508 matches
-
mai prețioase ale omului: orice cetățean poate deci vorbi, scrie, tip(ri liber, cu condiția să răspundă pentru abuzul de această libertate în cazurile determinate de lege", rămîne proclamația cea mai răsunătoare a principiului libertății. În același timp, suprimarea sistemului corporatist ridică toate piedicile funcționării întreprinderilor și exercitării profesiei. Perioada revoluționară a dat presei un impuls extraordinar pe măsură ce formidabilele evenimente pe care le-a trezit curiozitatea publicului: din 1789 și pînă în 1800 au apărut mai mult de 1500 de titluri
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1933, în momentul în care presa suporta deja cu greu efectele crizei economice, a fost urmată de o "readucere la ordine" autoritară și centralizatoare. Supuse de acum înainte cenzurii și consemnelor Ministerului Propagandei al lui Goebbels, înconjurate de Reichspresskammer, organism corporatist nazist, ziarele aveau să devină, timp de treisprezece ani, fidelii servitori ai dictaturii. În ianuarie 1933, apăreau în Germania 2700 de publicații politice: în iulie 1933, nu mai rămăseseră decît 1200. Societatea Eher Verlag condusă de Max Amann era editura
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Interviu cu Philip Ó Ceallaigh „Sunt un fel de Charlie Chaplin pentru literatură, fac numai chestii care nu-s la modă“ Interviu realizat de Florentina Ciuverca Philip Ó Ceallaigh fumează tutun pentru că „toată lumea fumează țigări“, n-are ambiții de slujbaș corporatist când toată lumea se precipită spre „multinaționale“ și a venit să-și ia casă în București, în 2000, când tot românul o lua spre Occident. Și, ca bonus pentru posibile admiratoare, aduce nițel cu Edward Norton. Pare un personaj „pierdut“ când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Rusia, Turcia. În State am stat un an jumătate. Aveam o prietenă acolo și am plecat să stau cu ea. Nu era o perioadă fericită, în general. America, în general, nu e un loc prea fericit. Sunt de vină spiritul corporatist, consumerismul? Nu a fost prioritatea mea niciodată să am o slujbă bine plătită, asta e sigur. Am vrut pur și simplu să înțeleg lumea asta, într-un fel, și să experimentez diferite chestii. Asta a fost dintotdeauna prioritatea mea. Scrisul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
În întunericul acesta nutritiv își trăiesc secundele, minutele și orele indivizi ale căror vieți sunt marcate de traume soft: un cântăreț de jazz indecis, o frumoasă tânără mereu adormită, o intelectuală temătoare, o prostituată hăituită de „gangsteri“ chinezi, un salariat corporatist, a cărui viață se reduce la muncă obsesivă și rare - totuși concentrate - răbufniri comportamentale. Ca într-un show multimedia, simțim în pagină răceala metalică a unei camere de luat vederi ce surprinde mișcările personajelor și le „expune“ apoi pe un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
bine n-are cum să citească altceva. Ca un rechin, înot spre ea, să văd mai bine coperta. Exclud varianta Cum am făcut primul meu milion de dolari. Aia e pentru macho men care vin la sală îmbrăcați în costum corporatist, cu geanta de fitness pe umăr. Tipa asta e mai degrabă genul Cum să-ți păstrezi silueta perfectă. Sau Cum să-l faci să te ceară de nevastă în zece pași simpli. Am ajuns la un metru de șezlongul ei
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
peisajul s-a îmbunătățit considerabil. Printre zeci de steluțe mov, se zăresc două semințe de floarea-soarelui. Mă frec un pic la ochi (sunt cam obosit) și hotărăsc că am spionat destul. Ajunge. Privirea mea se plimbă zece secunde prin restaurant. Corporatiști, maneliști și câțiva triști. Mă-ntorc la Steaua Sus-Răsare. (E numele ei indian, dar ea habar n-are.) Prind exact momentul în care râgâie scurt, fără să-și ridice ochii de pe iPhone. Din spirit de autoconservare, ochii mei vor să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cum l-a numit account directorul Ruxandra Săvulescu. Decizia echipei a fost să stârnească orgoliul românilor și să asocieze Rom cu cele mai puternice sentimente naționale. Campania a început printr-un spot în care un american anunța, dintr-un birou corporatist, că Rom se schimbă, pentru ca românii să poată împărtăși valorile visului american: vechiul ambalaj cu steagul României va fi înlocuit de unul care reprezintă steagul Americii. „S-a mizat de la început pe faptul că oamenii se vor răzvrăti împotriva schimbării
