2,854 matches
-
Nichifor Crainic - Țara de peste veac. Poezii. București, Editura „Cartea Românească“, [1931], 128 pagini. Exemplarul din biblioteca mea are următorul autograf - Lui Ion Pillat, poetului și prietenului cu care ne-am găsit adesea împreună pe drumurile artei și ale vieții. Nichifor Crainic 19 decembrie 1931.
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
semnează Bucur Ciobanu. În paginile revistelor sale întâlnim câteva nume cunoscute ale literaturii române, unele de real prestigiu: Camil Petrescu, Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu (dețină- torul rubricii de critică), Mihail Dragomirescu (istorie literară), Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, Vasile Demetrius, Nichifor Crainic, N. Davidescu, Al. Brătescu-Voinești, Corneliu Moldovan, Radu R. Rosetti, Dragoș Protopopescu, Eugen Speranț ia, Caton Theodorian, Oct. Tăzlăuanu, Ion Dragoslav ș.a. Longeviv, I.Th. Florescu are ocazia să cunoască vicisitudinile regimului comunist: arestat de Securitate, împreună cu un lot masiv de ex-politicieni
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
primul rând, cred că este regretabil că nu ți-ai găsit un stil polemic personal, în frecventele luări de poziție cu caracter incriminant, pe care le iei în paginile referitoare la ideologia „gândiristă". Desigur, punctele de vedere ale lui Nichifor Crainic sunt adesea contestabile, dar refutarea lor cerea un alt limbaj critic decât acel al șablonului de invective propriu presei comuniste din anii de tristă amintire a epocii staliniste. M-au indispus apoi unele lucruri de mănunt. Astfel, între altele, de ce
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
Visam că eram exact acolo unde eram, întins pe patul de-acasă și așteptînd-o pe asistentă să vină să-mi facă injecția. Dar în vis mai era cineva care aștepta și lumina era aprinsă (la ora patru dimineața), iar un crainic tocmai anunțase la radio că un oarecare Ray(mond?) Noble urma să cînte la pian. Cînd asistenta a intrat de-adevăratelea, a intrat în vis. Cel puțin de data asta n-am părut că mă trezesc imediat. 30 ianuarie Sînt
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
Nicolae Oprea 24.12.1872 - a murit Radu Ionescu (n. 1834) 24.12.1889 - s-a născut Nichifor Crainic (m. 1972) 24.12.1922 - s-a născut Victor Torynopol (m. 1985) 24.12.1933 - s-a născut Ion Țugui (m. 2002) 24.12.1944 - s-a născut Vasile Savin 24.12.1946 - s-a născut Cristian Livescu 24.12
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2916_a_4241]
-
poezia sa anticomunistă Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane. Așa cum s-a demonstrat și În Memorialul durerii realizat de Lucia Hossu Longin, În cele 14 lagăre de concen trare din țară erau gropi comune. Se aud nume cunoscute ca Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga etc., etc. Așa cum le Înșiră scriitorul memorialist, numele lor devin parcă versuri de poem. Nu se poate face abstracție de faptul că poeții proletcultiști Nina Cassian, Marcel Breslașu au proslăvit pe Lenin, pe Stalin. În versurile proletcultiste era
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
Nicolae Scurtu Posteritatea poetului, prozatorului, eseistului, jurnalistului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972), după patru decenii, nu izbutește să reafirme, să confirme și să impună valoarea ideatică și estetică a operei sale literare, filosofice și teologice. Intervențiile și aserțiunile lui Valeriu Râpeanu, Ștefan Voicu, Ileana Vrancea, George Ivașcu, Zigu Ornea și alții
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
și estetică a operei sale literare, filosofice și teologice. Intervențiile și aserțiunile lui Valeriu Râpeanu, Ștefan Voicu, Ileana Vrancea, George Ivașcu, Zigu Ornea și alții în presa comunistă, Scânteia și Lupta de clasă, privitoare la opera și biografia lui Nichifor Crainic, au zădărnicit orice efort de recuperare și de restituire a unei creații esențiale a culturii române. Publicarea fragmentară a memoriilor, a unor poezii, edite și inedite, scrise în atmosfera carcerală, a unor cursuri universitare litografiate, precum și a unei părți însemnate
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
1881-1969), Laurențiu Fulga (1916-1984), Ion Petrovici (1882-1972), Gheorghe Bulgăr (1920-2002) și Ovid Coledoniu (1914-1974), care, indiferent de vitregia vremurilor, au citit, au recitit și au exprimat opinii despre opera și biografia acestui mare nedreptățit. * [Iași], 17 mai [1]918 Bădiță Crainic, Vină, te rog, dimineața asta, la orice oră vrei, la minister. (Ministerul de Culte, la Secretarul General). Sunt acolo până la ora 1. Aș veni eu la Neamul Românesc 1 să te caut, dar nu pot scăpa de aici, ți-am
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
