2,406 matches
-
acest nivel de așteptare - atunci când intenționăm să le prezentăm În „exterior” -, altfel am putea „striga În pustie”, fără ca nimeni să ne Înțeleagă sau să ne ia În seamă (ne referim, de bună seamă, la descrierea corpusului doctrinal-ritualic, nu la derularea corpusului ca atare). „Decodificarea” este necesară pentru a fi asigurată translarea bagajului ortodox În noul limbaj al modernității, pe de o parte, iar, pe de altă parte, pentru a se potrivi cu golul existențial și cu vidul valoric ce-și face
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
rămâne netrasferabil, prin Înrădăcinarea acestora În experiențe diverse, potențial infinite. Așadar, spațiul european se cere creionat dintr-odată, unitar și plural, monolitic și divers, asemănător și diferit, pornind de la statutul și funcționalitatea pe care o implică dimensiunea respectivă la scara corpusului comunitar. Unele aspecte vor trebui puse În acord, altele vor rămâne cum au fost (sau mai mult decât atât). Nu putem avea ambiția de a institui o limbă unică (deși această realitate ne-ar avantaja În comunicare), pentru că așa ceva este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
s-a Îndepărtat pedagogia de esența sa, Înțeleasă inițial ca Îndrumar prin care o ființă o formează pe alta, ca mod prin care cineva se pune În serviciul altuia. Pedagogia a devenit o logotropie, un fel de rețetar teoretic, un corpus de norme tehnice bune doar să realizeze eficient, În serie și masă mare, „produsele” pe care le vrea lumea la un moment dat. S-a uitat din nefericire că educația e o operă singulară, chiar sacră, un meșteșug ce presupune
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la 8/20 aprilie 1880, prin care anunța proclamarea solemnă a independenței României, ,,ca stat liber și suveran" și în care exprima speranța în ,,stabilirea de bună și cordială prietenie" între România și Imperiul Qing document prin care debutează prezentul corpus de documente prilejuiește, prin răspunsul consemnat la 26 ianuarie 1881, recunoașterea reciprocă a celor două state: România și China, ca și exprimarea de către suveranul chinez ,,de urări fierbinți de prosperitate și bunăstare țării și poporului României". Motivarea recunoașterii reciproce a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
altele devenind temelie solidă a acestora. Relatarea memorialistică privind primirea de către Zhou Enlai, premierul Republicii Populare Chineze, a ultimului oaspete străin Ilie Verdeț, secretar al C.C. al Partidului Comunist Român, la 7 septembrie 1975 document prin care se încheie prezentul corpus de documente învederează considerația aparte de care se bucura România în ochii liderilor chinezi. Împrejurarea prilejuiește fapt extrem de important anunțarea preluării de către Deng Xiaoping, cu asentimentul președintelui Mao Zedong, a tuturor funcțiilor superioare de conducere în Republica Populară Chineză, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
țările vecine; colaborarea balcanică; procesele de integrare în Europa Occidentală; structurile de securitate cu vocație europeană și euroatlantică. În anii 1990-1994, ambasador al României în Zair, Camerun, Burundi și Rwanda, cu reședința la Kinshasa. * Acest text reprezintă studiul introductiv la corpusul de documente "Politica independentă a României și Relațiile româno-chineze 1954-1975 Documente", apărut sub egida Arhivelor Naționale ale României 2008 București, a cărui editare a fost coordonată de semnatar. * Convorbirea era mijlocită ca interpret de semnatarul acestor rânduri. ** Delegațiile române au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mișcării cântecului bătrânesc, a alcătuirii sale, a manierelor stilistice ale unor interpreți de talent (prezentați în capitolul Biografii și repertorii de informatori principali). Cartea stă sub un bine marcat semn al înnoirii în studierea baladei. Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice (1981; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) se autorecomandă cu obiectivitate ca fiind „fără îndoială cea mai amplă însumare de izvoare ale cântecului epic”. Deși este păstrată structura antologiei precedente, se fac corectivele impuse de câștigurile aduse de
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
impuse de câștigurile aduse de cercetările ulterioare. Astfel, celor 352 tipuri de cântece epice cunoscute până atunci li se adaugă acum alte 49 de tipuri și două subtipuri. La același nivel științific se ridică volumul următor, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice (1983). Volumele Cântecul nostru bătrânesc (1986) și Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare (1989) relevă în A. un teoretician deschis unei palete foarte largi de probleme. Al. I. Amzulescu a desfășurat o activitate folclorică completă, executând
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
Și mergând mai departe, se poate chiar afirma că Al. I. Amzulescu este cel mai bun specialist al problemelor pe care le pune studiul cântecului nostru epic ce l-am avut vreodată. ADRIAN FOCHI SCRIERI: Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
