11,041 matches
-
în comunism au ca interes încercarea de a o înțelege, în sensul de a lămuri, dar și în acela de a asuma, de a motiva mentalități și fapte, din puncte de vedere diferite. Comună cărților de ficțiune rămâne perspectiva dinspre cotidian spre istoric și politic (acesta în relație cu alte sisteme totalitare). Volumul se alcătuiește din mărturii minore și semnificative despre curaj și lașitate, opoziție și supunere, într-o viață care trebuie trăită și visată. Alvis și destinul, 1993, pleacă de la
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
un conglomerat de suferințe asemănător cu cele din alte mari orașe rusești sau europene. Epoca își dezvăluie fața nepoetică; și până și în literatura rusă, una dintre cele mai rezistente la 'proza vieții'(dominatoare în romanele franceze sau engleze), prozaizarea cotidianului se infiltrează în numeroase opere."(p.131) Înregistrând părerile lui Tolstoi, Apollon Grigoriev, Goncearov, Nekrasov etc., la trecerea dintre veacurile al XIX-lea și al XX-lea, Ion Ianoși conchide: "La marele proces intentat Petersburgului strălucitor, dar mai ales tenebros
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
cere mereu să repeți / poveștile lui preferate // uite că tac” . Sau, și mai direct: “la poarta infernului / semnătura lui dante / e o tristă amprentă”, “cineva ne-a silit să visăm că trăim / și de-atunci murim continuu”. Din imagini ale cotidianului aparent banal, asociate unor date livrești, în contiguitate cu metafore îndrăznețe, cu desfășurări în evanatai de “corelative obiective”, poemele ating totuși o unitate de stare sufletească, o coerență de adâncime, căci mișcarea aleatorie a suprafețelor textuale tinde mereu spre una
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
G. Călinescu de la Poșta redacției, dă o raită prin galeriile Lafayette, dar nu ezită să se amestece cu voluptate în lumea pestriță a piețelor, a vînzătorilor ambulanți și a lustruitorilor de pantofi, așteaptă cu sufletul la gură știrile din marile cotidiane, bate sălile de cinema, marile teatre, merge la Ateneu pentru a-l vedea pe Enescu, frecventează cenaclul „Sburătorul" al lui Eugen Lovinescu, asistă cu uimire la ridicarea „zgîrie-norilor" din centrul Bucureștiului, ascultă fascinată primele emisiuni de radio și glasul neutru
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
noii revoluții agrare și ridicarea blocurilor de locuințe, pe ruinele satelor sistematizate, după un plan rațional, imaginat de urmașii țăranilor înșiși. Coborârea scriitorului în lume se petrece în acest spațiu decorat sărbătoresc. Scenariul de viitor de la 1945 a căpătat substanța cotidianului și fericirea sovietică, invidiată cândva, este acum accesibilă tuturor. "Lumina duhului, lumina reînnnoirii străbate în satele țării." Cronicarul "vechimii" cântă prezentul încărcat de promisiuni constituționale. Călătoria prin țară a vânătorului împătimit se transformă în ocazia unei revelații. Sătenii obidiți de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
probleme. Lirica tezistă, militantismul, atitudinea morală fac din autorul Libertății de a trage cu pușca un poet politic, spune criticul, un pătimaș sarcastic necruțător al actualității, contestatar și polemist, nu demistificator, un ironist detașat și gratuit care pledează pentru banalitatea cotidianului, un poet al cărui avangardism popular (expresia lui Gh. Grigurcu) e în linia unui Arghezi sau Bogza. Părere împărtășită și de Mircea Iorgulescu în cronica primei ediții a acestei antologii: "Mai curând contestatar decât nonconformist, e iconoclast din disperare. Din
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
excepție de la regulă. Cert este că respectivul comisar-șef nu se ocupa de delictele "politice", de "atentatele" la siguranța statului. Se cuvine a menționa că anunțul poliției nu stîrnește nici un ecou în presa bucureșteană. În schimb, se înregistrează unul în cotidianul ieșean "Moldova", unde un ziarist antisemit, ascuns sub pseudonimul Gh. Sânger, își exprimă indignarea în articolul Cazul Sorana Gurian. Aici citim: "Uitasem cu totul de obscura existență a proprietarei pseudonimului literar [...] O credeam fugită din timp în tovărășia multora dintre
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
fi avut nevoie să mi se spună: "Am da drumul bolilor noastre nervoase s-o ia înainte precum doi copii...". și pe urmă stilul ăsta de povestitor vechi, sfătos și totuși cu ironia de rigoare și cu surpriza smulsă din cotidian. ceva îndepărtat și foarte cunoscut, între Defoe și Salinger!? povestea cu cameleonii și cu schimbarea înfățișărilor în copilărie, tinerețe și moarte - o călătorie inițiatică, cum e, de altfel, toată cartea. se parcurge drumul de la oameni la singurătatea absolută, întoarcerea în