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și angajamentul de a menține economia capitalistă de piață cu o puternică prezență a capitalului străin (modernizarea industrială fiind realizată prin "noul profesionalism" al militarilor. Cu privire la aceleași țări (la care făcea referire O'Donnell) anumiți autori au vorbit despre modelul "corporatist". Expresia se referă mai mult la o ideologie, decât la coaliția dominantă care stă la bază și care este constituită de oligarhia civilă-militară. Mai exact, regimul corporativ este caracterizat, în esență, de o participare controlată și de o mobilizare a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a teoriei contractului social este o justificare a politicilor sociale de tip welfare, din "Marea Societate" a liberalilor americani. Accentul pus de Rawls pe libertate, înaintea eficienței, ar fi în același timp o modalitate de a feri liberalismul de derapajul corporatist sau colectivist pe care unii critici l-au reperat în cartea lui Galbraith, din 1967 (Noul stat industrial). Văzută în context, Teoria dreptății ar fi, așadar, o modalitate de a legitima noul liberalism și de a asigura coeziunea socială prin intermediul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
definit prin funcțiile sale. El nu constă într-o singură entitate, ci într-o varietate de entități diferite, având două elemente în comun: toate sunt constituite din aspecte ale structurii sociale și înlesnesc unele acțiuni ale actorilor - persoane sau actori corporatiști - în cadrul acestei structuri"5. La fel ca Bourdieu, Coleman evidențiază productivitatea capitalului social ce se poate metamorfoza în capital economic sau chiar educațional și subliniază că acest tip de resursă nu aparține actorilor sociali, ci este o proprietate a structurii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
desfășurare a afacerilor nu mai funcționează. Publicul este suprasaturat de acte a/antimorale ale afacerilor și de "reparații" retorice. Nu mai este suficient reengineering-ul; este nevoie de "distrugeri creatoare" în atitudinile și comportamentele comerciale. Este momentul pentru un nou model corporatist, condus de un nou tip de lider, model în care crearea unei valori în afaceri înseamnă totodată și crearea de valoare pentru societate, dincolo de piețe. Comunitățile zilelor noastre au nevoie de rețele și infrastructuri colaborative, au nevoie de buni vecini
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Doctrina fascismului”. Se pare că autorul a fost cel mai probabil Giovanni Gentile. Doctrina descria rolul statului în economie în noile condiții corporatiste. Până în acel moment, fascismul fusese mai favorabil păstrării libertății forțelor pieții decât intervenției statului în economie. „Statul corporatist consideră că întreprinderea privată din sfera producției este cel mai eficient și mai folositor instrument în interesul națiunii. Luând în considerație faptul că organizația privată de producție este o funcție de interes național, organizatorul întreprinderii este responsabil față de stat pentru orientarea
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
a corporatismului a dat rapid faliment: prevederile de stânga ale manifestului fascist au trezit opoziția industriașilor și marilor proprietari de pământ, care îl sprijiniseră pe Mussolini pentru că acesta promisese că va apăra Italia de socialism și comunism. Ca urmare, sistemul corporatist a ajuns să fie dominat de interesele industriașilor. În întreaga perioadă a dictaturii mussoliniene, legislația economică a favorizat în primul rând clasa marilor industriași și a moșierilor prin privatizări, liberalizări ale legilor arendei și prin desființarea sindicatelor nefasciste. Sindicatele fasciste
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
influența Reichului hitlerist, în Estonia unde conducătorii conservatori reușesc să o la înaintea mișcării corporatiste și antisemite a generalului Larka și să instaureze o stare de urgență care va dura pînă la război, și în sfîrșit în Ungaria unde regimul corporatist autoritar instalat la începutul anilor treizeci de Gömbös se ciocnește după 1935 de partidul "Crucilor cu săgeți" al fascistului Szalasi. Uneori se ajunge la un adevărat conflict deschis între dictatura exercitată de forțele conservatoare și partidele fasciste, care se sprijină
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Popular", Franco se preocupă prea puțin de realizarea programului acesteia. Regimul pe care îl instaurează intenționează mai puțin să creeze o nouă ordine așa cum ar dori falangiștii, ci mai ales să reînvie o Spanie tradițională într-un cadru autoritar și corporatist care amintește mai degrabă Portugalia doctorului Salazar decît Italia lui Mussolini. Între franchismul aflat la putere și regimul missolinist și cel hitlerist, există totuși mai multe puncte comune decît între acestea din urmă și dictaturile clasice. Chiar confiscată de "groparul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
scăzut, însoțită de un mesaj politic simplist alimentat de frustrările și de neliniștea unei părți a corpusului social. Violenta și "autoapărarea", xenofobia și rasismul, depolitizarea și radicalizarea tipului poujado-lépéniste [tip de atitudine politică revendicativă caracteristică unor categorii restrînse cu caracter corporatist, inițiată de P. Ponjade și de Louis Lépine] își găsesc aici un teren propice. Această deviere periculoasă pentru democrație nu afectează decît o parte destul de mică a presei și nu împiedică a "patra putere" să se manifeste permanent pentru a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
