753 matches
-
femei-patroane, cu păr pe picioare, gâtițe cu rochii țipătoare, îmbibate cu transpirația de rigoare. Sunt din belșug sprayate sau abundent coloniate, la gât cu lanțuri groase, având toate metacarpienele gâtuite cu inele sclipitoare. Unele mai păstrează patina provenienței, având călcâiele crăpate, fante în care hibernează greierele lui La Fontaine. Sunt mari amatoare de dansuri din buric, pe ritmuri de manele, cu burțile revărsate, ținând mâinile ridicate, etalându-și cu multă dărnicie și fala, bretonul de la sub braț, ud și rău mirositor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
femei-patroane, cu păr pe picioare, gâtițe cu rochii țipătoare, îmbibate cu transpirația de rigoare. Sunt din belșug sprayate sau abundent coloniate, la gât cu lanțuri groase, având toate metacarpienele gâtuite cu inele sclipitoare. Unele mai păstrează patina provenienței, având călcâiele crăpate, fante în care hibernează greierele lui La Fontaine. Sunt mari amatoare de dansuri din buric, pe ritmuri de manele, cu burțile revărsate, ținând mâinile ridicate, etalându-și cu multă dărnicie și fala, bretonul de la sub braț, ud și rău mirositor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
În adâncul tău, înlocuindu-te? De frică ai hotărât Să pui între tine și mine Povestea din calendar? paianta Stăm aici Între pereții de paiantă Si vaca din vecini Al cărui lapte îl bem În fiecare seară, Muls de mâinile crăpate și țepene Ca niște vreascuri. Stăm aici, Între prunii bătrâni Care nu mai au putere să rodească Si țărăncile prea bătrâne să mai nască țărani. Stăm aici Simțindu-ne bine și acasă În această lume De la care învățăm să murim
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
a nuferilor supraviețuind printre resturi împinse de valuri, printre duhori și rădăcini putrede. Nuferi blestemând? - m-am surprins întrebând cotropit de-o mirare nemaitrăită. Și voi? - am continuat privind peste umeri; nu era nimeni. Căutam semne în toate. în scoarța crăpată a unui copac unii au văzut-o pe Maica Domnului vărsând lacrimi. Altora li s-a arătat Iisus, vara, trecând spre Cina Cea de Taină printr-un lan de grâu. Eu am privit de aproape doar nuferi blestemând. Al cui
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
puțin, pentru că trupu-i plin de zemuri sumbre, dar tu ești lumină, ce dumnezeu, odată ce-o să-l înfășori ca lumea, toate lichidele din el se vor aprinde ca becurile de pe bradul de crăciun din piața unirii. ce zici? să las crăpată puțin ușa, să ne vadă tot blocul? tot cartierul? tot orașul? sigur că da. sigur că da. sigur că da. la naștere sîntem ca niște farfurii întinse, în supa cărora plutesc pîlpîitoare o mie și una de simțuri, iar printre
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
femei-patroane, cu păr pe picioare, gâtițe cu rochii țipătoare, îmbibate cu transpirația de rigoare. Sunt din belșug sprayate sau abundent coloniate, la gât cu lanțuri groase, având toate metacarpienele gâtuite cu inele sclipitoare. Unele mai păstrează patina provenienței, având călcâiele crăpate, fante în care hibernează greierele lui La Fontaine. Sunt mari amatoare de dansuri din buric, pe ritmuri de manele, cu burțile revărsate, ținând mâinile ridicate, etalându-și cu multă dărnicie și fala, bretonul de la sub braț, ud și rău mirositor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sau ouă declasate“, destinate a fi folosite în industria alimentară și în industria nealimentară. Cele din prima categorie se vor clasifica în funcție de greutate și se vor ștampila cu numărul de identificare al producătorului, iar cele din categoria B, cu excepția ouălor crăpate, trebuie să poarte un marcaj distinctiv care să specifice categoria de calitate; ouăle din categoria A, care nu mai îndeplinesc caracteristicile prevăzute pentru categoria respectivă, vor fi declasate în categoria B. Dispozițiile privind clasificarea și marcarea ouălor nu se aplică
Agenda2004-16-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282315_a_283644]
-
a pocnit cu o rapiditate uluitoare, după care a depus un neașteptat sărut cast pe roșeață și durere. — Ai nas de etruscă beată, ca alea care dansau desculțe în frescele din morminte, cu capul pe spate, hohotind suveran. Aveau călcâiele crăpate, ca tine. — Doar că ele sunt moarte, mi-a zis, fâlfâind din sprâncene. A luat, învârtind degetul, puțină sare de pe mar ginea paharului de cocktail și și-a depus-o pe vârful limbii, ridicat ca un vârf de condur etrusc