aici, ți-am spus că sunt rob aci. Cu dragoste frățească, bădiță, N.N. Beldiceanu P.S. Dacă nu poți veni azi, vină mâine, dar mai bine ar fi să vii dimineața asta: e vorba să realizăm ceva frumos, și, fără bădița Crainic, ni s-ar părea căruța noastră în trei roate numai. N.N.G * [Cernăuți], 24 august 1922 Dragă finule, Am crezut că voi avea plăcerea să te văd la București, de unde m-am întors [i]eri. Dar oricât am întrebat în dreapta
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
toți, sărutări de mână finuței, iar ție o prietenească îmbrățișare. G. Rotică P.S. Să nu mă lași să aștept prea mult răspunsul tău. * Academia Republicii Socialiste România Institutul de Istoria Artei Calea Victoriei, nr. 196 București, 24 februarie 1969 Dragă domnule Crainic, Am citit cu plăcere scrisoarea dumitale și aprecierile pe care le faci asupra nivelului intelectual al Institutului meu. Aș vrea o obiecție: aceasta nu s-ar prea vedea numai după un singur contact, mai ales pregătit de Bogdan 4 ca
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
fi fost de acord cu dumneata, deși mi-au ajuns la urechi zvonuri diferite. Am fost însă bucuros să fii martor la o acțiune importantă petrecută la Institutul nostru. Cu cele mai bune sentimente, Acad. prof. G. Oprescu [Domnului Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, apartament 6, București]. * [București, 2 ianuarie 1970] Mult stimate domnule profesor, Îmi face o deosebită plăcere să vă exprim, cu prilejul Anului Nou 1970, și pentru ziua de 24, când ați sărbătorit împlinirea altei tinereți
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
de profundă și sinceră prețuire pentru poetul care sunteți, urându-vă din inimă ani mulți de viață, sănătate deplină și bucurii nemăsurate, același Laurențiu Fulga [P.S.] Și vă mulțumesc pentru amabila d[umnea][voa]s[tră] urare! [Domnului profesor Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, apartament 6, București]. * [București], 1 ianuarie [1971] Iubite prietene și ilustru poet, Am citit cu multă bucurie rândurile frumoasei d[umi]tale scrisori, o luminoasă anticipație a discursului pe care îl vei ține la data
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
vremii m-a făcut să-l văd foarte rar, iar acum în urmă deloc. Noroc că gândul amândurora, care ne face să ne vedem cu ochii minții, ține întrucâtva locul întâlnirii efective. Cu drag și considerație, Ion Petrovici [Domnului Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, Loco]. * [București], 14 oct[ombrie] 1971 Mult stimate maestre, Sunt adânc mișcat de frumoasele rânduri 6 pe care ați binevoit să le consacrați cărții mele despre Eminescu 7. Ca reputat poet și scriitor, d[umnea
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
ați înțeles totdeauna în adâncime gândirea marelui Eminescu și ați scris acum o subtilă prezentare a cărții mele. Vă sunt adânc recunoscător și vă doresc din inimă multă sănătate și toate bucuriile creației. Cu adâncă stimă, Gh. Bulgăr [Maestrului Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, Loco, VII]. * [Tecuci, 25 decembrie 1971] Iubite domnule profesor, Am o deosebită satisfacție sufletească, felicitându-vă cu ocazia împlinirii a patriarhale vârste de 82 de ani. La mulți ani! Într-o scrisoare, nu prea recentă
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
poezii scrise de mine. Nu știu dacă știți că în lucrarea Expresionismul și literatura română, Ovid S. Crohmălniceanu 9 consacră Gândirii un capitol, iar d[umnea]v[oastră] mult spațiu. Primiți, domnule profesor, ca întotdeauna dragostea lui Ovid Caledoniu [Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, Scara A, Apartamentul 6, București; Expeditor: Ovid Caledoniu- Georgescu, Strada 7 Noiembrie, Bloc B1, Scara A, Apartament 25. Tecuciț] * [Tecuci, 8 aprilie 1972] Iubite domnule profesor, Inima mi-ar fi bucuroasă să vă știu sănătos
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
și eu din ce se aruncă de la masă. În așteptarea cât mai grabnică a revederii noastre, vă doresc, încă o dată, sănătate, voie bună pe care fiecare om e necesar s-o aibă. Vă îmbrățișez cu dragoste, Ovid Caledoniu [Domnului Nichifor Crainic,\ Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, Scara A, Apartamentul 6, București; Expeditor: Profesor Ovid Caledoniu-Georgescu, Strada 7 Noiembrie, Bloc B1, Scara B, Apartament 25, Tecuci]. Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Ziarul
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
adresează cu apelativul finule deoarece i-a fost naș de căsătorie. 4. Radu Bogdan (1920-2011), istoric și critic de artă, cercetător la Institutul de Istoria Artei. 5. Ion Petrovici moare în ziua de 17 februarie 1972, în București. 6. Nichifor Crainic - O carte despre Eminescu în Glasul Patriei, nr. 39, 1971. 7. Gheorghe Bulgăr - Momentul Eminescu în evoluția limbii române literare. București, Editura Minerva, 1971, 344 pagini. (Universitas). 8. Horia Nițulescu (1914-1982), poet. A colaborat la revista Gândirea. 9. Ovid S.
