1,198 matches
-
vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității digestive pe cale parasimpatică. Reacțiile cardiovasculare periferice nu depind de activitatea musculară, deoarece persistă și după curarizare. Reflexele sinocarotidiene cresc după aplicare de stricnina pe scoarța premotorie și scad considerabil la animalele decorticate. În ceea ce privește reglarea corticală a respirației, este de menționat că, spre deosebire de Bailey și Bremer care admit existența unui centru inhibitor în aria 13 din lobul frontal, Jasper susține participarea obligatorie la om a circumvoluției limbice din lobul temporal (citați de Delmas și Laux, 1952
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitor în aria 13 din lobul frontal, Jasper susține participarea obligatorie la om a circumvoluției limbice din lobul temporal (citați de Delmas și Laux, 1952). Pe de altă parte, Cushing și Laruelle, pornind de la aura gastro-intestinală a bolnavilor cu epilepsie corticală, au precizat rolul ariei 6 prefrontale în apariția bolii ulceroase. Ablația câmpurilor 9, 10, 11 și 12 provoacă spasm piloric și accelerarea tranzitului intestinal, însoțite de tulburări respiratorii și de termoreglare. Pentru participarea scoarței cerebrale la reglarea funcției digestive pledează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intestinal, însoțite de tulburări respiratorii și de termoreglare. Pentru participarea scoarței cerebrale la reglarea funcției digestive pledează și secreția psihică de salivă sau suc gastric, precum și fenomenele de bulimie din boala Pick (degenerescența lobilor frontali), paralizia generală și schizofrenie. Centrii corticali ai salivației sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor motori ai limbii. Mai anterior, în cortexul premotor (ariile 6, 8, 9) se găsesc nucleii de comandă ai sudației, piloerecției și secreției urinare, a căror scoatere din funcțiune determină hiperhidroză și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nucleii amigdalieni, acesta reglează activitatea organelor sexuale și comportamentul alimentar. În timp ce ablația lobului piriform determină hipersexualitate, stimularea amigdalei atrage după sine o ingestie de alimente asemănătoare cu cea produsă de excitarea lobilor olfactivi. Aceste câteva exemple demonstrează că ariile vegetative corticale au localizare difuză atât în apropierea centrilor coordonatori ai activității somatice din zonele motorie și premotorie a lobului frontal, cât și în cortexul asociativ prefrontal, lobii orbitali și temporali ai scoarței cerebrale. Un centru oromediobazal se găsește în rinencefal la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și nucleului caudat, efecte inhibitorii asupra reacțiilor comportamentale și organo-vegetative de tip ergotrop. Cortexul cerebelar și mai ales lobul anterior conține, de asemenea, elemente neuronale vegetative a căror stimulare directă sau reflexă provoacă modificări cardiovasculare, respiratorii și endocrine multiple. Controlul cortical al funcțiilor vegetative este, în majoritatea cazurilor, de tip inhibitor și se exercită prin intermediul centrilor organo-vegetativi subcorticali (diencefalo-mezencefalici, bulbari etc.) și medulari. Locul cel mai important din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Rolul celulelor vegetative hipercrome de la nivelul talamusului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibre eferente atât ascendente spre talamus și scoarță, cât și descendente la hipofiză, trunchiul cerebral și măduva spinării. Ca principal centru subcortical de integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întregul organism prin fibrele aferente de origine reticulospinală, talamică, rinencefalică și corticală. În felul acesta, regiunea hipotalamică constituie o veritabilă răspântie anatomică și funcțională, cu rol coordonator al celor mai variate forme de activitate nervoasă, începând cu starea de veghe și somn și sfârșind cu manifestările comportamentale din timpul reacțiilor de adaptare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
