treptată a „comunismului familial”. Adică lucrurile posedate în comun, care cimentează viața de familie, devin din ce în ce mai mult bunuri individuale. 1.5.4. Demersurile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care am vorbit deja. Contrar opiniei curente, dualismul, ca atitudine existențială și politică, nutrește respect, moderație și toleranță față de celălalt. Prin însuși faptul că lumea a fost creată în cooperare, prin două principii complementare, orice dualist gândește naturaliter în termeni corelativi, în consonanță cu modelul „includerii” și nu al excluderii celuilalt. Viziunea metafizică proprie lui Hipolit și care îl conduce la identificarea a două niveluri diferite în interiorul sferei realității, îl conduce de asemenea la o înțelegere oarecum tolerantă, deși amestecată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
eșuează. Binomul Împlinire/eșuare nu forțează textul: un indiciu suplimentar apare tocmai atunci când Eliade descoperă prima Însemnare despre Ïambhala și Agarttha, și scrie despre propria experiență, Încă neclasificată, a căutării tărâmului nevăzut. Căci ambii termeni ai binomului se vor preciza corelativ - de altfel, acesta e sensul subiectului literar care devin biografiile lui Honigberger și Zerlendi. Și totuși umbra lui Zerlendi, cel dispărut, planează puternic asupra textului, până la a-i Întuneca finalul. În ce fel se reîntoarce Zerlendi? În ce fel a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu o notă. 2.2.5. ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... COMPETENȚELE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINELOR LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE, FILOSOFIE 3.1. În cele ce urmează ilustrăm, corelativ, competențele generale și competențele specifice, vizate prin studiul disciplinei Logică și argumentare, potrivit Programei școlare. Competențe generale Competențe specifice derivate 1. Utilizarea conceptelor specifice științelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaștere și explicare a unor fapte, evenimente, procese din viața
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
În proiectarea lecției, raportarea la competențele specifice, în comformitate cu tema care urmează a fi parcursă, devine esențială în realizarea finalității fiecărei discipline socio-umane în ceea ce privește participarea la dezvoltarea personalității elevului. 3.2. În tabelul de mai jos pot fi urmărite, corelativ, competențele generale și competențele specifice vizate prin studiul disciplinei Filosofie, potrivit Programei școlare. 3 Competențe generale Competențe specifice derivate 1. Identificarea unor fapte procese și concepte specifice domeniului științelor sociale și a relațiilor dintre acestea, prin intermediul conceptelor specifice științelor sociale
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
ridicate, rivalizând cu cele ale samurailor. Conduita leneșă, extravaganța sau lipsa de onestitate erau condamnate. Declinul afacerilor le aducea rușine strămoșilor.” (apud So, 1990). Dezvoltarea în lumina teoriei sistemului mondial modern Dezvoltare sau expansiune. Centru-periferie Wallerstein explică dezvoltarea ca proces corelativ al nașterii și expansiunii sistemului mondial modern, astfel încât dezvoltarea și subdezvoltarea par a fi fețele unuia și aceluiași proces: expansiunea sistemului capitalist modern. Acesta se naște și se mondializează, doar că mondializarea sistemului nu înseamnă și mondializarea dezvoltării. Din contră
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nașterii și expansiunii sistemului mondial modern pe cea dedicată analizei sociologice a „semiperiferiilor”. În lumina teoriilor mondialiste, dominante în toată epoca modernă sunt nu procesele de dezvoltare, ci procesele de stratificare a lumii, însoțite de o subdezvoltare regională ca fenomen corelativ dezvoltării globale a sistemului însuși. Dezvoltarea sistemului nu înseamnă deci și dezvoltarea părților; din contră, aceasta antrenează o masivă subdezvoltare în ariile concentrice ale zonei nucleare numite și centrul sistemului. Dezvoltarea este maximă în centru, relativă în semiperiferie și devine
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Câmpeanu și ale Katherinei Verdery, pe care le consider cele mai apropiate de fenomenul studiat. Coada ca efect politico-economic Fenomenul cozii este, cel mai adesea, analizat în contextul declinului economic al regimurilor de tip sovietic. El este văzut ca un corelativ al lipsurilor endemice din aceste regimuri, iar eforturile teoretice se concentrează atât asupra cauzelor care produc penuria, cât și asupra contribuției ei la prăbușirea regimurilor în 1989. În măsura în care crizele economice sunt considerate un factor principal al disoluției, fenomenul cozii, ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1997), Timp mort (1998), România abțibild (2000), Un cadavru umplut cu ziare (2001), Nobelul românesc (2002) -, subintitulate „scrieri”, asumându-și așadar calitatea de literatură, strâng texte publicate inițial în „Adevărul” și în „Adevărul literar și artistic”. Eterogene - atribut al cărui corelativ este coerența excelenței stilistice, indiferent de regimul violent-vitriolant, rece sau cald-patetic -, cuprinzând editoriale, analize politice sau sportive, cronici și eseuri literare, reportaje, un scenariu cinematografic (Timp mort, ucronie proiectată asupra evenimentelor din 1989), pamflete sau ficțiuni propriu-zise, aceste culegeri de
