747 matches
-
iar alții, cică liberi ca pasărea cerului să moară de foame. Cred că, încetul cu încetul, o să ne ajungă și pe noi blestemul țărilor africane când li s-a spus în deceniul șapte al secolului XX: luați-vă libertatea și crăpați. Cei care ne vor răul, știu foarte bine ce fac, știu că pentru a putea exploata în liniște un popor, trebuie să le distrugă în primul rând spiritul național, să le inhibe noțiunea de patrie și patriotism, iar dacă cineva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
numai de el, vila, cu grădina și acareturile ei, producea, nu numai asupra locatarilor, dar și asupra trecătorilor, o senzație de odihnă și confort. În spate, exista o magazie destul de încăpătoare ticsită cu lemne de foc, tăiate de mașină vara, crăpate și stivuite de el personal, și un atelier de tâmplărie în care tot el repara din când în când mobilierul stricat sau făcea altul nou, pe două bancuri așezate unul pe stânga și altul drept în față. Pe unul din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
păcura, pe care o întindea cu un feleștioc pe toată suprafața podelelor. Făcea, astfel, un lucru cum nu se putea mai rău. Când copiii alergau, praful îmbibat cu miros de păcură și amestecat cu fumul ce ieșea abundent din sobele crăpate, făceau aerul irespirabil. Curtea școlii nu se deosebea cu nimic de maidanul de pe malul Cacainei, un pârâiaș murdar și rău mirositor care traversa orașul pe latura sa estică, în apropierea școlii. Fără trotuare, fără copaci și straturi de flori, fără
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
plug. Își frecă palmele bătătorite de munca grea și, răcnind la dobitoace, se puse a desțeleni pământul. Apăsându-l din puterea brațelor, înfigea adânc plugul în brazdă, de se zguduiau împrejurimile. Din arătura răscolită, se ițea pământ reavăn. Răcoreau tălpile crăpate și uscate ale țăranului care îl călcau cu sete. Lăsă în urma lui dâre adânci în care avea să semene, la toamnă, grâu. După ceasuri de trudă, ajuns la miezul zilei, Ion se opri și se uită spre soarele dogoritor al
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
plin de enigmă și de formularea ei fizică. Primele două erau imperfecte, cu o ușoară problemă de focalizare; dar a treia era limpede și deslușită. Fata era tânără și transparent frumoasă, În ciuda cicatricei care Îi marca orizontal bărbia și buzele crăpate - aidoma fisurilor ivite acum pe frescă - de boală și sete. Totul, cicatricea, crăpăturile de pe buze, degetele fine și osoase ale mâinii de lângă față, liniile frunții, ușoara insinuare a sprîncenelor, fondul țesăturii romboidale a micuței rogojini păreau să se unească În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
perete, care aveau deja formă și culori În Închipuirea ori În amintirea lui. Nu era nevoie să inventeze nimic. Toată acea sticlă și tot acel oțel erau continuarea directă a călăreților cu panașe, căptușiți cu fier, prin ale căror armuri crăpate orice argat umil putea să strecoare, cu ceva deznădejde și un pic de Îndrăzneală, tăișul ascuțit al unui jungher. Ea Îi explicase cu mare precizie acest fapt la Veneția. Nu mai există barbari, Faulques. Sunt cu toții Înăuntru. Și nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
din zgură minerală, turnuri și case prăbușite, ziduri fără acoperiș, mine vechi la fața pământului, care Își arătau adâncurile brun-roșcate, roșii și negre din pământ, vinele de oxid de culoarea ocrului, filoanele epuizate, spălătoriile de nisipuri aurifere, al căror noroi crăpat și cenușiu, după ce alunecase pe taluzuri sparte, tapisa fundul viroagelor, printre limba-soacrei uscate și smochini morți, ca niște limbi de lavă solidificată și veche. Pare un vulcan rece, murmurase Olvido, uimită, când Faulques oprise mașina, luase geanta cu camerele foto
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ruj (59); roșie (30); dulce (24); roșu (23); umflată (17); mare (15); spartă (13); moale (12); față (11); senzualitate (9); dinte (8); fată (8); roz (7); carne (6); groasă (6); organ (6); pasiune (6); vorbă (6); cărnoasă (5); corp (5); crăpată (5); dinți (5); dragoste (5); limbă (5); nas (5); om (5); senzual (5); luciu (4); ochi (4); cărnos (3); fin (3); frumoasă (3); iubire (3); mică (3); pupat (3); pupic (3); bot (2); botos (2); cuvinte (2); cuvînt (2); deal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
