1,093 matches
-
Sus... (1939) contemplația poetică tinde spre gnoseologie, S. imaginând un fel de alegorie a genezei, invocând originea cosmică a pământului și a vieții, forța de atracție a luminii, ca aspirație perpetuă și ferment al visării și speranței, truda omului „în crâncenă luptă cu lutul”. Sonata IV (Nictemeron), bunăoară, devine un fel de parabolă a dramei individului obsedat de întrebări. Distilându-se permanent, „huma” se va metamorfoza în „lumină”, păstrând din ipostaza materială trei simboluri de maximă valoare și semnificație - „stelele, florile
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
tot EL, din fruntea plutonului, cu revolverul. Nu știam cum îl cheamă, nu știam cine i-i mamă, dacă are nevastă sau copii, dar mă uitam la el cu îndîrjire. Știu că în seara aceea mi-am făcut o promisiune crîncenă: PE TINE N-O SĂ TE UIT! Apoi i-am citit declarațiile mincinoase date în fața procurorului militar care ancheta evenimentele de la Revoluție. Scornea cu neobrăzare că noi, manifestanții, l-am atacat pe el. Că el a încercat să ne ia cu
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
a ieși dintr-o categorie socială implică și ieșirea dintr-o categorie morală. Romanul, inegal totuși, cu reușite secvențiale, surprinde momentul de criză din conștiința eroului, fluxul și refluxul stărilor sale sufletești. Atmosfera sumbră ce domnește în familia Udilă, relațiile crâncene dintre membrii ei, cruzimile la care fiul își supune părinții pentru a ajunge unicul proprietar al pământului, toate acestea acționează asupra sa, alienându-l treptat. Numai că pecetea ideologică a momentului nu putea ocoli romanul și, în maniera tipică realismului
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
și demoni în textul biblic ș.a. SCRIERI: Manuscris, pref. Nina Cassian, București, 1962; Fântâni, București, 1966; Drumul Gomorei, București, 1967; Comoara din Peștera Scheletelor, I-II, București, 1969; Ultima vânătoare de toamnă, București, 1969; Femeia venită de sus, București, 1971; Crâncena luptă dintre „Ate” și „Abile”, București, 1976; Meduza, Cluj-Napoca, 1976; Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx (în colaborare cu Vasile Rebreanu), I-II, Cluj-Napoca, 1979-1981; Povești din curtea mea, Timișoara, 1980; Trofeul, Cluj-Napoca, 1980; Sus, în satul de argint, București
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
aici mai mult de Coșbuc, adoptând și procedee utilizate de Vasile Alecsandri în Ostașii noștri, V. oferă o nouă culegere de „cântece de vitejie”. Construite impecabil, asemenea celor din prima carte, dar într-o materie verbală aspră, întrucât numește realități crâncene, versurile dobândesc intermitent o forță expresivă notabilă. V. devine poet autentic odată cu Pârgă, unde, substituind gustului sămănătorist pentru idilic, pentru grațios și suav curajul de a surprinde realul neînfrumusețat, expune priveliști de lume rurală frumoasă, dar nu neapărat edenică. Privirea
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
triumfalism al revelației sau, din contra, de clamare a eșecului dureros: expediția e mereu dură, poetul știe că drumul ei nu se termină niciodată, dar important pentru el este să se afle pe cale. Expresia cea mai concludentă a acestei căutări crâncene, febrile și totodată de o foarte sobră expresie este volumul, purtând un titlu semnificativ, Camera de subsol sau Răscumpărarea (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din București). Există aici o sinteză a lirismului damnării, dar și al transcenderii și purificării, în care
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Ivanovschi); Balzac, Eugénie Grandet, București, 1950, Moș Goriot, București, 1955, Opere alese, București, 1965, Beatrix. Eugénie Grandet, București, 1981 (în colaborare cu H. Grămescu); Feodor Gladkov, Poveste despre copilărie, București, 1950, Volnița, București, 1952 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi), Anul crâncen, București, 1957 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); A. S. Makarenko, Steaguri pe turnuri, București, 1950 (în colaborare cu Rostislav Donici), Poemul pedagogic, București, 1950 (în colaborare cu Zoe Dumitrescu și Tamara Schächter), Cartea pentru părinți, București, 1951 (în colaborare cu Rostislav
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Este vorba despre un sat în care o bătrână a murit nu la multă vreme după ce satul a parcurs o etapă de convulsii teribile, suferind toate chinurile cauzate de încercările comuniste de a restructura arbitrar lumea rurală. Perioada cea mai crâncenă a colectivizării forțate a trecut, însă calvarul continuă și nu s-au stins suferințele și spaimele îndurate. În cele ce își spun oamenii adunați la un priveghi nu iradiază atât sufletul dintotdeauna al țăranului, cât un suflet colectiv ce se
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