I. Amzulescu este cel mai bun specialist al problemelor pe care le pune studiul cântecului nostru epic ce l-am avut vreodată. ADRIAN FOCHI SCRIERI: Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori de patrimoniu ale cântecului
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb, „Balade populare românești”, GL, 1965, 12; Al. Dobre, „Balade populare românești”, REF, 1967, 2; Șerban Cioculescu, „Cântece bătrânești”, RL, 1976, 23; Streinu, Pagini, V, 420-422; N. Constantinescu, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte”, „Ethnologica”, 1982, 160-162; Adrian Fochi, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic”, AAF, 1983, 353-356; Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR, 1983, 11; Ion Șeuleanu, Al. I. Amzulescu, „Balada familială”, AAF, 1987, 453-454; Sabina Ispas, Al. I. Amzulescu, „Cântecul
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
și televizuale ține de rolul major al televiziunii de azi în crearea imaginarului social ca un imaginar care celebrează și valorizează violența (tendința de a reduce interacțiunile umane și relațiile sociale la raporturi de forță). Cercetarea românească a violenței televizuale. Corpusul investigat și perioadele de studiu. Analiză de conținut Conform contractelor cu Consiliul Național al Audiovizualului, cercetarea asupra conținuturilor violente din programele televiziunilor din România s-a desfășurat timp de câte două săptămâni continuu, între 26 iulie-8 august și 28 octombrie-11
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
magic”, „modelul static-statuar”, „modelul beativ-dogmatic”, „modelul catastrofic”, „modelul static-gregar”, „modelul expansionist-dinamic”, „modelul expresionist-rebel”, „modelul fizic-descriptiv și termodinamic”), iar partea cealaltă a volumului tratează despre „modelul magic” în cultura română, cu consistente referiri la și exemplificări din cultura tradițională și din corpusul folcloristic. Faptul (semnalat de Paul Anghel) că „în cultura română până la ora actuală nu sunt asimilate date importante din propria ei istorie” ar trebui să dea de gândit oricărui intelectual român. Și chiar dacă explicația la Paul Anghel este parțială și
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
Robert de Montesquiou sau Proust scriu deseori despre melancolia care-i Încearcă atunci când se simt atinși de senectute, de privirea dezamăgită sau chiar de indiferența vechilor admiratori. În cazul dandy-lor scriitori sau artiști, mai trainic decât orice bronz este Însă corpusul propriilor opere, care le-ar putea dăinui și i-ar ajuta să Înfrunte timpul senini. Deși unii sunt conștienți de acest adevăr, În momentul În care simt că se sting, cu o ultimă străduință, Își pregătesc ca niște veritabili regizori
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Duby, Georges; Perrot, Michelle (coord.), Storia delle donne in Occidente, 4 vol., Roma-Bari, Laterza, 1997 Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, București, Editura Univers, 1978, În românește de Paul G. Dinopol, prefață de Vasile Nicolescu. Encyclopaedia Universalis, art. Dandy (Mythe du), corpus 7, Paris, Ed. E. Universalis, 1989. George, Al., Mateiu I. Caragiale, București, Editura Minerva, 1981. Girard, René, Vérité romanesque et mensonge romantique, Paris, Bernard Grasset, 1961. Givone, Sergio, Intelectualul, În Omul romantic, Iași, Polirom, 2000, volum coordonat de François Furet
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
2002. Zimmer, H., Regele și cadavrul. Poveste despre biruința sufletului asupra răului, Editura Humanitas, București, 2013. Zinoviev, A., Occidentul. Fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002. Altele Biblia. Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007. Encyclopedia Universalis, Corpus 15 (messiaen Natalie), Editeur à Paris. Despre eternitatea lumii, Editura IRI, București, 1999. Postfață Misterele monedei Aceasta era o carte necesară, atât pentru mediile de specialitate, cât și pentru marele public. Așa cum mărturisește autorul, negăsind-o pe piață, a trebuit
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 220. 104 Fr. Engels, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura Partidului Comunist Român, București, 1948, p. 172. 105 Anthony Giddens, Sociologie, Editura All, București, 2001, p. 62. 106 Vezi Encyclopedia Universalis, Corpus 15 (Messiaen Natalie), Editeur à Paris, pp. 687-700, Monnaie. 107 Siclu, ca denumire. 108 Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura All, București, 2012, p. 35. 109 Apariția rațiunii umane, adică a "facultății de a judeca bine", este momentul și treapta care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Vezi Nicolae Iorga, Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933, p. 135. 377 În toată această cronologie există un clar element de convenționalitate. Am folosit ca surse părerile lui Imanuel Geiss, Marx, dar și Encyclopedia Universalis, Corpus (Messiaen-Natalité), Editeurs à Paris, pp. 668-700, "Monnaie", unde se vorbește despre cea mai veche trimitere istorico-documentară cu privire la folosința monedei metalice care aparține Codului lui Hammurabi. La 1760 î.Hr., o măsură de argint (Siclu) cântărea o valoare egală cu prețul unui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