determină depleție în 10 minute. Animalele hibernante prezintă, dimpotrivă, acumularea materialului neurosecretor în timpul iernii. Folosind diferite variante experimentale, Benetato și colab. (1964) au constatat că vasopresina îndepărtează somnul hibernal, ca urmare a proprietăților sale activante asupra metabolismului cerebral și electrogenezei corticale. Un rol nu mai puțin important revine hipotalamusului în secreția glanulară a hormonilor adenohipofizari. Prezența materialului neurosecretor colorabil în vasele portale a constituit punctul de plecare a cercetărilor cu privire la controlul hipotalamic al funcției adenohipofizare. Secretat de celulele nervoase cu rol
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotalamici la distanță spre diferite structuri subcorticale. S-a precizat astfel că conexiunile aferente și eferente ale hipotalamusului sunt atât intrinseci hipotalamo-hipofizare, cât și extrinseci cu structuri cereberale diverse ca: hipocampul, amigdala, talamusul, tegmentul trunchiului cerebral și chiar unele arii corticale. I.2.1.4. Alte structuri vegetative centrale Organele ependimare (subcomisural, paraventricular și subfornical), care conțin numeroase celule secretorii, au fost denumite de Roussy și Mosinger glande neurocrine ale encefalului. De Robertis (1955) a extins noțiunea de neurosecreție de la structurile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale, fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar în stocarea informațiilor (Olson și Fuxe, 1971). În bulb, se găsesc numeroase elemente vegetative proprii, începând cu nucleul salivar inferior și sfârșind cu nodul cardiopneumoenteric. Primul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întind pe toată lungimea trunchiului cerebral de la bulb până în mezencefal. O atenție deosebită merită locus coeruleus, componentă specială a formației reticulate pontine care, în afara structurilor parasimpatice conține și celule simpatico-adrenergice secretorii de noradrenalină, ce se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale a fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar în stocarea informațiilor (Olson și Fuxe, 1971). Deși este cunoscută din punct de vedere anatomic de peste 100 de ani (Deiters, 1865), implicațiile sale fiziologice au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe electroencefalogramă. Câțiva ani mai târziu, Dempsey și Morrison (1942) semnalează dispariția acestora în timpul excitării electrice a formației reticulate. În 1949, Moruzzi și Magoun precizează că stimularea formației reticulate mezencefalice la animalul care doarme provoacă trezire și desincronizarea traseului electric cortical. În locul undelor lente de somn, apare ritmul rapid (40-60 c/s), caracteristic reacției de activare și trezire corticală. În felul acesta s-a ajuns la descoperirea sistemului reticular activator ascendent cu sediul mezencefalodiencefalic. În afară de mezencefal, în constituția sa intră atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reticulate. În 1949, Moruzzi și Magoun precizează că stimularea formației reticulate mezencefalice la animalul care doarme provoacă trezire și desincronizarea traseului electric cortical. În locul undelor lente de somn, apare ritmul rapid (40-60 c/s), caracteristic reacției de activare și trezire corticală. În felul acesta s-a ajuns la descoperirea sistemului reticular activator ascendent cu sediul mezencefalodiencefalic. În afară de mezencefal, în constituția sa intră atât hipotalamusul posterior, cât și o parte din nucleii nespecifici ai talamusului. Aceștia din urmă sunt considerați de unii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activator ascendent cu sediul mezencefalodiencefalic. În afară de mezencefal, în constituția sa intră atât hipotalamusul posterior, cât și o parte din nucleii nespecifici ai talamusului. Aceștia din urmă sunt considerați de unii cercetători ca entitate aparte, cu rol funcțional distinct. Acțiunea lor corticală fiind inversă, de tip frenator, numeroși autori admit în prezent existența a două sisteme ascendente, unul activator situat în partea rostrală a formației reticulate din mezencefal, hipotalamus și subtalamus și altul inhibitor, reprezentat de sistemul talamic nespecific cu proiecție difuză