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
Caracostea, trecea însă accentele pe contextul istoric și pe biografia intelectuală a poetului și îmbina criteriul cronologic cu cel tematic și stilistic. Definitorie pentru personalitatea poetului este coordonata titaniană, care sfârșește în perspectiva reflexivă a geniului, formele lirice deplasându-se, corelativ, de la odă la satiră și, mai departe, la elegie, pe când palierul stilistic evoluează de la comparație la metaforă și la limbajul gnomic. Cum arată Ioana Em. Petrescu, în forma ei definitivă interpretarea urma să aibă un caracter structuralist, să identifice formele
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
unor idei eminesciene (teoria „păturii superpuse”, de pildă, nu e invenția lui, ci se întâlnește la Simion Bărnuțiu, I. Heliade-Rădulescu, B.P. Hasdeu, iar cea a „formelor fără fond” e împărtășită și de Ion Brătianu), bazele filosofice ale pesimismului eminescian (și, corelativ, caracterul reducționist al schemei pesimism versus optimism), „dragostea temperamentală pentru trecut”. Cum observă și Mircea Anghelescu, contribuția cea mai rezistentă a eminescologului rezidă în editarea poeziilor eminesciene și în comentariile adiacente. Principalul merit al editorului este de a fi grupat
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
mișcare, evoluând în sfera gravității, cu sau fără conotații ironice, a viziunilor sumbre ori chiar grotești și absurde. Universul muzical se restrânge, sufocat de invazia tot mai agresivă a lucrurilor maculate, viața e amenințată de fantoma nopții și a morții. Corelativ, notația lapidară, fulgurantă cedează locul compunerilor descriptiv-narative ample, în chip intenționat prozaice, ca și când degradarea lucrurilor și a valorilor ar induce trivializarea discursului liric, denobilarea dicțiunii. Este, cum a observat Victor Felea, o poezie a cotidianului „nefardat”, care o înscrie pe
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
a resuscitării și conservării memoriei colective se înscriu profilurile lui N. Iorga, Nicolae Titulescu sau Take Ionescu, compuse cu talent portretistic și căldură a evocării. În centrul tuturor lucrărilor lui N. și conferindu-le omogenitate stau cercetarea istoriei transilvănene și - corelativ obligatoriu al acestei suprateme - lupta politică și culturală pentru emancipare și unitate națională. În acest ansamblu, de un interes particular s-a bucurat figura lui George Barițiu, subiect al unei monografii publicate în 1966 (Premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române). Meritul
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
chipul lui Proteu, „cel cu o mie de fețe”, adică un univers de fragmente, crâmpeie, anticipări, avertismente necunoscute, nedescifrate, aparținând zonelor de mister și umbră ale conștiinței. De fapt, povestirile traduc un refuz al lumii de obiecte, al lumii robotizate, corelativ nevoii de evadare într-o altă realitate, vie, umană, ordonată, chiar dacă și aceasta e, la rândul ei, imaginată, utopică. Axul pe care se edifică prozele este dat de tensiunea utopie-realitate, structurantă și semnificatoare, indiferent de posibila încadrare generică a ficțiunilor
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
care trebuie să dăm seama prin ceea ce întreprindem. Ca atare, construcția identității este o deschidere a căutării, dar și o închidere ce urmează descoperirii și care, odată cu aceasta, creează condiții pentru o nouă căutare. Emoțiile, ca trăiri afective intense, sunt corelativul expresiv cel mai evident al acestei căutări. Tocmai de aceea, tranziția postcomunistă poate fi considerată și ca perioada exploziilor emoționale, fie ele violente și necontrolate, fie încărcate de cea mai surprinzătoare solidaritate și sensibilitate. În căutare de identități specializate Tot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Confuzia riguroasă a termenilor, în zorii unui dincolo de bine și de rău, făta apoi acceptul. Odiseea pârei putea începe, sincopată fiind numai de remușcările neputinței. Fără această înțelegere a gradațiilor sufletești care precedă prăbușirea interioară nu putem explica nici fenomenul corelativ al mărturisirii întârziate. Transformarea unui om liber într-un turnător supus, incapabil de revoltă ori zvâcniri de luciditate, cere totuși timp. La fel, despovărarea unei conștiințe maculate de amintirea duplicității nu se produce automat, așa cum împăcarea și ușurarea care îi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