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
Grație preocupărilor sale, atitudinilor culturale și, mai ales, operei eminesciene, pe care a cercetat- o, sub multiple aspecte, profesorul Gheorghe Bulgăr a stabilit, în timp, relații de o autentică dăruire și prețuire intelectuală. A inițiat dialoguri epistolare cu Perpessicius, Nichifor Crainic, Dumitru Murărașu, Virgil Cândea, Dimitrie Macrea, Mihai Steriade, Mihai Drăgan, Emil Manu, Augustin Z.N. Pop, Gheorghe Pop, Virgil Carianopol, Gheorghe Mihăilă, Gheorghe Eminescu, Dimitrie Păcurariu, Gabriel Țepelea, Mircea Zaciu, Florin Steriade, precum și cu Alf Lombard și Alain Guillermou, în
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
Ion Buzași În 1913, la moartea poetului Credințelor, N. Iorga scria într-un portret-necrolog: „Sol tânăr al Ardealului, trăind pentru ideal, crainic tânăr al războiului celui mare pentru dreptul nostru întreg, prieten al cinstei, al muncii, al jertfei, suflet îngeresc de credință nefericită, de sfântă renunțare, înalță-te sus în sunetul victorios al strofelor tale în clipa când pământul primește biata țărână
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
a-i scoate dincolo, pe malul culturii publice, unde aveau să-și vadă în sfîrșit cărțile publicate. Din această categorie a foștilor adversari care acceptau să se pocăiască în fața comuniștilor au făcut parte: Dumitru Stăniloae, Constantin Noica, Ion Vinea, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Romulus Dianu, Vladimir Streinu, Vasile Voiculescu, Păstorel Teodoreanu. Unii au apucat să-și vadă cărțile tipărite (Stăniloae sau Noica), alții (Ion Vinea, Crainic, Gyr) au murit fără să-și vadă visul cu ochii. Au fost umiliți pînă la
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
să se pocăiască în fața comuniștilor au făcut parte: Dumitru Stăniloae, Constantin Noica, Ion Vinea, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Romulus Dianu, Vladimir Streinu, Vasile Voiculescu, Păstorel Teodoreanu. Unii au apucat să-și vadă cărțile tipărite (Stăniloae sau Noica), alții (Ion Vinea, Crainic, Gyr) au murit fără să-și vadă visul cu ochii. Au fost umiliți pînă la sfîrșit, cu un rafinament cinic. În cea de-a doua categorie intră acei intelectuali tolerați de regim pentru care o semnătură în „Glasul Patriei“ nu
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
filotimie și batjocoriți în instinctul valoric, semnatarii din „Glasul Patriei“ sînt niște felahi în variantă românească. Dar jumătate din volum le este dedicat celor trei condeieri a căror retorică reprezintă un episod de uimitoare metamorfoză a spiritului: Ion Vinea, Nichifor Crainic și Radu Gyr. Cei trei își vor intra atît de bine în pielea unor „artiști cu tendință“, încît își vor depăși mentorii comuniști. Talentați și culți, condeiul lor convertit la comunism va atinge pragul unei expresii al cărei rafinament exclude
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
voci al căror talent i-a lăsat în urmă pe autorii morali ai experimentului. Ideologii marxiști din acei ani - Radu Florian, Chișinevschi, C.I. Gulian și subalternii - trebuie să fi fost invidioși pe subtilitatea de nuanțe bolșevice atinse de Gyr sau Crainic în „Glasul Patriei“. Anei Selejan i-a ieșit o carte aspră, de cercetare meticuloasă și obiectivă.
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
mai mult nici mai puțin, îi acceptase colaborarea în cadrul programelor postului cultural de radio care funcționa, provizoriu, undeva în spatele reședinței de azi a guvernului. Între altele, pusese viză de difuzare pe un text cu tema O veche cetate voievodală, Curtea de Argeș. Crainicul de serviciu a citit numele autorului (ca la catalog, abia mai târziu deviat într-o formă de pseudonim), precizând statutul său de elev. Se ghicește ușor emoția celui în cauză și, în consecință, atașamentul nutrit pe dată față de generosul promotor
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]