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de neuroni reticulari de către impulsurile aferente. Excitațiile extero-, intero- și proprioceptive din întregul organism ajung la scoarța cerebrală fie prin tractusurile lemniscale alcătuite din fibre lungi ce fac releu sinaptic doar în talamus înainte de a se proiecta în anumite arii corticale, fie pe calea polisinaptică a formației reticulate ascendente, care le proiectează difuz și nespecific în cortex, în vederea întreținerii tonusului cortical, stării de veghe, atenției etc. În afara aferentelor specifice și nespecifice menționate, formația reticulată ascendentă primește informații de la organele de simț
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tractusurile lemniscale alcătuite din fibre lungi ce fac releu sinaptic doar în talamus înainte de a se proiecta în anumite arii corticale, fie pe calea polisinaptică a formației reticulate ascendente, care le proiectează difuz și nespecific în cortex, în vederea întreținerii tonusului cortical, stării de veghe, atenției etc. În afara aferentelor specifice și nespecifice menționate, formația reticulată ascendentă primește informații de la organele de simț, cerebel, cortex cerebral, rinencefal, talamus și nucleii bazali. Prin intermediul căilor nervoase intercentrale, sistemul reticulat de la baza creierului este informat în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcționale a celorlalte structuri corticosubcorticale, în vederea participării sale la procesele de integrare, coordonare și adaptare a funcțiilor organismului la condițiile de existență. După Segundo (1956), din formația reticulată fac parte toate structurile trunchiului cerebral care participă la fenomenul de activare corticală, exceptând doar căile sensibilității specifice. La rândul său, segmentul bulboprotuberanțial al formației reticulate prezintă o cale descendentă, facilitatorie, dispusă dorsolateral în continuarea celei mezencefalice și o alta, inhibitorie, situată în regiunea ventromediană a rombencefalului. Cele două căi ale sistemului reticulat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
putând fi blocată ușor cu ajutorul substanțelor neuroleptice de tipul barbituricelor, clorpromazinei etc. Atât blocajul, cât și distrugerea formației reticulate, predispune la somn. Bioxidul de carbon, adrenalina, benzedrina și celelalte substanțe psihoenergizante (iproniazid, imipramină etc.) produc din contră, fenomene de activare corticală prin mecanismul excitării formației reticulate. Acest fapt, corelat cu prezența catecolaminelor în formația reticulată mezencefalică (Vogt, 1954), sugerează posibilitatea participării unor factori umorali (CO2, adrenalină), alături de cei nervoși, la activarea corticală din timpul stresului emoțional, efortului fizic etc. Componenta umorală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iproniazid, imipramină etc.) produc din contră, fenomene de activare corticală prin mecanismul excitării formației reticulate. Acest fapt, corelat cu prezența catecolaminelor în formația reticulată mezencefalică (Vogt, 1954), sugerează posibilitatea participării unor factori umorali (CO2, adrenalină), alături de cei nervoși, la activarea corticală din timpul stresului emoțional, efortului fizic etc. Componenta umorală potențează și prelungește în timp efectele activante ale fazei nervoase inițiale (fig. 12). La mecanismul de activare umorală a formației reticulate este implicată și serotonina din trunchiul cerebral, deoarece acumularea sa
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
internă. De aici, calea sensibilității viscerale se îndreaptă spre zona premotorie (ariile 6 și 8) a scoarței cerebrale fie prin intermediul celui de al doilea neuron senzitiv din tractusul spinotalamic, fie prin rețeaua reticulară periependimară și formația reticulată bulbomezencefalodiencefalică. Din cauza proiecției corticale punctiforme, sensibilitatea viscerală nu are caracter discriminativ, ea devenind conștientă numai în cazuri patologice. Cu toate acestea, aferentele viscerale joacă un rol deosebit în reacțiile normale și patologice de reglare, integrare și coordonare somatovegetativă. Întreruperea lor la diferite