contururile conștiinței în epoca lui Reagan sînt prezentate aici ca fiind marcate de anxietate, orientată către valorile familiei și spre societatea de consum și gata să creadă și să facă orice pentru a supraviețui. Deși Poltergeist prezintă capitalismul de tip corporatist ca rapace, destructiv pentru mediu, exploatînd oamenii, ba chiar reprezentînd o amenințare la adresa supraviețuirii întregii umanități, sursa reală a angoaselor contemporane este plasată în domeniul ocultului. Ca urmare, deși Poltergeist și alte filme de groază apărute în ultimii ani conțin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și de Scrisoarea X din Federalistul. Teoria grupurilor a fost mai întâi articulată de A.F. Bentley în The Process of Government (1967). A fost dezvoltată ulterior de D. Truman în The Governmental Process (1951). Despre neocorporatism, vezi Patterns of Corporatist Policy-Making, ed. G. Lehmbruch și P.C. Schmitter (1982). O structurare sistematică a grupurilor a fost întreprinsă doar parțial. O prezentare de ansamblu, deși veche, se poate găsi la F.G. Castles, Pressure Groups and Political Culture (1967). Asupra distincției dintre grupurile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Approaches to the Study of Politics (1958) New York, NY: New York University Press. B. Klandermans, H. Kriesi și S. Tarrow, ed., From Structure to Action: Comparing Social Movement Research (1981) Greenwich, Conn.: JAI. G. Lehmbruch și P. Schmitter, ed., Patterns of Corporatist Policy-Making (1982) London and Los Angeles, Calif.: Sage. T. Lowi, The Politics of Disorder (1971) New York, NY: Basic Books. D. Rucht, Research on Social Movements: The State of the Art in Europe and the USA (1991) Frankfurt: Campus. H.H. Storing
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
În fr. În orig.) . Arahide (În fr. În orig.) . Cine iubește cu foc pedepsește cu foc (În fr. În orig.). . Amestec de obiecte diverse (În fr. În orig.). . Economist francez (1847-1932). În lucrările sale de economie politică este adeptul principiului corporatist. (n.r.) . „Boala și suferința aureliene“. Aluzie la ambiția Împăratului roman Aurelian (270-275) care s-a proclamat dominus și deus. . „Atacați! Împingeți!“ (În fr. În orig.) . Aluzie la momentul arestării regelui Ludovic XVII, la 22 iunie 1791, În Varennes-en-Argoune, pe când Își
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a presiunii grupurilor de interese; el este un mod de guvernare 1 ce apare spontan. Cu alte cuvinte, este nevoie ca, mai Întâi, să existe anumite condiții instituționale, pentru ca, datorită acestor condiții, grupurile să-și urmărească interesele după un pattern corporatist. De aici, putem deduce că grupurile de interese nu sunt avantajate de formarea unor patternuri corporatiste de negociere, pentru că asta ar Însemna ca instituțiile europene să dobândească un status atât de puternic, Încât să aibă o mare putere de impunere
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
European Union Politics (EUP), vol. I, pp. 125-144. Eberlein, Burkard; Kerwer, Dieter (2002), „Theorising the New Modes of European Union Governance”, European Integration online Papers (EIoP), vol. VI (V), http://eiop.or.at/eiop/texte/2002-005a.htm. Falkner, Gerda (1997), „Corporatist Governanceand Europeanization: No Future in the Multi-level Game?”, European Integration online Papers (EIoP), Vol. I (XI), http://eiop.or.at/eiop/texte/1997-011a.htm. Follesdal, Andreas; Hix, Simon (2005), „Why there is a democratic deficit in the EU: A response
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
favorabile; alte noi inițiative tind să fie continuări ale activităților prezente. Mai mult, un mare număr de manageri din subunități cunosc bine detaliile strategice și operaționale ale firmei, astfel Încât participarea la formularea strategiei este mai curând largă decât restrânsă. Managementul corporatist poate fi implicat neoficial În faza elaborării strategiei, exercitând o influență de sus În jos, așa cum a fost strategia asamblată. Acest tip de management așteaptă adeseori ca toate subunitățile să folosească aceeași documentație standardizată pentru a susține strategia și a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
folosească aceeași documentație standardizată pentru a susține strategia și a o prezenta spre aprobare. Dezavantajul principal al formulării strategiei de jos În sus este acela că, Întrucât strategia fiecărei subunități este specifică, agregarea tuturor acestor strategii În una de tip corporatist poate duce la un conglomerat lipsit de unitate și care nu se potrivește cu resursele și obiectivele firmei ca Întreg. În cele din urmă, se acceptă mai multe strategii de afaceri, fiecare elaborată izolat de celelalte și În concordanță cu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]