676 matches
-
din care cauză suntem siliți să ne părăsim munții» Teleki le-a mai cuprins pământuri arătoare și pășunatul, i-a oprit să țină crâșma, le-a arat frumoasele semănături și le-a semănat pentru el cu alte bucate, le-a cosit bucatele crescute până la brâu, aproape de secerat, a luat dela ei boi și vaci, oi, ori bucate gata. - «A voit să ne facă iobagi pe vreo douăzeci de boieri cu copii cu tot, pentru care am umblat dela adunare la adunare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
arătoare și munții pe care-i ține și îi folosește». Iobagii din Viștea de Jos se plâng de Keszei, arătând după ce înșiră multele danii și plăți în bani: «Slujba noastră a crescut peste măsură, pentru că în loc de 4 săptămâni, slujim 10, cosim, secerăm, strângem bucatele, ne trimit totdeauna să aducem vin cât doresc și fier dela Hunedoara, departe la 200 kilometri». Din mai toate satele se ridică plângere chiar împotriva dării către împăratul, care apasă greu asupra iobagilor «încât n-o mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
noi...dar nu cu prețul pieții, ci cu câte 60 de bani ferdela de grâu. Când primesc în natură, le iau numai cu daruri.... 5. ...iarba din grădinile noastre atâta este pășunată de caii soldaților încartiruiți că nu mai putem cosi un fir. 6. Făcându-se adeseori cercetări și alte expediții în sat, se trimit din partea scaunului, persoane pe care trebuie să le susținem cu mâncare, băutură, fân, ovăs, dar nu ne iau cu puterea ca executorii, ci ne cer frumos
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dacă ai dispune de acești bani? Într-o zi, Francisc de Assisi a fost întrebat de către un alt călugăr în timp ce coseau iarba: Dacă ar fi să mori peste o oră, ce ai face?", iar Francisc de Assisi a replicat: "Aș cosi mai departe". Da, el ar fi cosit mai departe, deoarece acela era lucru care îi crea cea mai plenară stare de bine. Trebuie să reținem și nuanțele replicii sale. El nu a spus: "aș termina de cosit" sau "aș cosi
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
o zi, Francisc de Assisi a fost întrebat de către un alt călugăr în timp ce coseau iarba: Dacă ar fi să mori peste o oră, ce ai face?", iar Francisc de Assisi a replicat: "Aș cosi mai departe". Da, el ar fi cosit mai departe, deoarece acela era lucru care îi crea cea mai plenară stare de bine. Trebuie să reținem și nuanțele replicii sale. El nu a spus: "aș termina de cosit" sau "aș cosi mai repede", ci "aș cosi mai departe
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
cosi mai departe". Da, el ar fi cosit mai departe, deoarece acela era lucru care îi crea cea mai plenară stare de bine. Trebuie să reținem și nuanțele replicii sale. El nu a spus: "aș termina de cosit" sau "aș cosi mai repede", ci "aș cosi mai departe". În cazul în care nu ai în vedere recluziunea între zidurile unei mănăstiri, atunci a sosit timpul să te gîndești serios cum să strîngi cît mai mulți bani pentru a te simți în
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
ar fi cosit mai departe, deoarece acela era lucru care îi crea cea mai plenară stare de bine. Trebuie să reținem și nuanțele replicii sale. El nu a spus: "aș termina de cosit" sau "aș cosi mai repede", ci "aș cosi mai departe". În cazul în care nu ai în vedere recluziunea între zidurile unei mănăstiri, atunci a sosit timpul să te gîndești serios cum să strîngi cît mai mulți bani pentru a te simți în siguranță. ESTE DATORIA TA SĂ
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
se raportează la lat. secale, de la seco „a tăia, a recolta, a strânge furaj” (rom. a seca „a ucide”, secure, secere); albaneza are pe de o parte pe thekër „secară”, iar pe de altă parte pe korr „a secera, a cosi”, pe korrje „seceriș, recoltă de cereale”, de unde rezultă structura se-cară. Pentru partea a doua a acestui cuvânt, corespunzător formelor albaneze korr, korrje, româna are cules, a culege, de unde posibilitatea de a identifica structura cu-lege, partea a doua putând
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
