699 matches
-
M-am strecurat pe culoar și la prima gară am coborât. Acolo m-am suit pe furiș într-un mărfar care tocmai pornea. Eram obosit, m-a furat somnul și, când m-am trezit, mărfarul se oprise pe un câmp cotropit de pădure unde nu se zărea nici o lumină. Am stat cât am stat și pe urmă m-am dat jos să mă dezmorțesc. Abia am făcut însă câțiva pași, depărtîndu-mă puțin, că trenul a plecat pe neașteptate. M-am încurcat
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
negre, ca un crater căscat în pământ. Nu distingeam altceva, căci luna dispăruse sub un nor. Cei doi au aprins o torță și, la picioarele mele, am văzut atunci niște trepte de piatră, tocite, mâncate de ploi și pe jumătate cotropite de iarbă. Fără o vorbă, mi-au făcut semn să cobor. I-am ascultat. Pe măsură ce coboram, simțeam un aer rece, de grotă sau de pivniță. Jos, începea un fel de culoar. M-au împins pe el și am bănuit că
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
preferase să meargă la un film? E cu putință să fi uitat ea însăși de aniversare? Semnele de întrebare se înmulțeau, dar până una-alta nu-mi dădeau de gândit. Se făcuse ora zece și ea încă nu venea. Mă cotropi neliniștea... ― Niciodată n-a întîrziat atâta. Să se fi întîmplat ceva? Nu mai eram în stare să citesc un rând. Grija mă rodea, neliniștea cucerea cu repeziciune teritoriu. O vedeam în nesimțiri prinsă sub roțile tramvaiului. Alungam groaznica imagine ca să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
N-am timp de reverie și nici chef după sfertul de oră pierdut la intrare. Mă mărginesc să privesc, să încerc să-mi aduc aminte și să compar. Ruinele mi se par acum mai puțin fabuloase. Le-am văzut, altădată, cotropite de bălării, de gâze și de flori care le dădeau ceva de mister greu, putred. Șopârlele dormeau atunci la soare pe sânii de piatră ai unor zeițe decapitate și fugeau, speriate, auzind pași. Fluturi mari, enormi, colorați mirific și putrezi
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
vorbim de patrioții foști în Sfatul Țării de la Chișinău sau de legionari și de foștii ofițeri în armata țaristă, aceștia din urmă au fost vânați și-n România, după întunecatul 23 august 1944. După reintrarea armatei române în teritoriile naționale cotropite de bolșevici s-au descoperit multe gropi comune cu români asasinați, mutilați, îngropați de vii, electrocutați, între care preoți, studenți, elevi și destui legionari sau simpatizanți ai Legiunii. Aceste gropi commune au fost descoperite în curțile Palatului Mitropolitan, Consulatului italian
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
istoric înscris cu sinceritate în eternitate subtitlul: O viață închinată Adevărului: Gheorghiță Savel. Trecând esențializat peste copilăria fericită prin inocența și negrijile ei, peste adolescența uimirilor și întrebărilor, naratorul intră cu tinerețea militară în Războiul de reîntregire a gliei străbune, cotropită în toate punctele ei cardinale, ca urmare a domniei unui rege trădător, destrăbălat, dictator și asasin: Carol II. “Un timp al erorilor, o epocă sfâșiată de aporii ireconciliabile...”(Acad Al. Zub) în care entuziastul ofițer, Gheorghiță Savel, făcându-și datoria
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în Est, am luptat în Vest, mereu pentru întregirea leagănului românesc. Pentru profesionalismul cu care am evacuat unitatea din Crimeea, comandamentele superioare mă propuseseră pentru cea mai înaltă decorație militară, Ordinul “Mihai Viteazu” de care, în noile condiții de țară cotropită de “eliberatorii” uralieni, nu m-am mai bucurat, propunerea fiind anulată și, ulterior fostul ofițer în Armata Regală Română fiind arestat pentru o lungă și chinuitoare perioadă de timp. Vae victis! Sovieticii, pe lângă Basarabia și Bucovina au mai înșfăcat și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
țeapănă, care încă n-a învățat să fie flexibilă, cât mai flexibilă. Iar lucrul ăsta, pe mine mă cam costă... 7 ... tic-tac... Razele poznașe ale soarelui primăvăratic s-au instalat pretutindeni, au inundat aproape toate băncile, după ce, la început, au cotropit, pur și simplu, catedra. Acum, stingheresc discret munca încordată a elevilor care, absorbiți de locuri geometrice, cotangente, matrice și ecuații de tot felul nu mai au nici cum, nici când să le bage-n seamă; examenul de bacalaureat, apoi cel
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
