624 matches
-
civilizației și progresului social. Ambele sunt generatoare de contradicții, pe care omul trebuie să le învingă. Din această confruntare rezultă un Om Dumnezeu, un om cuceritor al lumii și obiectelor, un stăpân al "cunoașterii absolute", cu implicații deopotrivă antropologice și cosmologice. Raționalismul hegelian a fost o reușită a cunoașterii, cu influență favorabilă asupra cunoașterii științifice, cu deosebire asupra celei psihologice, unde omului i se dădea șansa de a sparge limitele propriei sale condiții fizice și sociale până atunci îngrădite. O putea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
efectele alienante ale civilizației și progresului social. Ambele sunt generatoare de contradicții, pe care omul trebuie să le învingă. Din această confruntare rezultă un Om-Dumnezeu, cuceritor al lumii și obiectelor, un stăpân al "cunoașterii absolute", cu implicații deopotrivă antropologice și cosmologice. Conștiința omului este un produs al dezvoltării, care corespunde unui proces gradual unde, spre deosebire de sistemul lui Kant, omului i se oferă posibilitatea de a sparge limitele propriei sale condiții fizice și sociale, până atunci de neatins. O poate face pentru că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dictate de zei, într-un câmp al fanteziei, populat cu eroi și legende, cu supranaturalul. Metamorfozele rămâne cea mai valoroasă lucrare a lui Ovidiu, în care el a anticipat crearea lumii, a admis ideea existenței unui haos primar, o idee cosmologică împrumutată de la gânditorii greci Anaxagora și Empedocle. A descris în manieră panteistă legenda "marelui foc", mânia cerului și a naturii dezlănțuite: "Râuri ieșite din matcă, s-aruncă pe câmpuri întinse Și laolaltă duc holde și arbori, și vite și oameni
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tari (à la française): Dumnezeu este separatul; el nu se amestecă în treburile politice ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul, ignoratul. Prezența în alteritate a divinului a devenit politic, cosmologic și mental nerelevantă, a fost scoasă din scenă, pentru a ceda locul policromei alterități umane, unei diversități legitimate, pusă ca principiu al democrației. însă dacă perspectiva e redresată, atunci prezența de neresorbit a celui diferit de noi poate deveni simbolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
natural al individului și al instituțiilor creștine de a se afla în centrul universului. Lumea se dezagregase : toată e bucăți, orice coerență s a pierdut ; orice raport just, orice relație . Totuși, viziunea metafizică ce ar fi permis trecerea de la simbolismul cosmologic medieval la un simbolism la fel de expresiv, bazat pe Noua știință, fusese deja formulată înainte ca primele mișcări seismice să se manifeste. în modelul cusan, lumea e prin definiție imperfectă, neterminată, are o realitate de tipul aproximației în raport cu perfecțiunea modelului ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dante s-a sprijinit pe date de știință tradițională, antice, creștin-medievale și musulmane, pentru a descrie inversiunile de formă, de mișcare și de ordine care apar la trecerea a ceea ce H.-R. Patapievici numește cezurile realului (mai cu seamă cezura cosmologică dintre vizibile și invizibile, marcată de granița dintre Cerul cristalin și Empireu, după care urmează cezura esențială, cea între creat și increat. Dante are două feluri alternative de a vizualiza Empireul, în funcție de posibilitățile de percepție ale naturii sale. Pe o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cezura esențială, cea între creat și increat. Dante are două feluri alternative de a vizualiza Empireul, în funcție de posibilitățile de percepție ale naturii sale. Pe o anumită treaptă, percepe Empireul ca un sistem teocentric de nouă cercuri (cetele îngerești) e reprezentarea cosmologică a Empireului. Pe măsură ce pătrunde în Empireu el începe să vadă altfel același lucru Firea lui Dante trans-umanează, trece dincolo de posibilitățile de percepție ale subiectului uman obișnuit Transformat lăuntric, trans-umanat, Dante vede întreg Empireul sub forma Rozei Divine.1 Dar analogia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
apofatic al revelației rămîne mereu prezent în miezul unei tradiții spirituale, că el e mereu reamintit, tematizat, trăit în cadrul tradiției respective, menținîndu-și tensiunea imaginile cu privirea atotdirecționată, pe cea a Săgetătorului din Zodiacul Nürenbergului, Cusanus face implicit referință la simbolismul cosmologic și ne îngăduie astfel să considerăm poziția nordică drept emblemă a polului, punct ceresc imobil care susține rotirea universului. Imaginea Atotvăzătorului are exact același statut. Situarea nordică i se potrivește pe deplin, de vreme ce, prin mișcarea imobilă a ochilor săi, ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trăirile religioase. Argumentele teiste sunt la rândul lor variate și se întemeiază pe diferite tipuri de premise. Teiștii au încercat să construiască diferite argumente raționale în sprijinul existenței lui Dumnezeu. Dintre aceste argumente s-au remarcat, în special, cele ontologice, cosmologice, teleologice și morale. Lucrarea de față are în centru argumentul ontologic privind existența lui Dumnezeu. Acest argument se deosebește de celelalte argumente teiste prin faptul că este un argument a priori, celelalte fiind, în principal, a posteriori. Diferența dintre aceste