niveluri prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de ex: Dogiel I) pot fi atât enteroneuroni motori excitatori, cât și enteroneuroni motori inhibitori, dar și interneuroni ai unor microcircuite locale (32). De aceea, principiul clasic că neuronii cu aceeași formă au aceeași funcție, perfect aplicabil la neuronii piramidali corticali, neuronii Purkinje ai cortexului cerebelos, neuronii ganglionari retinieni sau cei pseudounipolari ai ganglionilor spinali, pare să nu fie operant la nivelul SNE (4). I.2.2.9. Electrofiziologie Se descriu două clase de enteroneuroni, S și AH care se deosebesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conexiunilor sinaptice centrale și periferice constituie obiectul unui mare număr de cercetări experimentale. S-a precizat printre altele că supraviețuirea neuronilor motori medulari depinde de activitatea mușchilor inervați de către neuronii respectivi și că supraviețuirea altor tipuri de neuroni (senzitivi, vegetativi, corticali, reticulari etc.) este dependentă de prezența factorilor de creștere, ca NGF (Levi-Montalcini, 1972), neutrofinei, factorilor neurotrofici NGF-like, factorului neurotrofic derivat de creier și factorului neurotrofic ciliar (Barde, 1994). De la nivelul receptorilor specifici ai terminațiilor nervoase, factorii de creștere secretați de către
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemului nervos periferic folosind piridoxal-fosfatul drept coenzimă. La nivel central predomină localizările cortico-subcorticale, hipocampice, talamice și ale nucleilor bazali. La nivelul neocortexului, neuronii gaba-ergici participă la circuitele inhibitorii locale ale scoarței somato-senzitive și vizuale. Contacte sinaptice inhibitorii realizează neuronii gaba-ergici corticali cu celule piramidale și extrapiramidale descendente alături de dopamină. În talamus, hipotalamus, mezencefal și punte, GABA constituie unul din neurotransmițătorii inhibitori ai complexului polineuronal din formațiunea reticulată ponto-mezencefalo-diencefalică. Cerebelul, măduva spinării și retina conțin, de asemenea, cantități suficiente de GABA ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pot deveni hiperalgezice în diferite stări patologice ca urmare a lezării fibrelor senzitive A și C. Durerea viscerală directă sau proiectată (referită) diferă de cea somatică prin caracterul său difuz, a lipsei de căi aferente separate spinotalamice și a reprezentării corticale mai puțin exacte (fig. 61). Un loc aparte în autoreglarea locală a funcțiilor vegetative îl ocupă reflexele de axon. Fiind cele mai simple acte reflexe, acestea se realizează cu participarea filetelor senzitive ale unui singur neuron. Fiecare nerv senzitiv se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în măduvă, pentru a se articula fie cu neuronul următor, al căii spinotalamice ce se îndreaptă spre scoarța premotorie (ariile 6 și 8), fie cu rețeaua periependimară, care conduce aferentele viscerale la centrii organo-vegetativi din formațiunea reticulată bulbo-mezencefalo-diencefalică. Din cauza proiecției corticale punctiforme, sensibilitatea viscerală nu are caracter discriminativ, devenind conștientă numai în cazuri patologice. În cazul aferentelor senzitive plecate de la nivelul zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică, acestea ajung la centrii vasomotori bulbari pe calea nervilor glosofaringian (n. Hering) și vag (n.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
viscerale străbate rețeaua polisinaptică a formațiunii reticulate ascendente pentru a ajunge la nucleii reticulați talamici și a proiecta difuz mesajele interoceptive pe întreaga suprafață a scoarței cerebrale. Datorită acestui fapt, stimularea receptorilor viscerali determină potențiale evocate simultan în diferite arii corticale. Fibrele căii aferente interoceptive care au făcut sinapsă cu neuronii medulari exteroceptivi vor transmite informațiile preluate de la viscere spre scoarța cerebrală pe calea specifică spino-talamo-corticală laterală a sensibilității termo-algezice. Întrucât fibrele senzitive cutanate și viscerale converg spre aceiași neuroni ai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]