m-am însuratu’ Tot pe paie m-am culcatu’ Tot în paie și pe fân, Ș-acu’ iată mă bătrân. Nu-s bătrân de bătrânețe, Ci bătrân de fuste crețe ! Badiu-nieu câtu-i de-nalt, Șade-n picioare sub pat. Și cosește și-mblătește Și de pat nu se lovește ! * Iartă-mă bade de glume, Că n-am făcut alte n lume. Că nu-i nimeni să trăiască, Ce-i frumos să nu iubească, Și să nu păcătuiască ! C-a iubi, cine nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
meu Animalul inimii e amintită în treacăt, mereu sub alte forme, următoarea idee: „Cu vorbele din gură strivim tot pe-atât cât călcăm în picioare prin iarbă. Dar și cu tăcerea“. Sau: „Iarba ne crește în cap. Când vorbim, o cosim. Dar și când tăcem. și iarba a doua și a treia crește la loc cum vrea ea. și totuși avem noroc“1. Sau: „Voiam ca iubirea să crească la loc, ca iarba cosită. Să crească altfel, ca dinții copiilor, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a intimității, despre dorința / încăpăținarea unui poet adevărat este de a fi el însuși, de a se confunda cu propria voce. Îmi bine amintesc: eram tânăr, frumos și atent. De-aș fi fost iarbă, mi-ar fi plăcut să mă cosească poeții metafizici. Mai întâi am făcut tot ce se poate face să-mi apropii marii poeți, ai țării și ai lumii, pe urmă să mi-i îndepărtez, să mi-i așez pe piedestalele lor pentru a nu-mi încurca drumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
formă de sustragere de la muncă, dar în condițiile obscurantismului de atunci, „sărbătoarea” impusă de popor „a prins” și a rămas. în rândul acestora se înscriu „Joile după Paști”, Marțile după Paști, altele sunt interdicții limitate la o lucrare: nu se cosește, nu se taie lemne, nu se coase, nu se mătură etc. „Paparudele” - inițial n-au avut nimică de-a face cu religia creștină: Dansul păgân al „paparudelor”era menit să aducă ploaia; apoi preotul a făcut slujb de dezlegarea cerului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prea plin de feminitate. Privesc cu nesaț drumul spre oraș, cu aceeași fericire și nerăbdare ca în copilărie, cînd am plecat prima oară la tîrg cu tata. Stăteam cocoțat pe sacii cu grîu, călare pe o legătură de iarbă verde, cosită de tata la marginea pădurii, să aibă ce pune dinaintea boilor cît el va descărca sacii. Saci mari, de cîte optzeci-nouăzeci de kilograme, care au îmbătrînit cîteva perechi de boi, i-au ros tatii spatele și i-au bătătorit palmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-mi face sufletul să vibreze mereu... Eram mic, dacă aveam cinci-șase ani... Mama făcuse plăcinte la cuptor. A pus cîteva în coș, a luat un ulcior cu apă și mi-a strigat: "Ionică, hai la tat-tu, să vezi cum cosește". Am pornit în urma ei. Mi se părea că nu se mai sfîrșește drumul, dar cînd am ajuns și am văzut fînul înalt și plin cu flori, am uitat de oboseală. "Joacă-te prin fîn, Ionică. Adună lui mama un buchet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și léptoase, pe care nu stia dacé le ménîncé porcii. Se așezé În iarbé și-și scoase sandalele și le scuturé de pémînt. Dacé ar fi mîncat porcii toate aceste ierburi, ar fi putut veni cu coasă și-ar fi cosit saci Întregi de iarbé, și i-ar fi ajuns pentru o séptémîné. Ar fi ascuns sacii În pédure și ar fi venit În fiecare zi, și n-ar mai fi trebuit sé rupé brebenei. S-ar fi așezat pe sac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sac și s-ar fi gîndit la ceva anume. Pe urmé ar fi luat sacul și s-ar fi dus acasé, si toaté lumea ar fi crezut cé l-a rupt cu mîna, cînd, de fapt, sacul ar fi fost cosit dinainte și el n-ar fi fécut decît sé-l aducé. Ar fi avut atîta timp liber! Ar fi putut sé stea pe sac și sé se gîndeascé la ceva plécut, așa cum fécea de fiecare daté dupé ce-l umplea. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
le ticseascé cu piciorul și sé lege sacul cu sîrmé. Era atît de puțin timpul care-i mai rémînea că sé stea pe sac. În schimb dacé ar fi avut niște saci ascunși În pédure, pe care i-ar fi cosit din timp, ar fi putut sé stea mult mai mult pe sac sé se gîndeascé la ceva plécut. De fapt, acum n-ar mai fi fécut altceva decît sé stea pe sac. Intré În pédurea cea mare și se pierdu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
