638 matches
-
mișcarea celor șapte planete Aristotel a folosit un numar de 54 de sfere; a adăugat 20 de sfere la modelul lui Calippos. Modelul cu 34 de sfere al lui Calippos este o imbunatatire (prin adăugarea a 7 sfere) a modelului cosmologic al lui Eudoxos, care numără doar 27 de sfere. Pentru Blake acest model a devenit un adevărat sistem socio-cosmic bazat pe cifră 27: 27 de Biserici, 27 de Ceruri, 27 de iaduri corespunzătoare, 27 de grade de opacitate ale interiorului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
non și potrebbe negare che la storia și componga di tempo, dunque come elemento possiede una sua formă. Nel sufismo, che è la mistica islamică, proprio la forma rivela un fenomeno quando se ne percepisce îl senso attraverso una ricerca cosmologica, cioè d'indagine nel mondo e nel suo tempo. L'interpretazione del senso del mondo, perciò, si rivela, secondo i mistici islamici, nel problemă di un'asserzione positiva, di una presă di coscienza anche di fronte al proprio dolore che
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
debba mai più rischiare l'abbandono dell'amante. E. Miserere: principium et finiș Îl mondo, mediante tale ermeneutica, non possiede in-sé principio e non prevede a-sé fine, perché divenga nuovamente totalità e unità di una congiunzione: quella tra îl fondamento cosmologico singolare e l'universale rivelato, quella tra mondo e tempo, appunto tra uomo e Dio; dunque meditazione sulla cosmologia proprio quale specificità di indagine e di ricerca del paolino tutto în tutti 16, dove la rivelazione di Dio è compiuta
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
continuo nella definizione del tempo all'interno del mondo e dell'uomo nell'universo. Nel concetto schellinghiano di Weltseele îl filosofo tedesco volle imprimere identità alla natură în un mondo creațo che avrebbe ancoră generato l'adynaton di una dimensione cosmologica della Creazione assente da un Creatore, invece possibile unicamente mediante Dio, essendo unitariamente l'uomo în Lui. Consustanziandosi în una formă perfetta di vită che resuscita nell' amore di Dio Padre, - evento impossibile all'uomo perché la vită di quest
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
În quel sogno resta ancoră îl simulacro di un'incantata trasformazione del reale che appanna la possibilità che îl miserere della propria vită și coniughi al kyrie eleison dell'ultimo attimo percepito possibile. La molteplicità della parolă acquisisce la dimensione cosmologica di una formă che tramuta continuamente în fenomeno di epoche, di tempo, di scansione dell' essere e del divenire. Îl trucco rischiato di un inganno contro la morte consegue collocare îl paradosso di congiunzioni che în realtà disgiungono e allontanano
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
formă del mondo. Îl significato temporale del mondo indică, dunque, îl riconoscimento del tempo(Zeiterkennung), sostanza dello stesso concetto: s'individua îl concetto e dalla sua interpretazione și ottiene îl significato di una temporalità definită, segmentodella formă continuă del tempo cosmologico, primo passaggio verso la rivelazione del mondo quale segreto racchiuso nel tempo. Peraltro îl confine ultimo aristotelico, l'αἰών, ultimo în quanto però comprendente di ogni possibile confine del cielo, cioè proprio l'intero tempo mistico nella sua pienezza di
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
aproape inevitabilă prezența sensurilor "impure". Voi încerca să stăpânesc ambiguitatea, verticalizând cercetarea către sensul principal. Capitolul 1 Tematizarea blagiană a antinomicului Antinomicul pare să intervină în întreaga filosofie a lui Blaga. O însoțește încă de la primele încercări și până la scrierile cosmologice târzii, fiind prezent "la diferite paliere ale existenței, cunoașterii și creației"49. Se poate spune că este un fel de element structural al întregii sale construcții filosofice 50. Partea în care antinomicul dobândește cea mai mare forță este legată de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ei este investită, în concepția metafizică a lui Blaga, cu "posibilitatea de a se "reproduce" ad infinitum, în chip identic, aceasta fără a se istovi și fără a-și asimila substanță din afară"158. Aceasta este teza fundamentală a întreprinderii cosmologice blagiene, axioma în jurul căreia va construi întregul edificiu ontologic al genezei. Ce înseamnă teza de mai sus? Ea vrea să spună că Marele Anonim nu este un creator de lumi, ci un generator de existențe echivalente cu sine. Aceste posibilități