străbun (2); strămoșesc (2); teluric (2); trudă (2); țărm (2); ud (2); vegetație (2); verdeață (2); acces; agricultor; arat; aspru; ceva astronomic; bătrînă; belșug; brumă; bun; bunăstare; călătorie; ceartă; cenușă; cerc; cereale; chirpic; civilizație; cînt; comoară; copac; cor; corp; crater; crăpat; creștere; cultivare; cultură; culturi; curat; datină; deal; decizii; domn; dragoste; foame; foc; fotbal; fragil; frumusețe; frunze; fundament; gaură; geografie; glas; globul pămîntesc; gospodar; graniță; gravitație; greu; greutate; grîne; ha; hărnicie; hectar; hotar; ieșean; imensitate; infinitate; investiție; istorie; început; închis; îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
separare (2); singurătate (2); sprijin (2); de sticlă (2); susținere (2); tablă (2); verde (2); accident; adăpost; albă; alunecos; amintiri; apartament; apărare; aspru; de beton; blocare; cai verzi; o cale închisă; capăt; cămin; celulă; cer; cochete; constant; construcție; construit; covor; crăpat; cronologie; cuier; dărîmat; decor; departe; despărțitură; Dinamo; distanțare; dormitor; dos; drum închis; dulap; față; fin; frumos; gaură; groasă; icoană; imens; impact; impas; imposibil; indiferență; invizibil; împietrit; închizătură; îngrădire; întunecime; lavabil; lemn; limitare; limite; liniște; loc de dat cu capul; margine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); amintire; animal; apărare; a arunca; aruncare; aspră; aur; baraj; bate; bărbat; bătăi; bucurie; de calcar; cap spart; cap; capră; casa; casă de piatră; castel; cădere; ceartă; ceva greu; chiatră; chițibușuri; coasă; colț; construcție; construiește; construire; copac; copilărie; corp; crai; crăpată; creștere; cristal; cuarț; cubică; cuminte; cutie; decor; decorație; dragoste; drăguță; e pe jos; energie; eternitate; fără suflet; fereastră; feroce; fier; de fîntînă; floare; foarfecă; frumoasă; frumos; gaură; geam; grădină; groapă; iad; iarbă; impediment; indiferență; inel; inert; pe inimă; împiedicare; început
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bariere; Băsescu; bătaie; în bătaie; de-a binelea; bîtă; bluză; box; boxele; brațul; break; bucată; o bucată de pîine; cade; caiet; cană; carte; casă; cazi; cămașă; căzut; ceartă; a ceda; cer; cercul; chef; cîine; cîrpă; copac; copacul; crapă; a crăpa; crăpat; creator; crengi; crin; dărîma; departe; derulare; a desface; a despica; despică; a destrăma; a se detașa; a deteriora; deteriora; dezamăgire; dezbina; dezbină; dezgolire; a dezlipi; dezlipi; dezmembra; dinți; distruse; doare; dragoste; duioșenie; dulce; enervant; face; fărîma; a fărîmița; fărma; fir
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
șosete (2); tare (2); viteză (2); accelerație; activitate; Ahile; lui Ahile; ajutor; aleargă; amintire; animal; de animal; barieră; bătută; bocanc; bocanci; burete; busuioc; călătorie; călătorii; călca; călcat; cap; carp; casetofon; cauciuc; cercetător; ciorap; ciorapi; ciupic; cizmă; de cizmă; cofetărie; corp; crăpată; crăpătură; cui; deja; deplasare; desculț; drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă; șlapi; luptă; Maica Domnului; masaj; la mașină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
clinic, faza 1: Inspectarea Foto 2. Examenul limbii, (pag. 118) Examenul limbii Observații Interpretări Localizarea corespondențelor • rădăcină • partea central-mijlocie • partea central-laterală • vârf Rinichi, vezică Ficat, vezica biliară Splină, stomac Inimă, intestin subțire, plămâni Corpul limbii • limbă subțire • limbă umflată • limbă crăpată • limbă cu amprente dentare • limbă tremurândă • limbă deviată • limbă rigidă • limbă palidă • limbă roșie • limbă purpurie sau pete echimotice Insuficiență de sânge și de Yin Vid de Yang al splinei sau al rinichilor Vid de Yin, vid de sânge, deshidratare
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Căldură-vid, vid de Yin la inimă Vid de Qi la splină, umezeală pe splină Vid de Yin la rinichi, dureri interne, patologie renală Țesuturi externe Observații Interpretări Pielea • piele atonă, moale • piele fragilă, cu vinișoare sau marcată • piele uscată • piele crăpată • piele roșie, inflamată sau dureroasă • piele cu hematoame, mase dure • piele lipită de țesutul subiacent sau de ea însăși • dermatoze (orice boală de piele) Vid de energie a plămânilor Vid de energie a plămânilor și a splinei Vid de Yin
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
