14,876 matches
-
amintea cu atâta plăcere prima filmare la televiziune. Făcuseră multe repetiții până la acel moment important. Înregistrarea urma să se difuzeze în perioada sărbătorilor de iarnă. Decorul amenajat în studio, era format din bulgări de vată și o sanie mare. Aveau costumele similare cu cele școlare, dar în culori diferite. Cămășile pepit, cu roz și alb, fetele purtau fustițe albe, iar băieții pantaloni albi. Erau minunați. Nu exersaseră mișcarea scenică, iar dirijorul se supărase la un moment dat pe ei. Trebuiau să
EMOȚII de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1465145185.html [Corola-blog/BlogPost/381985_a_383314]
-
multe cunoștințe. Februarie e luna Carnavalului la Pescara și la Francavilla și mai târziu am aflat, că în toată Italia.Francavilla e o localitate la ieșirea de sud a Pescarei. Aici se organizează în fiecare an, carnavalul cu măști și costume din epoci de mult apuse,în zile de sărbătoare sunt organizate parade, de caruri alegorice, cu personaje mascate în eroii din povești vechi, sau filme cum ar fi spre exemplu:familia Adams,Cenușăreasa și alte personaje mitice sau eroi de
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
specifice. Voi începe cu Aradul, din care am amintiri frumoase și interesante. Așezat pe malul Mureșului, Aradul își avea ca centru alternativ ștrandul: acolo se duceau tranzacții, aveau loc întâlniri importante sau mici spectacole, participanții sau auditoriul fiind desigur în costum de baie. Cum era război, motivul oficial era... amenințarea bombardamentelor. Cand amenințarea a devenit realitate, Curtea de Apel, unde tatăl meu era Procuror General, s-a mutat la Pecica. De la înotat și sărit în apă la Arad, am prins la
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
șlițul de la pantalon desfăcut. Altă dată, la sfârșitul primăverii (în pauza mare de 20 minute) ieșisem din liceu și făceam baie în Crișul Repede din fața acestuia. Ca să-mi joace o farsă, un coleg mi-a furat hainele lăsându-mă în costum de baie. Cum stăteam departe și nu puteam sa străbat orașul aproape gol, am decis sa ma înapoiez folosind intrarea principala (cele secundare erau închise, ca să nu plece elevii). Am urcat scările fugind, acoperindu-mi față: ajungând în clasa mi-
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
închise, ca să nu plece elevii). Am urcat scările fugind, acoperindu-mi față: ajungând în clasa mi-am cerut hainele. Acestea fuseseră date unui coleg din secția paralelă, clasa VII Literară. Cum profesorul lor deja intrase la lecție, am rămas în costum de baie, ascunzându-mă în ultima bancă. Întâmplarea a făcut să urmeze un curs de desen, pe care profesorul Anastase Țârulescu îl intitulase pretențios drept „Istoria Artelor”. La venirea profesorului, care era cunoscut drept șugubăț, elevii au sugerat să ies
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
apăsat, dar aproape gol. Scandalizat, profesorul a descris cazul pe larg, mult prea detailat după mine, în condica ce acompania catalogul. Indignat la ideea că nu îmi cunoștea părinții care puteau să fi fost foarte săraci, mi-am scos și costumul de baie luând o postură de discobol și strigând: „dacă e așa, măcar și desenați-mă de dragul artei”. Întâmplarea a rămas în istoria liceului (nu știu dacă și în expoziția despre elevii acestuia), în care sunt astăzi menționat, desigur pentru
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
Foaie verde ș-o lalea Asta e mândruța mea.” „Foaie verde ș-o sipică Fugi de-aici că ești prea mică.” „Foaie verde de cucută Fugi de-aici că ești urâtă.” Sărbătoarea ne-a oferit și o adevărată paradă a costumului popular de pe tot cuprinsul românesc, de la portul dacilor de care ne-au amintit costumele tinerilor și adulților din Voinești, la o varietate de costume purtate de dansatorii formațiilor „Cununa Carpaților” și „Țara Vrancei”. În câteva ore, numai patru formații au
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
Fugi de-aici că ești prea mică.” „Foaie verde de cucută Fugi de-aici că ești urâtă.” Sărbătoarea ne-a oferit și o adevărată paradă a costumului popular de pe tot cuprinsul românesc, de la portul dacilor de care ne-au amintit costumele tinerilor și adulților din Voinești, la o varietate de costume purtate de dansatorii formațiilor „Cununa Carpaților” și „Țara Vrancei”. În câteva ore, numai patru formații au reușit să ofere o sinteză a cântecului și dansului popular românesc, a complexității sufletului
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