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
apucându-l de guler. — A fost un accident, moșule. M-au achitat pe viciu de procedură. Viciu, auzi? îmi pare rău de mor de ce s-a întâmplat, dar treaba e închisă. — Am să te bântui până am să te văd crăpat și lăbărțat. Am să te fac să trăiești în frică, în frică înceată, să nu-ți priască nici apa dimineața. Palma pe care i-a dat-o Minoiu l-a trimis la podea. Minoiu a vrut să-i dea și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de rugă, făcând să răsune văile: "Dă-ne, Doamne, ploaie!". O bătrână lua în căușul palmelor apă din cofe mari de lemn purtate de fecioare și uda zidurile bisericii jur-împrejur. Apa se scurgea în pământ, umezind pentru o clipă buzele crăpate ale lighioanei. Apoi toaca, ciocănelele, bățul jitarului și o cruce furată din țintirim au fost aruncate în fântâna din vatra satului. Cu hainele întoarse pe dos, puse pe cap, ca să nu-i recunoască duhurile rele, flăcăii gospodarilor slobozeau de pe dealuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pe cap Singură, fără bărbat. A plecat din al ei sat Cu un prunc de legănat și nimică n’a luat Decât două nume în brață Să se mai aline în viață. Popa Cucoș Căldura se ridica ușor din pământul crăpat. A trecut vreme multă de când praful nu a mai fost liniștit de stropii de ploaie. Cumpăna de la fântână stă nemișcată. Apa s-a retras de mult și cei din mahala merg la fântâna din deal pentru a-și potoli setea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
salveze fata, să o aibă lângă ea. Atunci, puterea lumii se adună în trupul vlăguit al Rariței și o ajută să-și deschidă ochii, se sprijini în mâini și încercă să se ridice. Avea privirea fixă, disperată, pierdută, buzele uscate, crăpate și obrajii trași. Se legănă de câteva ori, apoi se opri. -Varvara, Varvara, strigă stinsă de durere, Varvara... apoi căzu pe patul nașterii păstrând în inima sa glasul fetei sale. Varvara. Lutul era fământat cu balega proaspătă de cal. Două
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
urlă congestionat domnul de la masa aia din colț. Oricât s-ar strădui el, oricât de nervos ori de ultragiat s-ar dovedi și oricât ar insista el să i se schimbe paharul, până la epuizarea stocului, tot cu unul ciobit ori crăpat, sau și ciobit, și crăpat s-ar alege. Pentru că altfel de pahare, într-un restaurant de mâna a doua, nici nu există. Așa le cumpără. O companie extrem de serioasă, implicată până în gât în afaceri, se ocupă anume de astfel de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
aia din colț. Oricât s-ar strădui el, oricât de nervos ori de ultragiat s-ar dovedi și oricât ar insista el să i se schimbe paharul, până la epuizarea stocului, tot cu unul ciobit ori crăpat, sau și ciobit, și crăpat s-ar alege. Pentru că altfel de pahare, într-un restaurant de mâna a doua, nici nu există. Așa le cumpără. O companie extrem de serioasă, implicată până în gât în afaceri, se ocupă anume de astfel de pahare gata cio bite sau
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de buruieni, înecate-n mohor și pălămidă țepoasă crescută fără preget, ca o hălăciugă, însuflețind colinele spre ținte îndepărtate. Făgașele uscate ale apelor dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit al furnicilor, drumurile înfundate-n văiugi spârcuite pe buza crăpată a râpelor și ponoarelor, șerpuirile bătătorite și însăilările șovăitoare încrucișate la tot pasul cu prăpăstiile înguste, cotite și-ntortocheate, săpate sub palmele brusturilor, în amara aromă de pelin, ca și drumurile late și hârtopite, cu colbul ars pe ele, zvârlite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sau simți ceva, dar nu se putea abține să n-o privească prostește, cu gura și ochii larg deschiși. Pielea părea umedă și-și strînse genunchii, îmbrățișindu-i și tremurînd. Lanark își scoase haina și jerseul, dădu la o parte armura crăpată și se tîrî lîngă ea spunîndu-i: — Ai face bine să te îmbraci cu astea. — învelește-mă cu ele, te rog. Nu mai șoptiți! Cer cu insistență să știu ce s-a întîmplat, zise Ozenfant. — Cred că sîntem bine, răspunse Lanark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o împunsătură în inimă, vedea punctul alb sclipitor. Urcă mai sus pe cărarea de munte, iar vîrful dispăru din conul lui de vedere. Pantele mai joase erau întinderi de granit înclinate față de crestele muntelui, la același nivel cu buruienile, și crăpate ca trotuarele unui oraș în ruină. Mai sus, buruienile făceau loc pajiștilor, în care lăcustele