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transcendentă își află explicația undeva în acest scenariu destul de ciudat, condiția ontologică paradoxală a omului fiind astfel integrată ca un fapt singular în complicatul mecanism de geneză a lumii 159. Lucian Blaga explicitează în chiar ultima secțiune din lucrarea sa cosmologică cele două paradoxuri sau antinomii ce saturează miezul teoriei sale. Primul dintre acestea privește acțiunea principiului divin: totul divin are puterea de a se reproduce integral la infinit, însă se reproduce doar diferențiat. Paradoxul este doar aparent, pentru că această etică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apariția unor echivalente ontologice, a unor forme de ființare asemănătoare..., cum ar fi, de exemplu, antinomia continuu-discontinuu în domeniul fizical (sau mai exact microfizical)"162. Corelația mi se pare interesantă, mai ales că și Blaga gândea de la început teoria sa cosmologică în sensul unui realism metafizic, în care principiul cosmologic să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asemănătoare..., cum ar fi, de exemplu, antinomia continuu-discontinuu în domeniul fizical (sau mai exact microfizical)"162. Corelația mi se pare interesantă, mai ales că și Blaga gândea de la început teoria sa cosmologică în sensul unui realism metafizic, în care principiul cosmologic să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi. Această natură antinomică a principiului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi. Această natură antinomică a principiului cosmologic blagian poate fi regăsită și dintr-o altă perspectivă, fără a urma scenariul metodei antinomiei transfigurate. Astfel, Blaga numește uneori pe Marele Anonim "Dumnezeul-Demon"163. Prin aceasta, el indică natura duală a Marelui Anonim, acesta având "atât calități divine, cât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
funcționarea transcendentală și astfel creează metafizica. Ideile transcendentale sunt deduse din tabela raționamentelor, exact la fel cum categoriile fuseseră deduse din tabela judecăților. Din raționamentul categoric este scoasă ideea psihologică sau ideea substanței spirituale. Din raționamentul ipotetic este scoasă ideea cosmologică sau ideea totalității lumii materiale. În al treilea rând, din raționamentul disjunctiv este extrasă ideea teologică sau ideea de Dumnezeu 263. Această deducție a Ideilor transcendentale, pe care rațiunea o operează și constituie metafizica, este considerată de către Immanuel Kant nelegitimă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
arate că în acest corp de pretinsă cunoaștere s-au strecurat erori logice și contradicții. Deducția ideii psihologice este însoțită de anumite paralogisme, prin care rațiunea pură face un salt nepermis de la sufletul empiric, supus categoriilor, la sufletul metafizic. Ideea cosmologică este și ea rezultatul unei extinderi nelegitime de la seriile finite dinăuntrul naturii la unitatea absolută a naturii ca întreg, căci rațiunea pură ajunge la antinomii, la contradicții ireductibile. Și ideea teologică este viciată, căci toate cele trei argumente pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unitatea absolută a naturii ca întreg, căci rațiunea pură ajunge la antinomii, la contradicții ireductibile. Și ideea teologică este viciată, căci toate cele trei argumente pe care teologia rațională le-a adus în sprijinul existenței lui Dumnezeu, argumentul ontologic, argumentul cosmologic și argumentul finalist, sunt demontate ca greșite de către Immanuel Kant. Am să mă opresc acum la cosmologia rațională și la antinomiile pe care rațiunea le produce în legătură cu Ideea cosmologică, căci acestea ne interesează aici. Universul, ca unitate necondiționată a tuturor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
le-a adus în sprijinul existenței lui Dumnezeu, argumentul ontologic, argumentul cosmologic și argumentul finalist, sunt demontate ca greșite de către Immanuel Kant. Am să mă opresc acum la cosmologia rațională și la antinomiile pe care rațiunea le produce în legătură cu Ideea cosmologică, căci acestea ne interesează aici. Universul, ca unitate necondiționată a tuturor fenomenelor ce se condiționează unele pe altele, ca totalitate a lor, este doar o idee a rațiunii în căutarea absolutului. În activitatea sa metafizică, rațiunea, însă, investește această idee
