1,113 matches
-
sunt fie localnici crescători de animale, agricultori sau cavaleri ai gărzilor, cu soldații lor. În prezent în zona Transilvaniei majoritatea gospodăriilor sunt alcătuite de: casă, căsuță continuate cu șop cu spațiu pentru depozitarea uneltelor, șură mare sub care se adăpostesc cotețele pentru porci. Casa este înaltă cu fundație adâncă construită din piatră de râu, pe beci și deține de cele mai multe ori trei încăperi: tinda care a preluat rolul holului de intrare, camera dinainte și cameră de zi, care uneori preia și
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
casa alcătuită din tindă, două camere de locuit și pridvor la fațadă, sistem de încălzire: sobă oarbă cu vatra în tindă. Bucătărie de vară, șopru, cămară, colnă pentru căzile cu borhot, (fructe fermentate), țuică, șură cu grajd, cămară pentru unelte, cotețe de porci, cuptoare de uscat fructe în livada gospodăriei. Gospodăria se închide cu poartă înaltă și deține cel mai adesea fântână cu roată. Această zonă viticolă se caracterizează spre sfârșitul sec. al XVIII-lea prin gospodăria cu curte simplă, caracteristică
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
simplă, caracteristică așezărilor răsfirate. Casa prezintă două camere de locuit, cămări, pridvor pe trei laturi și pivniță. Sistem de încălzire: vatră liberă cu ploatăn - cuptor de pâine în tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor, cămară, colnă, coteț de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și este închisă cu garduri de răzlogi, de nuiele împletite și de scânduri. Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX-lea este
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine, cu vatră, șură cu două grajduri
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine, cu vatră, șură cu două grajduri și colnă, piuă de ulei, presă cu pene, fânar, două cotețe de porci, poartă înaltă și gard din șipci de brad fântână cu roată. La începutul sec. al XIX-lea forma cea mai des întâlnită este gospodăria cu curte simplă, casă cu cameră de locuit, tindă și pridvor la fațadă, cuptor
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
XIX-lea forma cea mai des întâlnită este gospodăria cu curte simplă, casă cu cameră de locuit, tindă și pridvor la fațadă, cuptor de pâine cu „băbătie” (sistem care apără acoperișul de scântei); șură cu grajd și colniță, cămară, colnă, cotețe, poartă scundă și gard de „cepuri” (nuiele de brad împletite vertical), fântână cu cumpănă. Specifică zonei Maramureșului în sec. XVII-XVIII este gospodăria cu curte dublă (curtea casei, curtea animalelor). Casa este alcătuită din tindă, cameră de locuit, cămară, pridvor la
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
cu „prichici” (ramă masivă de lemn, decorată, care mărginește vatra), fântână cu roată, poartă înaltă, sculptată (în curtea casei) și gard de nuiele, colnă pentru mijloacele de transport, șură cu două grajduri, fânar cu acoperiș fix, fânar cu acoperiș mobil, coteț de porci, fântână cu cumpănă, coștei de porumb. Standarul locunței din gospodăriile țărănești a crescut la sfârșitul secolului XX atât prin inventarul îmbogățit cu mobilier de fabrică, telefon mobil, televizor color, mașină de spălat și nu de multe ori apă
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
clă de fân și se făceau stogurile de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard al șurii puteau fi câțiva pomi: un cireș, câțiva pruni, un păr sau mai mulți. În tangență cu acest gard se afla uneori un coteț de porci și un șopron lentru acareturi. În acest spați se lăsau în semilibertate vițeii, mânjii și porcii, cărora pentru a nu face stricăciuni, a râma terenul care se mai și cosea, li se puneau în plit belciuge, uneori juguri
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
scris tot de el, împreună cu Graham Chapman. Deoarece Adams avea dificultăți în a vinde glume și povestiri, și-a luat o serie de slujbe ciudate, cum ar fi cea de portar la un spital, constructor de grajduri și curățător de cotețe. A fost angajat ca gardă de corp de către o familie din Qatar, care își făcuse averea din petrol. Anecdotele despre această slujbă povestesc, printre altele, despre faptul că familia a comandat la un moment dat câte puțin din tot ce
