570 matches
-
fost, în egală măsură, perioada de apogeu a carierei de om de teatru, dar și cea mai nefastă, activitatea sa provocând atacuri furibunde în presa locală, boicotul actorilor, anchetarea sa de către justiție, acest scandal fiind una din cauzele desființării teatrului craiovean. Pornit la drum cu intenții „serioase” - poezii melancolice, piese istorice, proză tristă, drame, chiar cu accente tragice la început (Floare de nalbă, 1908, mult apreciată de M. Dragomirescu și de E. Lovinescu, Noaptea Învierii, 1909, Biruința, „Convorbiri literare”, 1911, Când
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
și literară apărută la Craiova între 10 septembrie 1883 și octombrie 1884. Nu s-au păstrat decât primele douăzeci și patru de numere și numărul 32 din 5 iunie 1884. Totuși, „L’Indépendance roumaine” din 14 octombrie 1884 anunța încă apariția gazetei craiovene, al cărei director era gazetarul liberal Panache Niculescu. Partea literară a fost, probabil, îngrijită de Traian Demetrescu, statornic colaborator cu versuri, cronici literare și cronici dramatice. Panache Niculescu, deși cam agramat, pare să fi fost un personaj interesant, prieten bun
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
nuvelei Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala. În continuare a apărut și Mateo Cipriani. Gazeta susține literatura originală, inspirată mai ales din istoria țării, recomandă difuzarea scrierilor lui N. Filimon, Gh. Sion și, ca o bună reprezentantă a literelor craiovene, înscrie în rândul scriitorilor demni de a fi citiți și pe Aug. Peșacov. Cu altă ocazie, se protestează împotriva neglijării autorilor „naționali”, adică a poeților V. Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Nicoleanu, G. Sion, Gr. H. Grandea și I. P. Bancov. În
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare (2001). Autorul se definește ca poet al tradiției, al universului pierdut al unei vârste romantice, un nostalgic al copilăriei edenice și al satului românesc. Ca memorialist, în volumele Oameni și evenimente craiovene (2001), Despre Craiova cu dragoste (2001), Din însemnările unui ambasador român la Paris (2002) ș.a., recurge la îmbinarea însemnărilor zilnice despre momentul evocat cu documentul de epocă. SCRIERI: Pentru dreptate se aprinse focul, pref. Al. Piru, Craiova, 1977; Căldura vieții
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
despre momentul evocat cu documentul de epocă. SCRIERI: Pentru dreptate se aprinse focul, pref. Al. Piru, Craiova, 1977; Căldura vieții, București, 1979; Amintiri de acasă, București, 1981; La poarta vremii, Craiova, 1981; Adolescenți de altădată, Craiova, 1988; Oameni și evenimente craiovene, Craiova, 2001; Despre Craiova cu dragoste, Craiova, 2001; Rondeluri, Craiova, 2001; Din însemnările unui ambasador român la Paris, Craiova, 2002; Sonete sentimentale, Craiova, 2002; Întâlniri cu scriitori și alți oameni de cultură, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2003; Lumini de amurg
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
1915). Întors în țară, intră sub arme în septembrie 1914, participând la campaniile din Oltenia, Transilvania și Ungaria, experiență care va nutri romanele Moartea unei republici roșii și 1916. Colaborează la „Seara” cu foiletoane semnate și F. Adrian, A. F. Craioveanul, V. Simion, incluse ulterior în volumul Idei și oameni (1922), la „Înfrățirea”, „Versuri și proză”, „Absolutio”, „Scena”, „Curierul Olteniei”, „Zorile” ș.a. Îi apar alte patru plachete de versuri: Stihuri venerice (1915), Fragmente-Romanțe, Reverii sculptate și Prin lentile negre, toate în
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
acest gen de aniversări. Cea mai mare parte a restituirilor lui Leon Baconsky cuprinde nuvelele rămase în presa timpului, din perioada 1922-1933, ce o putem numi de maturitate deplină a scriitorului (o proză în "Gândirea" din perioada clujeană, două în craioveanul "Secolul", câte una sau două în bucureștenele "Lamura", "Universul literar", "Calendarul" și șase în "Curentul" - în total 16 titluri). Sunt deci creații epice simultane cu acelea alese ulterior pentru volumele La "Grandiflora" sau Vedenia, dar nici una dintre ele nu e
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
peste măsură nebăgînd seama pe ceilalți și întru nimic socotindu-i (la fel ca la anul 2000, fiule, ca să vezi!)... Care mergînd Domnu la Craiova, la judecățile lui, de era vreun boiar sau vreun fecior de boiar (ca derbedeii senatorului craiovean de azi cînd cu scandalul de la Discotecă!)... vinovat, nu le lua partea, ci cu toiagul jos la scară îi bătea; și aicea la București așijderea făcea..." Să vezi acu urmarea ailaltă, fiule, după ce Gligorie-vodă dentîi îl călugărise la Snagov pe
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