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sine, și nu o ființă oarecare 7. Argumentele teiste se remarcă prin caracterul lor rațional, și nu prin dovezi provenite din experiența religioasă (de factură mistică). Aceste argumente raționale au fost clasificate, în mod tradițional, în patru categorii fundamentale (ontologice, cosmologice, teleologice și morale), fiecare presupunând diferite variante. Împotriva acestor argumente au existat și există încă numeroase obiecții și critici. Norman Geisler identifică cinci obiecții împotriva argumentelor teiste pentru care oferă și câteva răspunsuri. În primul rând, dovezile sunt considerate neconvingătoare
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
bazează în întregime pe experiență, fie au cel puțin o premisă a posteriori, pe când ultimele nu au nici o premisă a posteriori. Cu alte cuvinte sunt bazate doar pe rațiune, independent de experiență. Dintre argumentele a posteriori se remarcă cel teleologic, cosmologic și argumentul moral, iar principalul argument a priori este cel ontologic. Credințele de tip a posteriori depinde o experiență anterioară. Felul în care lucrurile decurg ne poate indica ce se va petrece în viitor, dar nu există nici o garanție precum
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
universul. Această ordine nu este perfectă sau absolută, dar este susținută ideea conform căreia un univers dezordonat ar implica mai multe dificultăți 32. Un alt argument a posteriori care a constituit, la rândul său, obiectul a numeroase dezbateri este argumentul cosmologic. Acesta se prezintă în numeroase variante ce pot fi regăsite la filosofii greci, medievali, latini și arabi 33. Cea mai cunoscută formulare a unor argumente cosmologice îi aparține, însă, lui Toma D'Aquino. Primele trei probe sunt considerate variante ale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a posteriori care a constituit, la rândul său, obiectul a numeroase dezbateri este argumentul cosmologic. Acesta se prezintă în numeroase variante ce pot fi regăsite la filosofii greci, medievali, latini și arabi 33. Cea mai cunoscută formulare a unor argumente cosmologice îi aparține, însă, lui Toma D'Aquino. Primele trei probe sunt considerate variante ale argumentului cosmologic. Primul argument, dintre cele cinci probe pentru existența lui Dumnezeu (prezentate de Toma, în Summa theologiae și reluate apoi și completate în Summa contra
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
se prezintă în numeroase variante ce pot fi regăsite la filosofii greci, medievali, latini și arabi 33. Cea mai cunoscută formulare a unor argumente cosmologice îi aparține, însă, lui Toma D'Aquino. Primele trei probe sunt considerate variante ale argumentului cosmologic. Primul argument, dintre cele cinci probe pentru existența lui Dumnezeu (prezentate de Toma, în Summa theologiae și reluate apoi și completate în Summa contra gentiles) se referă la geneza mișcării și este o reluare a celebrului argument al lui Aristotel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
am putea spune că pentru oamenii obișnuiți din zilele noastre, dacă există ceva în mod necesar în Univers, e vorba de materie și energie, sau de particule elementare și nu de o existență divină. Cea mai simplă formă a argumentului cosmologic este cea în care acesta apare la gânditorii arabi interesați teologia speculativa (kalam). O schemă a argumentului cosmologic kalam este următoarea: (1) Tot ceea ce există, există datorită unei cauze diferită de sine. (2) Universul a început să existe la un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
e vorba de materie și energie, sau de particule elementare și nu de o existență divină. Cea mai simplă formă a argumentului cosmologic este cea în care acesta apare la gânditorii arabi interesați teologia speculativa (kalam). O schemă a argumentului cosmologic kalam este următoarea: (1) Tot ceea ce există, există datorită unei cauze diferită de sine. (2) Universul a început să existe la un moment dat. (3) Prin urmare, universul are o cauză a existenței sale, iar această cauză este Dumnezeu. Argumentul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