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
Porumbeii sunt ținuți în porumbare sau hulubării: cuiburi simple de scândură sau cotețe prinse de zidurile casei sub streașina, amenajate pentru una sau mai multe perechi de porumbei, cu compartimente separate pentru fiecare pereche sic cu o ieșire. În țările mediterane, porumbarele -clădite în formă de turn adăpostesc sute sau chiar mii de
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
masă, scaune, lavițe și uneori un pat) și a vaselor de tot felul. Aici se servea masa de primăvara până toamna, iar în cursul verii era foarte multă ,muscărie”. În curte mai erau și ,cocina”pentru porci, care avea deasupra cotețele pentru păsări și ,cotarca” pentru păstrat porumbul, făcută din nuiele, ca să asigure circulația aerului, și acoperită cu șindrilă. În funcție de starea materială a gospodarului în curte se mai găsea o magazie de mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe care se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
seamănă cu Hâre Oka cu diferența că acestea sunt locuite de către preoții astronomi și sunt ridicate în anumite locuri de pe coasta de unde se poate observa în cele mai bune condiții mișcările astrelor. În interiorul așezărilor se mai pot întâlni Hâre Moa (coteț), structuri alungite din piatră și care serveau la adăpostirea păsărilor domestice pe timpul nopții. Casele din satul Orongo (sat de ceremonii) sunt unice prin aceea căau forma unei Hâre Paenga dar sunt construite în întregime din plăci de bazalt descoperite în
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
cele mai ridicate în luna iulie cu valori medii între 16 grade C și 20 grade C. În alcătuirea unei gospodării tradiționale din Luminișu intra frecvent următoarele construcții : casă de locuit , sura cu grajdul vitelor , grajdul oilor , coșteiul pentru porumb, cotețele pentru porci și păsări, găbănașul și fântână . La acestea se adaugă mai recent și bucătăria de vară . Numărul construcțiilor din gospodărie este diferit în funcție de starea materială și socială a oamenilor . În trecut unde terenurile cultivabile se aflau la distanțe mari
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
incintă și turnurile s-au surpat pe mai multe porțiuni, iar în incinta celor două turnuri rămase încă în picioare au început să crească mesteceni. Una dintre gospodăriile aflate în vecinătate s-a extins pe terenul fostului schit, amenajând acolo cotețe împrejnuite cu șipci din lemn. Materialele de construcții de la praznicarul aflat în afara incintei au fost depozitate în apropiere de biserică, apăsând asupra terenului pe care se află beciurile. Primarul Constantin Șchiopu, aflat în 2008 la al treilea mandat, afirma că
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
spațiul locuit. Trecerea la construcția de biserici de zid a grăbit transferul de cunoștințe dulgherești rezervate sacrului în profan. Astăzi vechile diferențe de statut, care odinioară semnalau prezența sacrului, sunt șterse. În satele de azi se văd case, grajduri, șuri, cotețe ridicate în cheotori altădată bisericești. Bisericile de lemn din România sunt adevarate tezaure de cultură românească, cele mai multe dintre ele puțin documentate și cunoscute. Prin ele se păstrează o artă constructivă sacrală cu rădăcini adânci în istoria românilor, păstrată până în timpurile
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
bolnav? Nu te știam așa lingav! - Om cuminte, nu ca noi! Să-și vadă treaba făcută și... are el timp! - a răspuns bunicul privind când la unul, când la altul. Dar dacă tot nu bei, să fii scos porcul din coteț! În curte, e și locul mai uscat, e și mai ușor de umblat cu el... Nea Gheorghe a intrat cu o bucată de mămăligă Învechită, În cocină. A ademenit animalul și l-a legat cu o sfoară de un picior