cucută Fugi de-aici că ești urâtă.” Sărbătoarea ne-a oferit și o adevărată paradă a costumului popular de pe tot cuprinsul românesc, de la portul dacilor de care ne-au amintit costumele tinerilor și adulților din Voinești, la o varietate de costume purtate de dansatorii formațiilor „Cununa Carpaților” și „Țara Vrancei”. În câteva ore, numai patru formații au reușit să ofere o sinteză a cântecului și dansului popular românesc, a complexității sufletului de român în care încap deopotrivă viață și moarte, muncă
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
inițiativa doamnei Maria Costin Murgoci au fost cântate hora înfrățirii tuturor românilor și „La multi ani!” pentru Nedeia Mocănească. Suntem impresionați de talentul, pasiunea, maturitatea și dăruirea cu care au fost interpretate cântecele, de ritmicitatea și vitalitatea dansurilor, de bogăția costumelor care s-au succedat în fața noastră, pe scena împodobită cu cetină, în aer iber, la poalele muntelui. Pentru a crea o atmosferă tipic țărănească organizatorii au amenajat în spațiul de la Valea Zânelor staule cu oi și o expoziție cu obiecte
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
din altă regiune a țării suntem impresionați de câteva elemente specifice hramului Adormirii Maicii Domnului în localitatea Ciocănești și, după cum spune părintele Ilie Rusu, în Bucovina, în general. Un număr impresionant de enoriași: femei, bărbați, tineri, copii sunt îmbrăcați în costume populare tradiționale. Fiind izvor de viață veșnică, dragoste și sacrificiu, Maica Domnului beneficiază de o venerație asemănătoare celei a Învierii Mântuitorului. În fața altarului, pe o masă se află o cruce, Evanghelia, flori și în fața ei epitaful, o icoană mai mare
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
altar, cu toții semnificându-i pe apostolii care răspândesc cuvântul Evangheliei. Buchete de busuioc în care s-a adunat vigoarea verii, a dragostei, a izbăvirii, a frumuseții și a prospețimii au fost dăruite cu generozitate celor prezenți de către femei îmbrăcate în costume populare tradiționale. Părintele Vasile Lupanciuc de la Chișinău a ținut o predică în care a vorbit despre relația dintre omul comun, Maica Domnului și Dumnezeu: „Acelora cărora Maica Domnului nu le este mamă, nici Dumnezeu nu le este tată”, de dubla
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
semn de binecuvântare, purificare și alungare a relelor. Tot în curtea Bisericii, lângă crucea de marmură, a fost oficiat Sfântul Maslu în timpul căruia s-au citit cele șapte Evanghelii și rugăciuni de izbăvire de păcate și de necazuri. Îmbrăcați în costumele lor tradiționale, enoriașii care stau în genunchi, concentrați în rugăciune par niște ființe minuscule în fața unui Dumnezeu mare și atotputernic. În semn de slavă pentru Maica lui Iisus toți cei prezenți au cântat „Mulți ani trăiască!.” Vocile blânde ale preoților
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
copii, doamna Leontina pare rămasă la anii când cosea ștergare și ii, care îi înapoiază vigoarea și frumusețea cu care le-a dăruit. Cu multă amabilitate suntem primiți și în casa doamnei Țăran Paraschiva unde găsim o colecție bogată de costume populare moștenite sau lucrate de dumneaei, covoare și ștergare. Doamna Țăran își amintește cu nostalgie cum în casa părintească împreună cu cele cinci surori ale dumneaei se adunau seara în jurul lămpii de 5 line (cu putere foarte mică de iluminat) și
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
moștenite sau lucrate de dumneaei, covoare și ștergare. Doamna Țăran își amintește cu nostalgie cum în casa părintească împreună cu cele cinci surori ale dumneaei se adunau seara în jurul lămpii de 5 line (cu putere foarte mică de iluminat) și lucrau costume populare. Lucrau toată iarna pentru a avea costum nou de Paști, deoarece cine nu avea costum nou nu era în rândul lumii. Cu un calm izvorât din adâncul ființei dumneaei, ca și al muntelui la poalele căruia a trăit ne
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Doamna Țăran își amintește cu nostalgie cum în casa părintească împreună cu cele cinci surori ale dumneaei se adunau seara în jurul lămpii de 5 line (cu putere foarte mică de iluminat) și lucrau costume populare. Lucrau toată iarna pentru a avea costum nou de Paști, deoarece cine nu avea costum nou nu era în rândul lumii. Cu un calm izvorât din adâncul ființei dumneaei, ca și al muntelui la poalele căruia a trăit ne descrie cu mult drag costumele pe care le
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