de la normal, ancorarea în excentric, amestecul de tragic și grotesc, de sublim și ilar au rolul de a compune o lume în care totul e răsturnat, în care nu funcționează reguli, criterii. O lume în același timp încordată într-un crâncen efort al ieșirii din sine, al autodepășirii, o lume străbătând hățișurile unui timp presupus a fi al unei geneze, dar care duce (cum avea să se dovedească mai târziu) la o fundătură istorică. Deocamdată se speră în evoluții benefice. Temeliile
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
timp. Criteriul evoluției este obiectiv - creșterea în complexitate, o adaptare mai bună. Până la urmă, rezultatul este pozitiv pe ansamblu, dar nu acest aspect este important. Optimismul pe termen lung compensa viziunea încordată a prezentului și viitorului imediat, supus regulii luptei crâncene pentru existență și a eliminării celui neadaptat. Înlocuirea conceptului de progres cu cel de evoluție purta în sine și o modificare de atitudine față de realitate: dorința de a schimba rapid, revoluționar realitatea, în sensul valorilor umane, a rațiunii, este înlocuită
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
metodică sau științifică, publică N. Petra-Petrescu și C. Băilă. În foiletonul revistei Th. Alexi e prezent cu un amplu roman istoric, Ciocoii, pastișă inabilă după Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon; tot el mai publică Amor în veacul crâncen, de asemenea roman de inspirație istorică, iar Virgil Onițiu, A. Vlaicu, N. Petra-Petrescu, I. Pop-Reteganul, N. Popilian, Emilia Lungu, Ion Broju și Gr. Sima al lui Ion colaborează cu nuvele, schițe și amintiri. Scriitorii străini din ale căror opere se
NOUA BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]
-
hărăzită nici mângâierea unei „singurătăți în doi”. Încercarea lui Damian de a se smulge prin iubire din sinele îngrădit, din cercul infernal în care e înlănțuit fiind sortită eșecului, tristețea se transformă în disperare, iar disperarea urcă spre paroxism. O crâncenă luciditate îl face să privească realitatea drept în față. Câtă luciditate, atâta pătimire... Câtă singurătate, atâta deznădejde. Un „iad” din care nu se poate ieși. Soluțiile sunt extreme: sau asumarea până la capăt a dictatului sorții (cazul Siminei), sau suprema evadare
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Prut. Urmează liceul la Corabia și face trei ani de silvicultură la Institutul Forestier din Brașov. Intenția lui era să studieze agronomia, însă în octombrie 1950, după doar câteva zile de studenție la Institutul Agronomic din Craiova, este arestat. Experiența crâncenă a detenției în arestul Securității din Craiova, în cel de pe calea Rahovei din București, în închisoarea Jilava, în lagărele de muncă de la Canal îi alimentează, firește, literatura, îndeosebi un memorial târziu, Lagărul e viața noastră, apărut în 2002. A fost
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
Dicționar sentimental de poezie (I, 2002) configurează, într-o modalitate originală, o galerie „de familie”, în care se înșiruie portrete ale confraților din mai multe generații. Romanul Patima e o povestire țărănească sobră, viguroasă, fuziune de realism aspru și romantism crâncen, de atmosferă baladescă, în tradiția lui Slavici din Moara cu noroc și a lui Agârbiceanu din Popa Man, având ca eroină o altă Mara, ce își asumă rolul Vitoriei Lipan. Negustoreasa Ecaterina Handrabur, dintr-o localitate vestică de frontieră, pregătește
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
celor din spatele frontului, sunt disecate atent cu bisturiul lucidității. Tot sinceritatea face însă ca aceste tablouri să nu acapareze toată pânza. Alternarea momentelor de tensiune extremă și a celor de înduioșare ori a celor detensionate (glumele soldaților în timpul celor mai crâncene lupte, scene de bivuac, precum deparazitarea ostașilor ori „cheful de la Piscul Raței”, ironizarea jandarmilor, prezența câtorva figuri comice) asigură maximă veridicitate textului. O alegere bună a făcut M. și prin completarea jurnalului de front cu scrisorile mamei, ce servesc ca
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
în mîinile-mi bătrîne, jurînd că trebuie să joc tocmai cu ele, nu cu altele...“ Și zău, Ahab, faci bine ce faci: joacă acest joc, pînă la moarte! Capitolul CXVIII LUMÎNĂRILE în clima cea mai caldă se prăsesc colții cei mai crînceni: tigrul din Bengal stă tolănit în păduri veșnic verzi și îmbălsămate. Cerurile cele mai luminoase ascund fulgerele cele mai ucigătoare: superba Cuba cunoaște uragane care n-au măturat niciodată pămînturile cuminți din miazănoapte. Tot astfel, în aceste strălucitoare mări japoneze
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
1991), în străfulgerări premonitorii. E un efect al oboselii care se adună, dar și al dezamăgirilor ce contrariază sufletul ei încărcat de iluzii. Un simțământ apăsător al inutilității, al zădărniciei agravează răul indefinit de care suferă și care, între plictisul crâncen și disperările în pragul urletului, atinge când și când cota insuportabilului. Până și plenitudinea, în asemenea clipe, îi pare însămânțată de dezastre. Un „narcotic” ar fi lecturile (devoră carte după carte, dar totdeauna cu un ascuțit, neconcesiv spirit critic), pe