detaliat (M.P. Carrol, 1996, p. 828; M. Detienne, 1997a; J. Pépin, 1958; B. Valade, 1985, vol. V, p. 401), analiza critică relevă faptul că sub termenul mitologie se ascund două referințe total diferite. Astfel, cuvântul trimite: a) fie la un corpus de mituri și figuri fabuloase asociat unei anumite culturi (mitologie greacă, vedică, scandinavă, amerindiană etc.); b) fie la ansamblul studiilor consacrate acestui corpus (școala mitologică evoluționistă, difuzionistă, ritualistă etc.). În felul acesta, termenul denumește două tipuri de fenomene culturale diferite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că sub termenul mitologie se ascund două referințe total diferite. Astfel, cuvântul trimite: a) fie la un corpus de mituri și figuri fabuloase asociat unei anumite culturi (mitologie greacă, vedică, scandinavă, amerindiană etc.); b) fie la ansamblul studiilor consacrate acestui corpus (școala mitologică evoluționistă, difuzionistă, ritualistă etc.). În felul acesta, termenul denumește două tipuri de fenomene culturale diferite și două corpusuri diferite (unul de texte narative, ficționale, culese și ordonate după criterii istorico-geografice - așa-numitele „cataloage” - și altul de constructe științifice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și figuri fabuloase asociat unei anumite culturi (mitologie greacă, vedică, scandinavă, amerindiană etc.); b) fie la ansamblul studiilor consacrate acestui corpus (școala mitologică evoluționistă, difuzionistă, ritualistă etc.). În felul acesta, termenul denumește două tipuri de fenomene culturale diferite și două corpusuri diferite (unul de texte narative, ficționale, culese și ordonate după criterii istorico-geografice - așa-numitele „cataloage” - și altul de constructe științifice, clasificate după criteriul metodei de cercetare și al concepției teoretice subiacente). Implicit, ia două atitudini diferite: „Prima mitologie culege miturile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care Își ascunde Însă cu grijă caracterul elaborat și care se prezintă ca fenomen originar, „autentic”. Este Însă greu să vorbim de o mitologie În afara unui efort, al unei anumite elite (clericale, literare, filosofice sau științifice), de a construi un corpus coerent, sintetic, semnificativ, dar exterior modului „natural”, obișnuit, de manifestare a elementelor sale componente. Mitologiile nu există decât În forma unor asemenea constructe elaborate și „artificiale”. Altfel spus, ele sunt „inventate”, În sensul că presupun o atitudine detașată (care elimină
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ei mitografi antici, precum Dionysos din Halicarnas, poeți sau savanți mânați de elanurile romantismului, precum John Macpherson, Herder, frații Grimm, Atanasie Marienescu sau Nicolae Densusianu, fie cercetători erudiți sau popularizatori ai cercetării științifice) au depus eforturi substanțiale pentru crearea unui corpus omogen, articulat, semnificativ În ansamblul său. În acest proces de construcție, ei au contopit mituri și fragmente mitice propriu-zise Împreună cu numeroase alte componente: credințe, legende, teme din cântece epice sau lirice, frânturi verbalizate din ansambluri rituale sau magice, basme și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ansambluri rituale sau magice, basme și povestiri etc. Ceea ce Înseamnă că alături de mitologiile „clasice” se pot așeza și diverse mitologii moderne (de la cele consacrate unor vedete până la cele legate de anumite evenimente sau situații), care sunt, și unele, și altele, corpusuri construite, complexe, eterogene, ce sedimentează figuri, scheme epice, toposuri și simboluri din diferite discursuri sociale. Note constitutive ale mituluitc "Note constitutive ale mitului" Forma de exprimare Așa cum succint se exprimă J. Fontenrose (1971, p. 54), „pentru cercetătorul serios al mitului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Încă de la Platon, mitul, În accepția sa de povestire fictivă, a fost Învestit cu funcții sociale. Niciunul dintre interpreții mitului, fie ei teologi, istorici ai religiilor, literați, folcloriști sau sociologi și antropologi nu a negat vreodată legătura dintre mit și corpusul social. Mitul servește afirmării relațiilor cu divinitatea, creării de modele de comportament exemplare, explicării fenomenelor Înconjurătoare, eliberării de pulsiunile instinctive dăunătoare, perpetuării tradițiilor, justificării ordinii și instituțiilor sociale etc. Însă odată cu „școala franceză” (Durkheim și discipolii săi) și, mai ales
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]