459 matches
-
situl de la Mănoaia, ce cuprinde urmele unor așezări din secolele al IV-lea-al VI-lea, respectiv al X-lea-al XI-lea. Celălalt monument, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolele al XIX-lea-al XX-lea) din satul Costișa, ansamblu ce cuprinde conacul propriu-zis și parcul cu lacuri.
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
sud pe unde dealuri ca Sticleți, Starmini abia dacă trec peste 650 metri. Cu cât înaintăm spre sud, cu atât împrejmuirea răsăriteană și apuseană se îndepărtează una de alta, atingând maximul depărtării între ele spre valea Bisericii, Coporodului și Bălțiș. Costișa dealurilor este mult mai puțin înclinată spre acest punct, unde întâlnim și cea mai mică înălțime între Valea Coporodului, Bisericii și Bălțiș, fundul scobiturii ocinene. Astfel, relieful se compune din: -o primă zonă cu aspect relativ plan, situată de-a
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
pedepsiți cu temnița. Acest sat a fost bântuit de o ciumă groaznică care a făcut ca majoritatea locuitorilor să-și găsească moartea în gropile de var. Cei care au mai rămas și-au părăsit bordeiele și s-au mutat mai costișa din apropiere, formând satul Betegi. Urmele bordeielor au dăinuit până prin 1950, prin resturi de cărămizi, vetre, gropi, cioburi de vase, etc. Popa Pistol, după trecerea prigonirii turcilor, rămăsese cu un pistol pe care-l purta la chimir, pentru a se
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
lângă fostul sat Rusăești (astăzi parte a satului Poduri), la nord-vest de biserica de lemn „Sfinții Voievozi”. Situl cuprinde urmele unei așezări neolitice aparținând culturii pre-Cucuteni, ale unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni, precum și un mormânt din Epoca Bronzului (cultura Costișa). În rest, patru alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău. Unul este un alt sit arheologic, așezarea fortificată de la „Siliște”, aflată la nord-vest de biserica de lemn, pe malul drept al Tazlăului Sărat, în dreptul
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
În comună existau o școală mixtă cu 43 de elevi (din care 4 fete) și cinci biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Găiceana a aceluiași județ, având în compunere aceleași sate plus satul Costișa și o populație de 1264 de locuitori. În 1931, comunei i-au fost arondate și câteva din satele comunei Huruiești (Gălești, Nedelcu, Perchiu și Prădaiș). În 1950, comuna a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
Florești. Trei obiective din comuna Tătărăști sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate trei fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (1770) din satul Drăgești; (1854) din satul Gherdana; și (1811) din cătunul Costișa al satului Ungureni.
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
Homocea este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Costișa, Homocea (reședința) și Lespezi. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al Siretului, în zona în care în acesta se varsă afluentul Polocin. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul de
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
Costișa (în trecut, Valea Rea de Jos) este un sat în comuna Tănăsoaia din județul Vrancea, Moldova, România. Satul este situat pe o culme de deal la altitudinea de 211 m, la aproximativ 3 km de centrul comunei Tănăsoaia. Comuna, intrând
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
porumbului, cartofului și a viței de vie. Creșterea animalelor ocupă și ea un loc important în economia satului. Casele sunt vechi, din chirpici, unele trecând și centenarul. Satul are aproximativ 40 de gospodării. Ca peste tot in România și satul Costișa a fost lovit de migrarea locuitorilor către orașe, cele mai apropiate fiind Podu Turcului și Tecuci. Nu dispune de dispensar propriu, nici de post de poliție.
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
de sud și alta în partea de nord a bisericii. S-a pus și paratrăsnet. La terminarea lucrărilor la biserică, s-a făcut un gard nou în fața (partea de sud) acesteia. Materialele rămase au fost donate la diferite parohii (Vicov, Costișa, Marginea), în anumite scopuri, depinzând de natura și felul materialelor. Biserica a fost resfințită în anul 1990, de către ÎPS Mitropolitul Daniel al Moldovei și Bucovinei, prilej cu care preotul paroh a fost ridicat la treapta de iconom stravofor, merit bine
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
ne-a mărturisit primarul Neagu. Cirjaoani, unul dintre satele componente ale comunei, este de fapt un cătun cu doar 187 de suflete. Sătucul este așezat la poalele unor dealuri abrupte, care îl înconjoară parțial, insă casele se întind și pe costișe. Cînd am ajuns în sat, la orele amiezii, prima impresie a fost că e prea multă liniște. Parcă nu era forfota din alte sate. Ulterior aveam să aflăm de ce. Marea majoritate a localnicilor sînt oameni bătrîni, trecuți de 60 de
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
Costișa este un sat în comuna Frătăuții Noi din județul Suceava, Bucovina, România. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Costișa se ridica la 2.082 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,25%), cu o minoritate de germani (2,2%), una
Costișa, Suceava () [Corola-website/Science/301943_a_303272]
-