peste măsură nebăgînd seama pe ceilalți și întru nimic socotindu-i (la fel ca la anul 2000, fiule, ca să vezi!)... Care mergînd Domnu la Craiova, la judecățile lui, de era vreun boiar sau vreun fecior de boiar (ca derbedeii senatorului craiovean de azi cînd cu scandalul de la Discotecă!)... vinovat, nu le lua partea, ci cu toiagul jos la scară îi bătea; și aicea la București așijderea făcea..." Să vezi acu urmarea ailaltă, fiule, după ce Gligorie-vodă dentîi îl călugărise la Snagov pe
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
sale nu apare, cum nu apare nici la alți autori trecuți de mult în lumea umbrelor: I. Crețu, Lucian Drimba, G. G. Ursu, Angela Ion ș.a. Sînt cîteva cazuri de falsă bibliografie: regretatul C.D. Papastate, foarte onorabilă figură a învățământului craiovean, este citat cu vreo unsprezece cărți, cu an de apariție dar fără alt determinant, dintre care cel puțin opt sunt extrase, în general din culegerea Limbă și literatură; la fel la G. Ivașcu, un articol din 1937 despre Creangă și
Criticii români de azi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/15555_a_16880]
-
apare pe Diploma Ioaniților, cnezat înghițit apoi de voievodatul lui Litovoi. Există și o altă legendă locală potrivit căreia, în dealul Sf. Dumitru, un oarecare Iovan, a descoperit în timp ce săpa o fântână un mare tezaur și a devenit rege peste craioveni. S-a păstrat până în zilele noastre în satele din jurul Craiovei (pe dealul Bucovățului și Palilula) expresia „norocos ca Iovan”. Sub acest nume, așezarea Craiovei apare mai întâi în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, într-
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
frații Buzești -- Stroe, Radu și Preda, Baba Novac, Banul Mihalcea, Banul Mărăcine, Mârza, Matei Basarab și Radu Șerban. Acesta a reprezentat un secol zbuciumat pentru viața urbei. În 1735 în Craiova existau 836 de familii, numărând peste 4000 locuitori. Boierimea craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. După înfrângerea turcilor și Pacea de la Passarowitz (1718), boierimea a salutat stăpînirea austriacă a Olteniei (1718 - 1739), dar deja din 1726, când banul Gheorghe Cantacuzino este
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
părăsească Oltenia. Craiova devine între 1735-1770 capitala unei regiuni cufundată în anarhie fără o apartenență statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea. În această perioadă s-au produs în Craiova importante schimbări și în domeniul instituțional. Bănia craioveană nu mai constituia instituția care în perioada anterioară concura pe plan politic domnia țării. În 1761 reședința permanentă a banilor este mutată de domn la București. Revenirea la normalitate se petrece în 1770-1771, când Craiova devine capitala Țării Românești. Bucureștiul
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Adrianopol (1829 și după războiul ruso-turc dintre anii 1828-1829) au apărut posibilități pentru mai mulți ani de liniște în țările române. În timpul revoluției de la 1821 Craiova devine bază militară pentru pandurii conduși de Tudor Vladimirescu, fost sluger pe moșia boierului craiovean Glogoveanu. În timpul ocupației țariste (1828 - 1834), Craiova cunoaște creșteri economice importante. Existau în 1832 un număr de 595 de prăvălii, din care „197 de lemn și 398 de zid”. Orașul se menține ca centru comercial al Olteniei; exportă în Austria
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Național, inaugurat în 1973, aflat printre primele trei teatre din România, Filarmonica de Stat „Oltenia”, înființată în 1947 (gazda unor festivaluri naționale și internaționale de renume), precum și Teatrul de Operă și Operetă „Elena Theodorini” (fostul Teatru Liric). Lista reperelor arhitectonice craiovene mai cuprinde: O altă zonă vegetală și turistică deosebită o reprezintă Terasa (Lunca) Jiului, un parc-pădure întins pe o suprafață de peste 60 ha, pe malul stâng al râului Jiu. La ora actuală, În Craiova apar 16 publicații, printre cele
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
de pâine și paste făinoase „Barbu Druga”, „Semănătoarea”, Uzina Electrică și Fabrica de pâine „Traiul”. Singura ramură industrială ale cărei întreprinderi puteau fi comparate cu unități similare din alte centre ale țării era industria artelor grafice. Cele două întreprinderi tipografice craiovene „Ramuri” și „Scrisul Românesc” se bucurau de un bun renume în țară și chiar peste hotare. Începând cu anii 1960 orașul devine un puternic centru industrial; se dezvoltă industria constructoare de mașini și utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, ușoară
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