kalam este următoarea: (1) Tot ceea ce există, există datorită unei cauze diferită de sine. (2) Universul a început să existe la un moment dat. (3) Prin urmare, universul are o cauză a existenței sale, iar această cauză este Dumnezeu. Argumentul cosmologic kalam a fost prezentat de către al-Kindi și al-Ghazali, iar principalul susținător contemporan este Wiliam Lane Craig. Wiliam Craig consideră că cele mai importante versiuni ale argumentului cosmologic de-a lungul timpului au fost: versiunea lui Toma D' Aquino, versiunea lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
universul are o cauză a existenței sale, iar această cauză este Dumnezeu. Argumentul cosmologic kalam a fost prezentat de către al-Kindi și al-Ghazali, iar principalul susținător contemporan este Wiliam Lane Craig. Wiliam Craig consideră că cele mai importante versiuni ale argumentului cosmologic de-a lungul timpului au fost: versiunea lui Toma D' Aquino, versiunea lui Leibniz și argumentul kalam. Argumentul kalam este derivat din termenul arab care denumea școala islamică medievală. Este vorba despre un cuvânt arab care în lumea musulmană se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
din nimic și prin nimic. Dacă oamenii de știință preferă să nu aleagă vre-una din cele două variante, filosofii admit că este imposibil să crezi în ceva care apare în existență necauzat 40. Versiunea lui Leibniz a fost denumită: Argumentul cosmologic bazat pe rațiunea suficientă. Acest argument este răspunsul teiștilor la întrebarea: "de ce există ceva mai degrabă decât nimic?". Leibniz, asumând principiul rațiunii suficiente, l-a aplicat lumii ca întreg. El s-a întrebat astfel: "care este rațiunea suficientă a existenței
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de explicație. (5) Prin urmare, Dumnezeu există in mod necesar 41. Am putea spune, în acord cu Leibniz, că existența individuală a lumii trebuie să aibă la bază o rațiune suficientă. Tocmai acest aspect se dovedește a fi specificul argumentului cosmologic. Nici una dintre cele cinci căi ale lui Toma D'Aquino nu demonstrează că ființa ce a fost dovedită prin aceste raționamente este una și aceeași ființă. Kant este de părere că argumentul cosmologic are nevoie de încă o treaptă care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aspect se dovedește a fi specificul argumentului cosmologic. Nici una dintre cele cinci căi ale lui Toma D'Aquino nu demonstrează că ființa ce a fost dovedită prin aceste raționamente este una și aceeași ființă. Kant este de părere că argumentul cosmologic are nevoie de încă o treaptă care trebuie să arate că ființa a cărei existență se încearcă a fi demonstrată este singura ființă care are toate atributele divine. Astfel, argumentul cosmologic își trădează dependența de argumentul ontologic 42. Argumentul cosmologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și aceeași ființă. Kant este de părere că argumentul cosmologic are nevoie de încă o treaptă care trebuie să arate că ființa a cărei existență se încearcă a fi demonstrată este singura ființă care are toate atributele divine. Astfel, argumentul cosmologic își trădează dependența de argumentul ontologic 42. Argumentul cosmologic pe care îl propune Hartshorne diferă de formulările tradiționale deoarece nu este un argument empiric și pentru că nu face referire la o primă cauză sau la un prim motor nemișcat. Argumentul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cosmologic are nevoie de încă o treaptă care trebuie să arate că ființa a cărei existență se încearcă a fi demonstrată este singura ființă care are toate atributele divine. Astfel, argumentul cosmologic își trădează dependența de argumentul ontologic 42. Argumentul cosmologic pe care îl propune Hartshorne diferă de formulările tradiționale deoarece nu este un argument empiric și pentru că nu face referire la o primă cauză sau la un prim motor nemișcat. Argumentul cosmologic propus de Hartshorne reprezintă tot o demonstrație a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
își trădează dependența de argumentul ontologic 42. Argumentul cosmologic pe care îl propune Hartshorne diferă de formulările tradiționale deoarece nu este un argument empiric și pentru că nu face referire la o primă cauză sau la un prim motor nemișcat. Argumentul cosmologic propus de Hartshorne reprezintă tot o demonstrație a priori și face o trecere de la conceptul ființelor care există contingent la conceptul unei ființe necesare 43. Argumnetul său cosmologic este prezentat astfel: A1 Nimic nu există. A2 Ceea ce există ori nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
referire la o primă cauză sau la un prim motor nemișcat. Argumentul cosmologic propus de Hartshorne reprezintă tot o demonstrație a priori și face o trecere de la conceptul ființelor care există contingent la conceptul unei ființe necesare 43. Argumnetul său cosmologic este prezentat astfel: A1 Nimic nu există. A2 Ceea ce există ori nu are nici un caracter modal, ori este complet contingent. A3 Ceea ce există este complet necesar. A4 Ceea ce există este parțial contingent și parțial necesar, dar nimic nu este divin
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]