Costișa este un sat în comuna Frătăuții Noi din județul Suceava, Bucovina, România. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Costișa se ridica la 2.082 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,25%), cu o minoritate de germani (2,2%), una de evrei (0,05%) și una de ruși (0,5%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96
Costișa, Suceava () [Corola-website/Science/301943_a_303272]
-
vaste zone din așezarea civilă de la poalele acropolei fiind încă necercetate. Straturi de locuire: eneolitic, epoca bronzului mijlociu, Hallstatt B, La Tene (sec IV i.Hr.-sec II d.Hr.), epoca medievală (sec. XV-XVIII, mai exact vorbim de culturile Cucuteni, Monteoru, Costișa și geto-dacică din epoca clasică și carpică și apoi epoca medievală. Zargedava este prima așezare care atestă începuturile orașului la daci, dotat cu piață centrală, un sanctuar, un palat al șefului militar și o construcție deosebită privind fortificația. Cercetătorii au
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
(n. 1 august 1889, Costișa, jud. Neamț; d. 24 iulie 1955, București) a fost un general român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial. După luptele grele duse de armatele române la 21 noiembrie 1942 la Cotul Donului, trupele sovietice își concentrează
Nicolae Mazarini () [Corola-website/Science/307506_a_308835]
-
1912),șef de post(polițist), tata a trei copii,care nu-l mai văd. Supus represiunii în 1949.Reabilitat în 1991. Dionisie I. Corcimaru (n.1919).Deporatt în 1949, în regiunea Amur pe motive politice.Reabilitat în 1990. Axenia S. Costișa (n. 1880).Supusă represiunii în 1949, fiind încadrată în “chiaburi”. Vasile I. Cotorcea (n. 1871), Maria A. Cotorcea, soția (n. 1871). Încadrați în “chiburi” și supuși represiunii în 1949. Simion Gheorghe Damian (n.1920). Acuzat de trădare de patrie. Deportat
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
Starcevo-Cris din Moldova, în Hierasus, VII-VIII, 1988, p. 7-15. 32.Date istorico-arheologice privind dinamică locuirii în bazinul Miletinului (zona comunei Prajeni, jud. Botoșani), în Hierasus, VII-VIII, 1988, p. 281-298 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 33.Mormintele de inhumație, de tip Costișa, descoperite la Prajeni (jud. Botoșani), în SCIVA, 39, 1988, 1, p. 45-52 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 34.Concepția lui Gheorghe Brătianu despre rolul mediului geografic în etnogeneza și evoluția istorică a românilor, în Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir”, Iași
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
50 km pînă la Chișinău. Satul se află printre dealuri cu panțe domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu vai și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului. Odată cu construirea barajului de la Dubăsari în 1954 s-a format o mare artificială, care s-a extins pe o
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
M14 Brest - Odessa, în apropierea de răscrucea șoselei Fălești - Bălți, la 6 km sud de gara Răuțel. Are hotar cu satele Răuțel la nord, Hiliuți la vest, Natalievca la est, Glinjeni la sud. În jurul așezării se văd hârtoape împădurite, pe costișe - livezi întinse. Moșia satului e marcată cu 4 movile funerare, moștenite din adâncul tumultos al istoriei. La început siliștea purta toponimul Smărăndeni, de la numele Smaranda, o moșiereasă care venise aici de prin părțile Hotinului prin 1818 cu întreaga sa familie
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
din Stoicani se măsoară moșia răzeșilor din acest sat. Ei au arătat un suret de pe ispisocul de la Vasile Lupu din 1643 și hotarnicii au perces "din acest suret, din hotar de spre "Pripiceni"" și, tot măsurînd, au ajuns "într-o costișă de deal drept ce să numește acum "Dubna". Și de acolo am purces peste vale și ne-am suit în deal în" Dubna Veche"" În octombrie același an la hotărnicirea moșiei Stoicani participă și "vornicul Mihalache Perciun ot "Pripiceni"". În cadrul
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Costișa este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1877 în satul Costișa din comuna Frătăuții Noi aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Costișa este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1877 în satul Costișa din comuna Frătăuții Noi aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
din comuna Frătăuții Noi aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Costișa este situat în partea de nord-est a județului Suceava și face parte din comuna Frătăuții Noi. El se află la o distanță de circa 17 km nord de municipiul Rădăuți și la 20 km de orașul Siret. Biserica veche de
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
în partea de nord-est a județului Suceava și face parte din comuna Frătăuții Noi. El se află la o distanță de circa 17 km nord de municipiul Rădăuți și la 20 km de orașul Siret. Biserica veche de lemn din Costișa a fost construită în jurul anului 1877 și se află astăzi în cimitirul satului. În decursul timpului, biserica a fost reparată în mai multe rânduri. A fost construit un pridvor larg pe latura sudică. Pereții exteriori ai lăcașului de cult au
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
humorean Gavril Lavric), a adunat mai multe monezi din argint, care au fost topite. La sud-vest de bisericuța de lemn se află un turn clopotniță din lemn, de formă pătrată și cu un etaj. Pe măsura trecerii timpului, populația satului Costișa a crescut, iar biserica de lemn s-a dovedit neîncăpătoare. În anul 1992 a fost înălțată în sat o biserică de zid. este construită din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]