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
să discute firesc și despre aceste părți ocolite, ascunse. Bine-bine, dar ele nu sunt creative, sunt departe de a fi exemplare, sunt mai mult decât hilare, ba chiar plicticoase, prin proliferarea fără precedent a șablonului, a locului comun, a Îndrumătorului crâncen, Întunecat, veșnic vigilent ori dimpotrivă a veșnicului vesel-aed, și-apoi lucrurile se cam știu - mi-ar putea reproșa vreun urmaș al acelui Îndrumător sau rapsod care, nițel mai bemolizat vreme de vreo 30 de ani, a ținut aceleași hățuri În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ai poporului, al eroilor clasei muncitoare capătă un răsunet deosebit mai ales atunci când poetul știe, scoțând În relief eroismul luptătorilor», să sublinieze latura umană, care-i apropie și mai mult de frații pentru care se jertfesc. Au scris despre anii crânceni ai ilegalității poeți Încercați ca Cicerone Theodorescu și Miron Radu Paraschivescu și tineri talentați ca Vasile losif, Ștefan Iureș, Aurel Rău, Letiția Papu, Valeriu Filimon, Constanța Tudorache, Alexandru Andrițoiu, Solo Juster, Nicolae Nasta”. * Spiritul de partid - baza succeselor poeziei noastre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
organizarea unor legături strânse Între toți deținuții politici sub conducerea nucleului revoluționar al comuniștilor, În vederea unor acțiuni unitare; În fine, și mai presus de toate, munca politică de agitație continuă, susținută, curajoasă, În jurul celor mai arzătoare probleme ale ceasului: realitatea crâncenă a războiului, demascarea caracterului de jaf și cotropire al atacului Germaniei hitleriste Împotriva Uniunii Sovietice. (Ă). Puține sunt În roman aspectele care par „create” și de altfel acestea nici nu sunt cele mai semnificative. Altminteri, romanul se desfășoară neted, urmărind
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cerut sprijinul forurilor guvernamentale pentru perfecționarea acestei legislații și pentru reforme care „să facă din femeie un hotărâtor factor în viața socială și politică a țării”. Aducând un omagiu soldaților români care au pierit sau au fost răniți în bătăliile crâncene pentru eliberarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, președinta C.N.F.R. a chemat organizațiile de femei să facă tot posibilul pentru a veni în ajutorul celor care sufereau în urma operațiilor de război 1. Ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale, prof. dr.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cronică), expresivitatea textului este direct proporțională cu abaterea de la real, prin aglomerarea de personificări, metafore etc. Când Cornel Nistorescu surprindea o zi geroasă de iarnă (SLAST, 1986, 18 ianuarie), nu imaginea în sine a străzii îl interesa, ci starea, senzația crâncenă de frig, de inconfort: Vântul mârâie. Își bagă coada stufoasă pe sub uși [...] În stație, stâlpii tropăie de frig. Un autobuz s-a așezat de-a curmezișul drumului și refuză să plece acasă [...] Simți o ură cumplită, încât îți vine să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și cum să ne îmbrăcăm; ne indică traseul spre serviciu și ne arată ce subiect să discutăm la o cafea, în pauza de masă. În jurul informației se țes fantasme și mitologii moderne, se construiesc imperii financiare și se duc lupte crâncene, pentru ca cineva (stat sau grup de putere) să afle primul noutatea și să o controleze așa cum îi dictează interesele. Se cheltuie sume colosale pentru ca o informație oarecare să ajungă în timp real la redacția unui ziar și apoi, cât mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
afle povești ale ostatecilor, reacții ale moscoviților etc. E o mare mândrie și o șansă unică să fii corespondent de război și, nu întâmplător, unii scriitori celebri și-au început cariera artistică în tranșee, luând contact cu tragedia, cu suferința crâncenă, cu destine umane de neimaginat în liniștea confortabilă a biroului. Intensitatea trăirilor și a observației, dramatismul evenimentelor și teribilele implicații umane reprezintă o experiență de viață greu de cuprins într-un singur articol. În cazul marilor evenimente culturale (Defilarea de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
10 garnituri complete de tren. Folosiți verbe, imagini și, mai ales, scene cât mai puternice, concrete și șocante. Curzio Malaparte a relatat bătălia Leningradului pentru ziarul Corriere della Sera. Iată o descriere devenită celebră, în care autorul surprinde o scenă crâncenă, surprinsă după ce soldații ruși s-au înecat în lacul Lagoda, încercând să spargă blocada nemților: Sub încălțările mele, imprimat în gheață ca într-un cristal transparent, era un șir de frumoase fețe umane, un șir de măști de gheață ca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]