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
lucru făcea ca abația, cu cei 8 cai din grajdurile de la "Curtea de Păsări", să posede, pentru epoca respectivă, o fermă mai degrabă considerabilă. Lângă grajdul de vaci, se afla o construcție mică, crescătoria de iepuri (astăzi dispărută), care conținea cotețele de iepuri. În proximitatea "Fântânii Spălătoriei" și a "spălătoriei", cocina adăpostea 42 de porci. Hrană tradițională (de vreme ce „în porc, totul este bun.”), carnea de porc a fost timp îndelungat singura carne de conservat, consumată uscată, afumată, sărată. În extremitatea „"grajdului
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Spălătoriei" și a "spălătoriei", cocina adăpostea 42 de porci. Hrană tradițională (de vreme ce „în porc, totul este bun.”), carnea de porc a fost timp îndelungat singura carne de conservat, consumată uscată, afumată, sărată. În extremitatea „"grajdului de porci"”, se găsea un coteț pentru câini, încredințați ciobanului și văcarului abației și destinați în timpul zilei la paza turmelor, întrucât nu era nicio îngrăditură pe câmp: oile pășteau pe miriști sau pe pârloage, caprele și purceii pășteau în pădure, iar vacile erau mereu supravegheate pe
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
locului, din cele mai vechi timpuri. Hameiul era utilizat în farmacopee sau în fabricarea berii la abație, care poseda și o frumoasă plantație de hamei care, la risipirea bunurilor mănăstirești, la Revoluție, s-a vândut cu de franci. Între stână, cotețul porcilor și "fabrica de bere", în apropiere de "Fântâna Spălătoriei", se afla cuptorul de var, care, odată stins, era utilizat pentru spoirea zidurilor adăposturilor animalelor, și cu care se umpleau sarcofagele de piatră unde odihneau corpurile înmormântate în abațială sau
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
zarzavat, la adăpostul zidului celui înalt de 6 metri, lângă care erau expuși căldurii Soarelui arbori în spalier. În centru se înălța un porumbar hexagonal, plin de găuri, rezervat creșterii porumbeilor, a căror carne fină era foarte apreciată. Cele două cotețe de găini, mai mici și la mică înălțime, adăposteau păsări de curte (200 de găini și 30 de cocoși, potrivit cifrelor din inventar). „Durata tulburărilor epuizând întregul venit, [Madame de Livron] s-a aflat obligată să întemeieze o altă menajerie
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Primul volum se face remarcat mai ales prin povestirea omonimă, cea a unui doctor care se grăbește să salveze într-o noapte de iarnă un copil bolnav. Calul îi moare pe drum, dar găsește pe neașteptate doi armăsari într-un coteț de porci. Îngrijitorul lor îi sechestrează slujnica, iar doctorul nu o poate salva fiind purtat cu mare repeziciune de cei doi cai, niște entități iraționale și fantomatice, la casa copilului suferind . Povestea se afundă tot mai mult în absurd. Confruntat
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele Boghii
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
întoarse de la matca lor firească. Se crede ca în această noapte "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "mințile oamenilor" și "rodul livezilor". Împotriva acestor primejdii, țăranul român folosește ca principal element apotropaic (de apărare), usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni și animale. În general, acest usturoi cu rol de apărare, provine din cel menit cu un an înainte, în același moment al anului
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
spre S. Este al treilea râu al județului ca și mărime și traversează județul Olt numai prin porțiunea sa inferioară și de vărsare în râul Olt. "”Direcția Oltețului este până la Balș nord-sud, de aici ea se schimbă în NV-SE”" (Coteț, 1957, p147), astfel Oltețul își schimbă direcția de curgere din zona orașului Balș, unde primește un afluent important, Geamărtăul. Râul Olteț traversează Câmpia Olteniei pe o distanță de 40 de kilometri, lățimea albiei sale variază între 75 și 100 de
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]