respectați sau mai iubiți decât tine... Pfui, nu mi se pare deloc ca lumea. O altă grozăvie: Răzbunarea să-și facă de cap, la fel ca surorile ei, Invidia, Ura și Gelozia. Sau ajutoarele Lăcomiei, Egoismul, Bârfa și Prostia să cotropească Țara lui Verde Împărat cu măgăriile și prostiile lor. Ar fi curată nenorocire. Sper să nu găzduiască PAM în capul ei, adică în visul ei, o asemenea aiureală. Dar m-am cam pierdut cu filosofia și uite, mă aflu deja
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
peste tot împreună și de- aceea lumea îi confunda. Godune, pânza asta e mare, are peste doi metri, am văzut-o în tinerețe, la Isfahan, copiată de la un italian, o aduseseră prin ’82, la puțină vreme după ce armatele lui Saddam cotropi seră litoralul. — Isfahanul ăsta e fosta voastră capitală imperială... greșesc? De ce-ai vrea să mă mir? Acu’, dacă am înțeles bine, în măcelul ăla de vreo opt ani au pierit nouă sute și mai bine de mii de suflete... Nu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
majlis-ul bunicilor: „Lână de Kerman“, zicea capul respectatului șir de popi, care începea cu un athravan și se prelungea pân’ la tată-său, care ajunsese mobed. „Lână de Kerman“, zicea maică-sa, pipăind țesătura albastră, cu fir, a unor întinderi cotropite de soare. Luaseră autobuzul de la Piața Darkar, plănuind c-au s- ajungă în două ore. Dar șoferul nu se grăbea. Se oprea să ia oameni care se urcau cu mănunchiuri de sabzeh încolțit și cu coșuri gătite pentru prânzul afară
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
întunecată a stufărișului care se lăbărțase pe marginile bălții. Cătunul era dincolo. La mal se găseau, priponite, câteva bărci vechi, rudimentare, dar destul de sigure, și am luat una dintre ele. Vâsleam eu. Dinu se uita la stufărișul care amenința să cotropească într-o zi toată balta și se juca vîrîndu-și degetul în apa neagră, putredă, acoperită pe mari porțiuni de mătasea broaștei. Soarele îi bătea în față. Privindu-l, m-am întrebat de ce tresărisem prima oară, când îl cunoscusem. Din pricina numelui
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
distanță. Oare o iubea sau nu? Era prima oară când chiar arătau ca un cuplu. Se bucură pentru prietena ei. Singură În avion, Kitty se Întoarse spre hubloul rotund din stânga ei, scrutând cerul plin de stele, În timp ce mintea Îi era cotropită de Întrebările care năvăleau nebunește. Ce avea să facă În următoarea etapă a vieții ei? Nu o interesa nimic În mod special, nu avea nici un scop care să o pună În mișcare, trăia doar În prezent. Nu știa nici măcar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
exclusă. — Da, pentru o vreme a fost. — Adică? — În 1940 România era regat și era neutră, dar mai târziu a pierdut o bună bucată din teritoriu În favoarea URSS. Regele, german la origine, a trebuit să aleagă Între URSS, care tocmai cotropise țara și voia oricum să facă din România o țară comunistă, și Germania. Așa că a trecut de partea naziștilor, care Îi promiseseră că-l vor ajuta să lupte Împotriva comuniștilor și să recucerească teritoriul pierdut, deși, că tot veni vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
întunecată a stufărișului care se lăbărțase pe marginile bălții. Cătunul era dincolo. La mal se găseau, priponite, câteva bărci vechi, rudimentare, dar destul de sigure, și am luat una dintre ele. Vâsleam eu. Dinu se uita la stufărișul care amenința să cotropească într-o zi toată balta și se juca vârându-și degetul în apa neagră, putredă, acoperită pe mari porțiuni de mătasea broaștei. Soarele îi bătea în față. Privindu-l, m-am întrebat de ce tresărisem prima oară, când îl cunoscusem. Din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
va urma. Ai încredere în el! Cu aceste cuvinte de taină a pus capăt audienței. Datorită lui Adeodato, am profitat de cea mai informată cancelarie, cea papală, bineînțeles ca să știu care era situația exactă în lume. După ocuparea Siriei, arabii cotropiseră Palestina; Ierusalimul însuși, după o vitejească rezistență, căzuse în mâinile califului Omar. Angajându-se să plătească un tribut, creștinii din oraș obținuseră imunitatea vieții lor, a bunurilor și a bisericilor, precum și libertatea de cult. Pentru evrei lucrurile se înrăutățiseră: li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Colombano din Irlanda se stabilise la Bobbio prin anul 614, arătând pe-ade Teodolinda, care îl împroprietărea cu acel loc. Din auzite, poate, mi-l închipuisem a fi îmbelșugat și înfloritor; în realitate, era pustiu și părăginit, un morman de ruine cotropit de buruieni, printre care se afla biserica San Pietro. Colombano