casa părintească împreună cu cele cinci surori ale dumneaei se adunau seara în jurul lămpii de 5 line (cu putere foarte mică de iluminat) și lucrau costume populare. Lucrau toată iarna pentru a avea costum nou de Paști, deoarece cine nu avea costum nou nu era în rândul lumii. Cu un calm izvorât din adâncul ființei dumneaei, ca și al muntelui la poalele căruia a trăit ne descrie cu mult drag costumele pe care le păstrează cu o grijă sacră. Costumele de femei
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
pentru a avea costum nou de Paști, deoarece cine nu avea costum nou nu era în rândul lumii. Cu un calm izvorât din adâncul ființei dumneaei, ca și al muntelui la poalele căruia a trăit ne descrie cu mult drag costumele pe care le păstrează cu o grijă sacră. Costumele de femei sunt alcătuite din: batic, cămașă din pânză sau din marchizet (pânză foarte subțire asemănătoare cu borangicul), încrețeală (dantelă lucrată din ață cu croșeta) cu canaci (șnuruleț cu ciucuri care
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
nu avea costum nou nu era în rândul lumii. Cu un calm izvorât din adâncul ființei dumneaei, ca și al muntelui la poalele căruia a trăit ne descrie cu mult drag costumele pe care le păstrează cu o grijă sacră. Costumele de femei sunt alcătuite din: batic, cămașă din pânză sau din marchizet (pânză foarte subțire asemănătoare cu borangicul), încrețeală (dantelă lucrată din ață cu croșeta) cu canaci (șnuruleț cu ciucuri care se pot strânge la gât). Cusăturile de pe cămașă formează
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de flori geometrizate de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână sau pantofi. Un alt costum de femeie este alcătuit din cămeșoi, o cămașă făcută dintr-o singură bucată de pânză albă, țesută în casă, pe mânecă sunt țesute trei rânduri de flori: două în partea de sus numite altiță și unul în partea de jos
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
blană naturală de dihor. Un model de bundiță mai vechi, pe margini în loc de blăniță de dihor, are bentiță țesută în război din mătase care imită cârlionții de la blana mielului. În lada de zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află și costume de fetițe alcătuite din cămașă de pânză albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri în culori vii: roșu, maro, negru, albastru. Catrința este asemenea celei din costumul femeilor. Costumul bărbătesc este format din pălărie cu pană de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
lada de zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află și costume de fetițe alcătuite din cămașă de pânză albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri în culori vii: roșu, maro, negru, albastru. Catrința este asemenea celei din costumul femeilor. Costumul bărbătesc este format din pălărie cu pană de fazan, cămașă pe pânză de casă de bumbac, albă, la gât cu ciupag (guler sub forma unei bentițe înalte) pe care se află flori negeometrizate, cusute cu mătase care nu
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află și costume de fetițe alcătuite din cămașă de pânză albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri în culori vii: roșu, maro, negru, albastru. Catrința este asemenea celei din costumul femeilor. Costumul bărbătesc este format din pălărie cu pană de fazan, cămașă pe pânză de casă de bumbac, albă, la gât cu ciupag (guler sub forma unei bentițe înalte) pe care se află flori negeometrizate, cusute cu mătase care nu se decolorează
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
fir de culoare neagră. Se pare că în ornamentele localității Ciocănești există o lege a compensării contrastelor foarte bine gândită. Cvasiabsența florilor din mediul natural, din cauza înălțimii puțin prielnice, face ca ele să fie prezente din abundență pe case, pe costumele populare și pe covoare, în modele, culori și forme alese cu mult bun gust și dorință de relaxare pentru privitor. Verdele care este prezent în peisaj aproape tot timpul anului este aproape absent pe creațiile amintite. Pe case și pe
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
populare și pe covoare, în modele, culori și forme alese cu mult bun gust și dorință de relaxare pentru privitor. Verdele care este prezent în peisaj aproape tot timpul anului este aproape absent pe creațiile amintite. Pe case și pe costume predomină modele discrete, în nuanțe de maro combinate cu negru, iar pe covoare florile mari, mai ales trandafiri de culoare roșie, absenți aproape în totalitate din grădinile oamenilor. O adevărată monografie a comunei Ciocănești o găsim la Muzeul Național al
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]