Viena, cartea și scrisoarea by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/14310_a_15635]
-
Galați și Autodafe, în exemplificările postmodernismului românesc) și un Iaru (aproape) necunoscut, diferit de colegii săi de generație, care păstrează un ce tragic și dezumanizant în spatele jocului lumii și a faldurilor limbajului. Poezia lui este considerată poezie a concretului, a cotidianului, dar e un concret care se definește "la cea mai înaltă ficțiune", ca "high fidelity" în același timp. E un real coroziv care cuprinde și imaginația și oniricul, în care "cea mai înaltă fidelitate" este față de suflul inimii. Sau, după cum
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
formidabil. III. M.H. Simionescu, Febra, jurnal. Cei 9 ani radiografiați în acest jurnal: 1963, 1964, 1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970 și 1971 au o valoare documentară ieșită din comun. Abandonînd facultatea, autorul a lucrat în anii ’50 la principalul cotidian politic al vremii, Scînteia, iar spre sfîrșitul anilor ’60 a fost șef de cabinet al lui Dumitru Popescu, la Comitetul Central. Deși încifrat pe alocuri, căci, asemenea tuturor, MHS-ul se temea de sistemul de represiune comunist (lui D. Popescu
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
care te zbați") pe care ți-o induc neputința de a refuza compromisul, scalda în apele măloase ale vieții, și care se preschimbă într-o furibundă batjocorire a iluziilor și a speranțelor nobile și deșarte. Iar revelarea coșmarului vesel al cotidianului, a grotescului, a mizeriei existențiale, a urâtului grohăitor din jur (ca metonimii ale unei disperări copleșitoare) devine calea piezișe a autoflagelării. Sunt izbitoare în poezia Marianei Marin acel soi de radicalism etic, acea sete de puritate, sau mai bine zis
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
spirituale în spațiul matricial care a modelat sensibilitatea "des-țăratului". Tristețile, neîmplinirile și eșecurile, întâmplările și neîntâmplările sunt întâmpinate, cu patetism și luciditate, cu rigoare morală și cu un fel de emoție transparentă care le dă o alură afectivă situată între cotidianul cel mai prozaic și simbol. Întâlnirile "admirabile", ca și deziluziile sunt deopotrivă de fecunde în ordinea cunoașterii și a existenței, după cum între banalul nediferențiat și armonia gândului pur există nu puține echivalențe și corespondențe greu de intuit la prima vedere
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
vieți țărănești diferite de spiritul aceleia pe care prozatorul o va evoca precumpănitor în Moromeții. Prezintă afinități, mai de grabă, cu aceea pe care o va înfățișa Marin Sorescu în La lilieci. Eresurile populare, poveștile despre vârcolaci și strigoi invadează cotidianul satului, deschizând porți largi către ireal. Ca și, mai târziu, Marin Sorescu, Marin Preda temperează fantasticul prin comic, prin burlescul imaginilor care însoțesc izbucnirea supranaturalului în viața obișnuită. Lotul acesta de texte epice ale primului Marin Preda ni-l arată
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
temeinice, am pledat și pentru sunt - suntem - sunteți, în reviste de specialitate (ex. Dialectologica, 1989), în reviste literare (de două ori, în România literară), în reviste tip magazin (Flacăra, 1984) și în trei dintre cărțile mele consacrate cultivării limbii: Limbaj cotidian și rostire literară (1977), Cum vorbesc românii din Ungaria (1994) și Limba și rostire românească, ieri și azi (1996). Față de atât-măiastra expunere a domnului Ștefan Cazimir, doresc să formulez numai trei obiecții: 1. Ortografia promovată de Viață Românească a fost
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
își adăpostise prietenii în minunatul său palat pentru a-i apăra de ciuma roșie bântuind orașul. Prospero este primul ucis de ciuma care pătrunde prin ușile ferecate. Tot astfel, V. Voiculescu ne izola înlăuntrul operei sale și evadam împreună din cotidian. Aveam impresia că scrie numai pentru noi. Refuzase să-și publice din opera sa în regimul comunist, care oricum i-ar fi repudiat-o și schingiuit-o în conformitate cu realismul socialist. El a fost primul arestat, urmat de Dinu, Barbu Slătineanu
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
incomunicabilității, implacabilei singurătăți, silei de sine, geloziei, afecte ale unei conștiințe în război cu lenifiantele soluții ale locului comun, ca și cu puținele clipe de răgaz, reverie în ambient. Un erou febricitant, crispat, într-o lume ce-și vede de cotidian, un bărbat lângă femei de a căror dragoste se îndoiește și pe care nici el nu știe bine dacă și cât le iubește, după trădări sau absențe, după amare confruntări. Arta literară a lui Anton Holban cu o stilistică directă
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