printr-o reacție reciprocă. Niciuna dintre aceste părți nu poate să se schimbe fără ca celelalte să nu se schimbe și, prin urmare, fiecare dintre ele, luată și separat, influențează și se leagă cu toate celelalte. Darwin a folosit expresia variabilitate corelativă înțelegând raporturile reciproce dintre diversele părți ale organismului. Galton a transpus termenul corelație în statistica matematică cu înțelesul de raporturi reciproce între caracteristicile părinților și fiilor. După opinia lui Francis Galton, corelațiile se observă peste tot unde variațiile a două
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diferite), precum și variabilitatea intergrupe (între grupe diferite: vârstă, sex, mediu social)] sunt incluse în această perspectivă. Pornind de la legile psihologiei experimentale [introdusă în anul 1896 de Benjamin Bourdon (1860-1943), ca psihologie bazată pe experimente], această disciplină încearcă să găsească elementele corelative psihologice (aptitudini, personalitate etc.) care permit să poată fi explicate diferențele individuale din performanțele observate în studiul psihologiei generale. Fără s-o spună în mod explicit, biodiversitatea l-a preocupat și pe Galton! Aproape sigur, sursele fenomenologice ale nașterii proceselor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Această mișcare a umărului stâng este perfect vizibilă. Ea traduce o mare empatie emoțională. Un modul din emisfera cerebrală dreaptă activează zona corporală a umărului stâng. De altfel, dacă umărul stâng se înalță foarte ușor și foarte rapid, în mod corelativ, capul se înclină adesea un pic spre stânga. Acest fenomen va fi mai semnificativ și mai vizibil atunci când partenerul Synei se va afla în fața ei. În partea superioară a trupului, umărul este prima articulație pe care creierul o pune în
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
tabelul care urmează sînt prezentate nu doar numele, numărul și localizarea fiecărei chakre, ci și culoarea, părțile și sistemele corpului corespunzătoare, precum și aspectele vieții care intră În corelație cu aceasta. Numărul chakrei Chakra Localizarea Culoarea Părți/sisteme ale corpului Aspecte corelative ale vieții 7 Creștetul (sahasrara) Creștetul capului Violet, purpuriu sau alb Sistemul nervos, pineal, mintea și Întregul corp Iluminare, cunoaștere, spiritualitate, Înțelegere, conștiință de sine, unitate, conexiune, Împlinire, Întregire, misticism, conștiință universală Cunosc 6 Frunții sau „al treilea ochi” (ajna
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
un plus de autenticitate. Dialogul în sine nu este interzis, mai ales dacă urmărim că creăm un efect umoristic: „Vă rog, cum pot să ajung mai repede la spital?”. „Nimic mai simplu, domnule. Vă aruncați în fața unei mașini”. Nu folosiți corelativele decât în textele de opinie. În descriere, narațiune sau portret, corelativele (nu e mai puțin adevărat, pe de altă parte, ar mai fi de adăugat etc.) dau discursului un aer artificial, școlăresc, nepotrivit: „Pe de o parte, se poate spune
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ales dacă urmărim că creăm un efect umoristic: „Vă rog, cum pot să ajung mai repede la spital?”. „Nimic mai simplu, domnule. Vă aruncați în fața unei mașini”. Nu folosiți corelativele decât în textele de opinie. În descriere, narațiune sau portret, corelativele (nu e mai puțin adevărat, pe de altă parte, ar mai fi de adăugat etc.) dau discursului un aer artificial, școlăresc, nepotrivit: „Pe de o parte, se poate spune că era o zi superbă. Pe de altă parte...”. Evitați succesiunea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
paragraf se constituie în jurul unui enunț-cheie. Trecerea de la o idee la alta, de la un aspect la altul, ridică o mare problemă: elementul de legătură. În genurile de comentariu, acest lucru este ușor de realizat. Ne gândim la virtuțile argumentative ale corelativelor: pe de altă parte, ar mai fi de adăugat, nu e mai puțin adevărat, greșesc cei care, într-adevăr etc. În reportaj sau anchetă, lucrurile se complică. În primul rând, acest gen de corelative sunt (cu mici excepții) de nefolosit
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Ne gândim la virtuțile argumentative ale corelativelor: pe de altă parte, ar mai fi de adăugat, nu e mai puțin adevărat, greșesc cei care, într-adevăr etc. În reportaj sau anchetă, lucrurile se complică. În primul rând, acest gen de corelative sunt (cu mici excepții) de nefolosit. Apoi, prin jocul intertitlurilor, unele paragrafe trebuie să conțină un atac aparte și puternic. Efectul scontat este dinamismul și relansarea interesului pentru lectură. În reportaj mai ales, evitați elementele de legătură între paragrafe: dar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să folosim ca element de legătură între secvențe fie propoziții care încep cu gerunziul, fie intercalând discursul personajului cu observația gesturilor, a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență. Să nu credeți că prin corelative puteți lega orice secvență, orice idee. Trecerea de la un unghi de abordare la altul este limitată și condiționată de coerența discursivă a textului. Atenție la fundături. Se întâmplă ca secvența următoare să se arate periferică, lipsită de consecințe. Mai bine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]