bîzîiau și creșteau floricele cu tulpini mai mici de trei centimetri și boboci cît gămălia de ac. Făcîndu-i-se sete, găsi o băltoacă în scobitura unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de peste o mică rîpă din apropierea turnului cu ceas. Barele de jos erau ascunse de iarbă rară și de bucăți de coșuri rupte din răchită. Pe maluri creșteau din berșug tufe de soc și muri, dar zări printre ele un peron crăpat, plin de mușchi și de gunoaie. Se întoarse gînditor în salon. Un bărbat cu o figură spilcuită și proaspătă, de vreo treizeci de ani, stătea lîngă pastor care i se adresă astfel: — Duncan, ți-l prezint pe domnul Smail, secretarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sine să mai observe ce-i în jur, în afară de faptul că putoarea atotcuprinzătoare deveni mult prea puternică atunci cînd traversară apa pe un pod nou și splendid din beton. Maldăre de pungi negre de plastic umflate erau împrăștiate peste noroiul crăpat. — N-avem unde altundeva să le aruncăm, zise Sludden posac. — La televizor ai spus că acești saci sînt impermiabili la miros. — Sînt, dar se sparg ușor. Ajunseră într-o zonă rezidențială cu bungalow-uri mici și ordonate, cu o mică grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
până la cântatul cocoșilor. Zăpada care-ncepuse să se depună, umedă și cristalină, se retrăgea din fața labelor zornăitoare care-și iveau falangele cu unghii pietrificate din străvechi opinci. Poarta bisericii era țintuită în fier și avea în blana ei groasă și crăpată urme de flinte și archebuze, pete de sânge, chirilice încrustate, blasfematorii, răzuite prost de cine știe ce popă din vechime. Hoitul babei Liubița, îngropată doar de-o săptămână, mișunând de viermișori albi și grași, se dădu aproape și pipăi poarta cu degete
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și se-mbulziră, zbierând, până când un mare amfiteatru, plin de trupuri căzute, spintecate până la os de vâna de bou, se arcui în jurul Stăpânului, departe însă de acesta. Tăcerea era acum deplină, nici măcar răniții, unii cu beregata tăiată, alții cu ochii crăpați, neîndrăznind să mai geamă. Înspăimântător, în această tăcere, era zgomotul blacheurilor de oțel ale cizmelor pe dalele hialine. Cât despre tăcerea cascadei din centrul lumilor, ea era o liniște mistică, negativă, alături de care lipsa oricărui zgomot ar fi fost o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Ia viața mea! Canzianus, căruia Mandzuk îi legase mâinile în față, asista, cu o privire gravă și îndurerată, la scena aceea grotescă, fără să spună nimic, în vreme ce, nu departe de el, călăii săi îngrămădeau vreascuri în fața unui trunchi de copac crăpat Văzând însă cum Balamber, pradă mâniei, se trase înapoi cu un mârâit furios și îi strigă lui Inisius că-i va face pe plac, se apropie câțiva pași și îi ceru încă o dată, cu glas ferm, să-l cruțe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zdravăn de brațe și i le imobiliză la spate. Metronius îl pălmui iarăși, poruncindu-i cu putere, printre înjurături, să spună adevărul, că era mai bine pentru el. Cu toate acestea, bagaudul, care sângera pe nas și avea o buză crăpată, continuă să strige, cu suflul ce-i mai rămăsese: — Nu știu, vă spun! Jur că nu știu! Sebastianus îl fixă o vreme, apoi, suspinând, se trase îndărăt și, cu inima îndoită, Metronius făcu la fel. — Ce facem cu el? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și a celorlalte femei să scape de o deportare sigură sau poate chiar de moarte. Ofițerul care conducea escorta a hotărât, în cele din urmă, să le de-a drumul, să se întoarcă acasă. Erau desculțe, cu picioarele umflate și crăpate și așa au pornit către primul sat aflat în drumul lor. La un momemt dat, au auzit focuri de mitraliere după care s-a lăsat o tăcere suspectă. Acolo și-au găsit sfârșitul cei 150 de bucovineni plecați din închisoarea
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
ei aripi la ceruri le întinde. [ANDREI MUREȘANU (B)] ANDREI MUREȘANU Tablou dramatic într-un act 2254 [PERSOANELE] MUREȘANU MORS INDIFERENTIALUL (NIRVANA) GENIUL LUMINEI IRIS (Scena înfățișază un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în munți. Pe de-o parte stânci crăpate, unele țepene, altele răsturnate, de alta brazi acățați de vârfuri de stânci, unii frânți și răsturnați de vijelii și torente. În fund se văd ruinele încă fumegânde a[unui] sat de colibe, risipite ca cuiburi mari în dosul stîncelor. Mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]