adăpat. / Haști, / maști, / să nu rămâie nică. / Ptiu."366 Șarpele roșu, ca stare manifestă a dihotomiilor lăuntrice, este invocat în descântece "de spăriet", pentru a dezlega farmecele, prin utilizarea repetitivă a numerelor magice: "Șarpe roșu-proroșu, / în țarină fătat, / în țarină crăpat; / să crape diochitura, / dipocitura, / spărietul de la Maria, / să meargă unde cucoș negru nu cântă / și fata cosiță albă nu împletește. / Eu luni m-am sculat, / în sus și în jos am cătat, / pe nimeni n-am văzut, / numai nouă frați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu-ți vor mai crăpa buzele. Femeia însărcinată să nu stea jos pe vreun prag, căci poate veni în urmă-i vreun vrăjmaș să dea cu toporul în pragul pe care a stat - și atunci face copilul cu o buză crăpată ca o tăietură. Omul ce poartă muscă* la buză e pătimaș de ceva. Cafea Cînd verși cafeaua, ai să iei bani. Cînd cineva varsă cafeaua din întîmplare, cîștigă în ziua aceea. Cahlă Cînd se face cahla*, se pun în ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urzica vie, ci va tăcea ca cea moartă și va fi ca oțetul tăiat. Nu mînca pînea din care a mușcat altul dacă vrei să nu-ți devie dușman. Se crede că cel ce poartă la sine os de vită crăpată, acela va fi scutit de uneltirile dușmanilor, care vor crăpa. Dacă-ți țiuie urechea și este cineva cu tine, pune-l să-ți gîcească; iar de nu ți-a gîci, să știi că ți-e dușman și să te ferești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că face copilul cu limba prinsă. Să nu deie cu piciorul în cîne, că naște copilul cu păr pe trup. Să nu stea jos pe prag, căci, dînd un dușman cu toporul în prag, copilul se va naște cu buza crăpată. Femeia îngrecată* să nu fure nimic și să pună în sîn, că face copilul cu semn întocmai ca lucrul furat. Cînd o femeie însărcinată, intrînd într-o băcănie, fură o măslină, copilul născut va avea o alunică ca o măslină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai crește, iar pământul de dedesubt va fi umed; râmele vor avea grijă să transforme în humus acest strat în câteva săptămâni. Pentru tufele de zmeură, iarba trebuie mai întâi uscată. T Toamna • Strângeți rămășițele din timpul verii: fructe căzute, crăpate sau putrede, paiele și frunzele moarte, pe măsură ce apar. • Pliviți straturile și smulgeți plantele anuale ofilite. Reciclați aceste rămășițe adăugându-le la grămada de compost. Trandafirii • Pentru ca o tufă de trandafiri să înflorească mai mult timp, tăiați florile ofilite de la bază
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
guvernează întreg acest volum de trecere) nu mai există nici ea, dar nici țipătul, în locul lor instalându-se cântecul dezorientat al cucului, care, oximoronic, anunță sfârșitul lumii. Aceeași opoziție cu conotații tragice apare și în Impudice fructe, unde: "Impudice fructe crăpate,/ Arătându-și sâmburul gol,/ Înalță-n văzduhul pierdut,/Aburi mirați de alcool;// Miros vegetal de iubire,/ Sub soarele picotitor,/ În care plante de aur/ Răsar, dorm o vară și mor;// Lene fierbinte și-adâncă/ Unde se-opresc și albinele,/ Lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
puțin, pentru că trupu-i plin de zemuri sumbre, dar tu ești lumină, ce dumnezeu, odată ce-o să-l înfășori ca lumea, toate lichidele din el se vor aprinde ca becurile de pe bradul de crăciun din piața unirii. ce zici? să las crăpată puțin ușa, să ne vadă tot blocul? tot cartierul? tot orașul? sigur că da. sigur că da. sigur că da. la naștere sîntem ca niște farfurii întinse, în supa cărora plutesc pîlpîitoare o mie și una de simțuri, iar printre
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
dezolării care se înfățișează micii expediții este zugrăvit foarte convingător: "În față, spre inima cetății, alături pe drumul pe care se înșiruiseră, în loc să găsească rânduri dese de apărători, văzură spre groaza lor doar ruine și moarte. Casele erau prăbușite, zidurile crăpate, pietrele plesnite și aplecate în toate părțile". În sfârșit, neștiutorii călători ajung în fața bisericii, care le părea ultimul refugiu în fața thanaticului necruțător: "când intrară în ea, ochii nu vrură să prindă imaginea de groază ce li se desfășura. Pe bănci
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
colaborat cu operatorii? Au fost situații conflictuale? Au fost și situații conflictuale, dar neînsemnate și foarte rar. Aici, în România s-a întâmplat în 1991 că un operator german a fugit pur și simplu, pentru că nu suporta hotelul cu pereții crăpați și mucegăiți de la Sf. Gheorghe. S-a dat bolnav și a plecat. Atunci am luat un alt operator din România și am continuat. Niciodată n-au existat conflicte pe teme de concepție. Am avut operatori care s-au abonat la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
intensitate relativ scăzută, acest proces s-a manifestat chiar și în zonele ultracentrale ale Bacăului (strada Mare, strada I. S. Sturdza etc), acolo unde, din loc în loc, mai puteau fi văzute case ce riscau să se prăbușească oricând, din cauza pereților crăpați sau a buștenilor care susțineau acoperișul. În linii mari, demolările au continuat până la sfârșitul anilor ’20, fără ca acest efort să înregistreze la final un bilanț pozitiv. Practic, până în anul 1929, singura zonă din care administrația locală a reușit să „șteargă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]