Simona Tache Gata, m-am hotărât! Sunt fânul pupilei de Ferentari a lui Marean, Oana Mizil. După ce i-am vizionat test-drive-ul electoral de pe site-ul ziarului Cotidianul, nimic nu s-a mai putut opune fascinației față de candoarea sfâșietoare a acestei fapturi diafane, al cărei creier nu pare a fi fost vreodată tulburat de vreo sinapsa. Cât de frumos povestește ea cum adună, împreună cu tac’șu mare-ministrul, vreascuri
Vrem mai mult Oana Mizil!! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21172_a_22497]
-
cum adună, împreună cu tac’șu mare-ministrul, vreascuri din parc, ca să le ardă în șemineu, supraviețuind astfel iernilor comuniste! Cât de convingător relatează cum a păpat salam cu soia!... Dacă vreți să vă tăvăliți pe jos de ras, accesați filmulețele de pe cotidianul.ro: http://cotidianul.ro/amintiri din comunism cu oana mizil strangeam lemne de prin parc cu bunicul si faceam foc in semineu-64264.html Ca bonus, ar mai trebui să știți ce a întrebat Oana Mizil când a fost sunata și invitată la test-drive. “Cât mă costă?”, asta a întrebat. Este că-i o dulceața? P.S. Mi-
Vrem mai mult Oana Mizil!! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21172_a_22497]
-
tac’șu mare-ministrul, vreascuri din parc, ca să le ardă în șemineu, supraviețuind astfel iernilor comuniste! Cât de convingător relatează cum a păpat salam cu soia!... Dacă vreți să vă tăvăliți pe jos de ras, accesați filmulețele de pe cotidianul.ro: http://cotidianul.ro/amintiri din comunism cu oana mizil strangeam lemne de prin parc cu bunicul si faceam foc in semineu-64264.html Ca bonus, ar mai trebui să știți ce a întrebat Oana Mizil când a fost sunata și invitată la test-drive. “Cât mă costă?”, asta a întrebat. Este că-i o dulceața? P.S. Mi-am amintit brusc
Vrem mai mult Oana Mizil!! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21172_a_22497]
-
Simona Tache Cotidianul se închide mâine. Mai multe detalii, aici. Un final trist, care a început în luna august a acestui an, odată cu numirea lui Cornel Nistorescu la conducerea ziarului. După august, Cotidianul n-a mai fost Cotidianul. A fost, în mare parte
Mda… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21307_a_22632]
-
Simona Tache Cotidianul se închide mâine. Mai multe detalii, aici. Un final trist, care a început în luna august a acestui an, odată cu numirea lui Cornel Nistorescu la conducerea ziarului. După august, Cotidianul n-a mai fost Cotidianul. A fost, în mare parte, un fel de România Mare. Pe 5 august, mi-am scris și eu ultimul text, în calitate de colaborator. L-am recitit acum cu tristețe.
Mda… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21307_a_22632]
-
Simona Tache Cotidianul se închide mâine. Mai multe detalii, aici. Un final trist, care a început în luna august a acestui an, odată cu numirea lui Cornel Nistorescu la conducerea ziarului. După august, Cotidianul n-a mai fost Cotidianul. A fost, în mare parte, un fel de România Mare. Pe 5 august, mi-am scris și eu ultimul text, în calitate de colaborator. L-am recitit acum cu tristețe.
Mda… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21307_a_22632]
-
bine, si de fotbal. Îmi trimitea pe mail poze cu el și capturile mai impresionante de pește. Odată, i-am și postat o poză: aici. Era în America, pe vremea aia, apoi s-a întors în România. Fusese ziarist la Cotidianul, pe vremuri, înainte de a pleca în America, si, întors acasă, era nefericit de starea jalnică în care a ajuns presă. Mai intră pe blog și mai comenta, amar ori sarcastic, pe tema asta. Ceva mai rar decât în timpurile americane
Povestea unui comentator care nu mai este by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21295_a_22620]
-
la campania mai mult verde) Toate bune, vorbim așa de tare, deoarece nu mai știm să îi ascultăm really pe cei din jur. pentru că dacă țipam, credem că putem fi auziți mai bine. pentru că bunele maniere se pierd pe drumul cotidianului. pentru că tăcerea este privită ca un dușman, nu ca un aliat. Pentru că vorba trebuie să doară, nu să atingă frumos. Cred că mulți dintre noi au parte de experiențe similare cu a ta. Eu una, de fiecare dată când mi
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
cu noi despre două subiecte încă tabu pentru mulți români: sănătatea mintală și psihoterapia. În celelalte reportaje ale emisiunii vorbim despre tipurile de psihoterapie pe care le au la dispoziție românii, dar și despre alte metode de combatere a stressului cotidian și a efectelor acestuia asupra psihicului nostru, cum ar fi SPA-urile. Psihoterapeuții invitați în această ediție sunt: Cristina Fülöp, Alfred Dumitrescu, fost președinte al Societății Române de Psihanaliza, John Parr și Eugen Hriscu. Emisiunea este sponsorizată de Grupul CEZ
Andreea Marin Bănică vine la “Bună ca viaţa” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82669_a_83994]