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spus, obiectele experienței "nu sunt date ... niciodată în ele însele, ci numai în experiență, și nu există în afara ei"270. Pe scurt, cheia soluției sale este distincția dintre "fenomen" și "lucru în sine". Pe această bază, conflictul de la nivelul ideilor cosmologice ale rațiunii poate fi tranșat. Kant argumentează 271 că întregul conflict al rațiunii pure se bazează pe un viciu al argumentului pe care se construiesc aserțiunile cosmologice, ceea ce înseamnă că disputa dintre cele două poziții este fără obiect sau este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre "fenomen" și "lucru în sine". Pe această bază, conflictul de la nivelul ideilor cosmologice ale rațiunii poate fi tranșat. Kant argumentează 271 că întregul conflict al rațiunii pure se bazează pe un viciu al argumentului pe care se construiesc aserțiunile cosmologice, ceea ce înseamnă că disputa dintre cele două poziții este fără obiect sau este un conflict bazat pe o aparență. Acest viciu constă în faptul "că ideea totalității absolute, care este valabilă numai ca o condiție a lucrurilor în sine, a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba Iulia Paris, 1994. Blaga, Lucian, "Despre conștiința filosofică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, "Diferențialele divine", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București, 1998. Lucian Blaga, "Ființă istorică", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București, 1998. Lucian Blaga, "Ființă istorică", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Filosofia stilului", în Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977. Blaga, Lucian, " Geneza metaforei și sensul culturii", în Opere 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. Blaga, Lucian, Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977. Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noua clădire" (Ibidem, p. 303). 151 Ibidem, p. 304. 152 Ibidem, p. 303. 153 Lucian Blaga, "Filosofia stilului", în Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977. 154 Ibidem, p. 302, nota 1. 155 Lucian Blaga, "Diferențialele divine", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. 156 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în op. cit., p. 542. 157 Vasile Frăteanu, op. cit. p. 331. 158 Lucian Blaga, " Diferențialele divine", în op. cit., p. 67. 159 "Câtă vreme "unitatea formativă" a oricărei ființe complexe este, cel puțin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga și universul gnostic", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997, pp. 396-400. 162 Vasile Frăteanu, op. cit., p. 332. 163 Lucian Blaga, " Diferențialele divine", în op. cit., p. 104. 164 Lucian Blaga, "Ființă istorică", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988, p. 489. 165 Călin Candiescu, "Cosmologia lui Blaga sau despre tensiunea existențială dintre om și Marele Anonim", în Revista de filosofie, Tom XVIII, nr. 5-6, București, 1996, p. 419. 166 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op.cit.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
2011; * Attali Jacques, Evreii, lumea și banii, Univers, București, 2012; * Babeți Coriolan, Istoria ca armă a disputei arhetipale, Curtea Veche, București, 2007; * Bairoch Paul, Mithes et paradoxes de l'histoire économique, La Découverte, Paris, 1994; * Barrow John, Tipler John, Principiul cosmologic antropic, Ed. Tehnică, București, 2001; * Barrow John, Cartea infinitului, Humanitas, București, 2010; * Berlin Isaiah, Puterea ideilor, Humanitas, București, 2012; * Bhagwati Jagdish, In Defense of Globalisation, Oxford University Press, 2004; * Boia Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Humanitas, București, 2006; * Byrne
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
primesc cu ostilitate pe oaspeții „pișpeci”, „pipistași”, și îi provoacă la un duel al întrebărilor și răspunsurilor, menit să dovedească ignoranța absolută a occidentalilor. Răspunsurile corecte dezvăluite de „filosoful” Panaiot cuprind de fapt o prezentare simplificată și denaturată a sistemului cosmologic așa cum este prezentat de Gregorios Palamas în 150 de capete despre cunoștința naturală, despre cunoașterea lui Dumnezeu, despre viața morală și despre făpturi. La acestea se adaugă imagini, din păcate vulgarizate, descinzând din sistemul complex al alegoreselor spirituale postphiloniene specifice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
care izvorăște întreaga gîndire". E ca în realitatea cuantică, nu există nimic terifiant aici. Doar că suntem toți în contact cu izvorul cel inimaginabil și inconceptibil. Bibliografie selectivă * Ahamed Liaquad, Stăpînii finanțelor, Humanitas, București, 2014; * Barrow John, Tipler John, Principiul cosmologic antropic, Ed. Tehnică, București, 2001; * Bohm David, Wholeness and the Implicate Order, Routledge and Kegan Paul, London, 1980; * Brăilean Tiberiu, Teoeconomia, Junimea, Iași, 2011, * Brăilean Tiberiu, Omeconomia, Junimea, Iași, 2012; * Campbell Joseph, Myths to Live By, Bantam, New York, 1972; * Dyer
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]