venise însoțit de o mână de călugări, vreo doisprezece, cred, dar nici vorbă de agricultori sau de meșteri în vreo meserie. Dar el era sfânt, și miracolul se afla chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Școala Gimnazială ,,Avram Iancu’’ Târnăveni - Mureș profesor coordonator Fodor Daniela Întrebări, căutări, chemări Nesfârșita noapte nu ia în seamă lumina camerei mele și-o simt că vrea să-mi deschidă vraiște ușa, ascunzându-se într-un surâs al fricii mele, cotropindu-mă. Ce știi tu despre mine ,întunericule? Mă cunoști? De ce îmi dai târcoale? Simt că ești mai mult decât o strângere de aripi a luminii, iar luna ce-mi rânjește are colți ascuțiți parcă ... ce taină ascunzi și ce mister
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
secției de cardiologie și acolo, În acea noapte, am suferit un infarct. Dar despre asta nu‑mi prea amintesc. Nici de sala de reanimare de la boli pulmonare, unde am fost mutat ulterior. Rosamund Îmi povestește că ambii mei plămâni erau cotropiți de pneumonie. Un aparat respira În locul meu - tuburi mi‑erau băgate pe gât și În nas. Nu știam unde mă găsesc și nu eram conștient că Rosamund dormea alături de mine, pe un pat pliant. Își petrecea adeseori nopțile printre rudele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
tine în Ghiolul Negru ăla de la Lintițaru. S-a făcut lumină dintr-o dată. Parcă și văd drmul prin Baltă până acolo. Mergem? - Dar, Ilarion... Te-așteaptă lumea la restaurant! Și de unde barcă, acuma în întunecare... Porniseră iar spre oraș. Tăceau, cotropiți de același gând. Se urmăreau pe furiș, aproape gata amândoi să izbucnească în râs. Din când în când, cățelandrul din dreapta, cel șchiopătând ușor, dispărea și în locul lui apărea un ins într-o redingotă de maestru de concert. Își fixa vioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
am crezut că visez. De la acel «pui» care-mi lovea creierul ca o săgeată a pornit un fior ce s-a diluat în jurul buricului și apoi am simțit cum vintrele mi se încălzesc, semn că sângele dă năvală și-mi cotropește sexul” Și mai departe: „Îi șopteam să pună mâna pe umflătura pantalonilor și să înregistreze cu atenție pulsațiile sângelui, să observe cum zvâcnirile venelor produc duritatea și forma ce-i aprindeau odinioară focuri în ochi. Ea mă fixa uimită. Fusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
huruitul înăbușit al unui avion zburând jos, dar, încetul cu încetul, sunetul ca un „puf-puf“ devenea din ce în ce mai monoton, mai tare, mai clar. Își ridică privirea. La vărsarea râușorului, stârci și papagali se înălțau în zbor, speriați de zarva ciudată ce cotropea selva, și vreo sută de „maimuțe-păianjen“ fugiră din ramură în ramură, zbierând isterice. Minutele, secundele deveniră infinit mai lungi pe măsură ce „puf-puf“ se apropia și mai că i se putea ghici itinerarul din zburătăceala pe care o pricinuia viețuitoarelor din desișuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Naștere nu oferă acoperire pacientei și în cazul unei nașteri înainte de termen, a confirmat recepționista. Aveți numărul spitalului din localitatea dumneavoastră? Morocănoasă, stând acum întinsă pe patul fără damasc din spitalul aparținând Serviciului Național de Sănătate, Amanda s-a lăsat cotropită de un nou spasm și a încercat să uite ce urmase. Călătoria până la Spitalul de Vest în microbuzul muncitorilor care-i montau bucătăria. Era destul că-i rugase s-o ducă la spital imediat după ce-i acuzase de incompetență și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Hugo a clătinat din cap. — Deci, în esență, amândoi suntem aici ca să ne ținem căsniciile pe linia de plutire, a pufnit el. Alice, care privea în pământ, a simțit cum bărbatul o prinde de mână. Un fior de teamă a cotropit-o în timp ce și-a tras mâna înapoi. —Of, Doamne, Alice, nu face asta! Hugo părea îngrozit. —Te comporți de parcă m-ai urî sau ceva în genul ăsta. — Sigur că nu te urăsc. Ochii lui Alice s-au uitat direct în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de scutece. Ci de faptul că Theo a început să muște, domnule Fine. —Să muște? — Domnule Fine, fiul dumneavoastră a mușcat alți copii. —Vai, nu! Hugo se holba cu ochi disperați la suprafața biroului. Un val de rușine l-a cotropit. Își amintea cât de furios și de indignat fusese în rarele ocazii când Theo fusese cel mușcat de alți copii. Fără îndoială că, acum, alte mame și alți tați i-ar fi luat gâtul lui Theo. Slavă Domnului că politica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]