când doi ani mai târziu, tot pe Dunăre, la Mohacs, în 1526 Ungaria va fi înfrântă și va fi transformată în pașalâc turcesc. După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu Cerneți ("cerniți") severinenii au fondat o altă așezare mai ferită de incursiunile turcești la aproximativ 6 kilometri spre nord-est
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
iar patronul echipei, Gigi Nețoiu, a preluat Universitatea Craiova, aducând la Craiova mai mulți jucători printre care și Iacob. În timp ce juca la Universitatea Craiova, Iacob a marcat trei goluri în 15 meciuri. Pe 24 septembrie 2001 înscrie primul gol pentru craioveni dintr-o foarfecă, în minutul 88 al partidei cu Rapid, încheiată cu scorul de 2-2, după ce a fost introdus pe teren în minutul 77. În meciul disputat pe stadionul celor de la FC Brașov, din 8 aprilie 2002, Iacob a marcat
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
gratis la echipa roș-albastră. Pe 23 iunie 2015 Iacob a semnat un contract pe trei ani, declarând că „Este un transfer pe care-l așteptam de mult. Sper sa fiu «adoptat», asa cum s-a întâmplat si cu ceilalți fotbaliști craioveni. Sper sa fac treaba buna aici si sa am rezultate, astfel încât sa confirm increderea investita in mine de conducerea clubului”. A debutat la Steaua într-un meci cu Shelbourne la data de 27 iulie 2005, contând pentru a doua rundă
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
să vândă moșia Dobridorului. Nu se știe clar cui a vândut-o. Se pare că a intrat pe mâna unui turc bogat care a ajuns ban al Craiovei, un anume Geanoglu. Dar fiica lui Geanoglu s-a căsătorit cu boierul craiovean Obedeanu aducând ca zestre moșia Dobridorului. E posibil ca frații Ion și Badea Lungu să fi dobândit moșia nu de la Geanoglu, ci de la Obedeanu, căci numele turcului valahizat nu a lasat dobridorenilor nici o amintire. Nu este însă exclus ca frații
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedră de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu. S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde și pseudonimul literar "Gyr", prin derivație. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost membru de seamă al Mișcării Legionare, comandant legionar și șef al regiunii Oltenia. Conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din București. a fost autorul textului "Sfântă tinerețe legionara", imnul neoficial al Mișcării Legionare, al Imnului
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
romanul "Cum iubim" de Traian Demetrescu. Ca urmare a realizării acestui afiș, el a primit o suma considerabilă pentru acele vremuri într-un cuantum de 120 de lei și Constantin Mille i-a adus elogii într-un articol din presa craioveană. Șirato hotărăște totuși să se dedice picturii și, în 1898, pleacă în Germania la Düsseldorf. Neavând suficiente resurse materiale, nu reusește să urmeze cursurile Academiei de Artă de acolo. Pentru a avea cu ce trăi, este nevoit să lucreze într-
Francisc Șirato () [Corola-website/Science/299388_a_300717]
-
și ține autoritar, sub unul din picioarele din spate, o minge. Noul și atât de sugestivul însemn al clubului este încadrat de litera „U” (inițiala Universității), repetat aconcentric de 5 ori, semnificând cele 5 continente pe care au evoluat sportivii craioveni, dar și cele 5 secții ale clubului: fotbal, atletism, volei, tenis de masa și handbal. Pe umerii inițialei „U” este înscris, cu caractere mari, numele municipiului Craiova. Liga I: Cupa Campionilor Europeni: Cupa UEFA: Cupa Cupelor UEFA: Cupa UEFA Intertoto
FC Universitatea Craiova () [Corola-website/Science/298477_a_299806]
-
maramureᗰean ᗰi mărturie ortodoxă, Baia Mare, 2001, p. 322-325. 9 · Pictură religioasă din Transilvania - document de istorie românească, în Logos. Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului la împlinirea vârstei de 80 de ani, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2001, p. 398-402. · Grigore Rănite - un pictor craiovean peregrin în Transilvania, în Arta românească, artă europeană. Centenar Virgil Vătășianu, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 2002, p. 173-180. · Sub zodia Vătășianu, în Sub zodia Vătășianu. Studii de istoria artei, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002, p. 7-10. · Biserică de lemn
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
actele naționale, politice și culturale din acest ținut. Este ales secretar general al adunării naționale de pe Câmpia Libertății, din 3-5 mai 1848. Ca deputat în dieta ungurească din Pesta, susține autonomia și integritatea Transilvaniei pentru care este felicitat de brașoveni, craioveni, bucureșteni și de cei de la Academia sibiană de drepturi. Dragostea de patrie l-a înflăcărat în aceeași măsură ca și pe socrul său Simion Balint. Aceasta se poate vedea din activitatea politică pe care au desfășurat-o ambii, luptând pentru
Iosif Hodoș () [Corola-website/Science/307234_a_308563]