di un'inaccessibile e tetra "cultură ideologică", nuovo avvenimento di realtà illuministica, ottenebrata dalla dialettica antitetica e conflittuale, prigione nella quale comunque îl guardiano potrà "sperare" di rinchiudere per sorvegliare, quale aguzzino, molti suoi simili 20. La circolarità și è cosi realizzata, egli ha autoprodotto se stesso risolvendo quel dilemma che non lo voleva în realtà né come prigioniero, né come guardiano. Ha autoprodotto la sua immagine ponendo se stesso al di sopra del suo destino, ha creațo una finzione e
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
înălțime. Există atâtea pământuri necultivate în Principate, încât nu se gândește nimeni la defrișarea insulelor. Oamenii se mulțumesc să dea foc trestiilor când se usucă, spre sfârșitul toamnei; primăvara crește aici o iarbă fină, de o calitate excelentă, care e cosită sau folosită la pășunat. Anul următor, trestiile cresc încă și mai bine. Acest soi de graminee nu este așa de neproductiv cum s-ar putea crede; fără a lua insulele unde cresc drept vaste câmpuri de grâu, așa cum au crezut
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vorbind cu calul său pe care urmează să-l părăsească: Foaie verde foi de praz, Mor, murgule, de necaz Că nu știu cui să te las! Foicică de dudău, Te-aș lăsa la taică-meu, Dar mi-e taica om bătrân: Nu cosește vara fân, Nu te-o-ngriji ca stăpân. Mor, murgule, ne necaz Că mă mir cui să te las! Te-aș lăsa la frate-meu, Dar el nu e ce-am fost eu. Frate-meu e om bogat Om cu
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Muntele și treisprezecele. Totul se clădește pe o realitate antinomică, pe dualități multiple: munte-oraș, natură-om, prezent-trecut, birocratismul și lipsa de credință a orașului față de lumea plină de mituri și credințe a ruralului românesc. Treisprezece țărani vin la munte să cosească în urma unei înțelegeri scrise, care în cele din urmă nu va fi respectată de autoritățile locale. Pe această tramă epică de suprafață își face simțită prezența personajul colectiv, exemplar sintetizat în Manole, unul dintre cosași. Lupta surdă și fără sorți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
talpa pedala și pârghia laterală, voi porni din nou în iureș pe șosea. Cuburi Să ne-mpăturim aripi de vedenii. Noapte. În colțuri, ușă peste ușă se lasă casele. Umbre stâlcite, mii. Felinar - flacără frântă. Cenușă. În odaie vântul lemnos cosește mobila. Oglinda cu greu mai ține masa, talger cu câteva cireșe. Fața mi-i ca smaraldul din vitrine. Tu - în rochie neagră, zbor, poemul negrelor unghiuri din lumea pestriță. Îți sprijini în tavan ascuțit, genunchiul, - o teoremă de doliu ce
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
-a face: Fă stihuri, vrăji, fă tumbe, sări, Fii păpușar prin iarmaroace; Dupi, stuci, popici, cînd vor să joace Înșală loazele năuce! Dar pleașca? Ia aminte-ncoace: La tîrfe și la crîșmi se duce! Te trage din mocirlă-n laturi; Cosește-n prat, dă-n brînci pe-ogor, Țesala căi, prin grajd să maturi, De nu ți-a fost la buchi ușor, Și ai s-aduni, muncind de zor. Dar cînd tinzi tortul pe uluce Ce faci cu-al trudei tale
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
orașe mici și mari, Arată-le comédii țări Și umple-ți cu bănet burdufe : De pleașca - află! - te dezbari Tot pe la crîșme și la fufe. De scîrba fața-ți se-ntoarce? Țesala căi; sau chiar măgari; Să ari; sau să cosești cu gioarse, De nu ești printre cărturari Și-aduni tu cîțiva crăițari... Dar cînd din în topit teși rufe, Așa-i că rodul muncii-ți cari Tot pe la crîșme și la fufe? * Subtitlurile în original îi aparțin lui Clément Marot
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
între sunetul unei împușcături/ și ecoul ei.“ (caracal sighișoara mea). lumină, încet este o antologie binevenită pentru cunoașterea și (re)interpretarea critică a unui poet insuficient valorizat în peisajul liric românesc. Poezia lui Marian Drăghici are, încă, izul ierbii proaspăt cosite într-o dimineață înrourată de vară.
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]