2,220 matches
-
stadii fiind probabil ignorate. Cauza bolii nu a fost însă identificată cert. Epilepsie a avut și Smaranda, dar transmiterea ereditară a bolii este puțin probabilă, altă cauză putând fi un banal accident ce ar fi avut drept consecință un traumatism cranian. Aceste prime semne ale prezenței bolii nefiind foarte grave, activitățile sale nu suferă, Creangă putându-și continua munca la catedră și pe cea de scriitor.* * Schimbări în ceea ce privește programul său zilnic se pare că au existat: „fiind drumul departe tocmai până la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de propulsie, retropulsie și lateralitate și mișcări coordonate ale limbii, buzelor și obrajilor care împing alimentele între arcadele dentare. Reglarea mișcărilor masticatorii se face prin mecanisme reflexe condiționate și necondiționate, având o coordonare nervoasă bine pusă la punct prin nervii cranieni trigemen, facial, vag, hipoglos și glosofaringian. În timp se creează conexiuni sinaptice între centrii bulbo-pontini ai masticației și scoarța cerebrală ceea ce face din masticație un act reflex parțial condiționat. Secreția salivară are un rol deosebit în etapa bucală și în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
unor activităților motorii sau de suprimare a lor. Axonii neuronilor din necortexul motor alcătuiesc calea piramidală și fac sinapsă direct cu motoneuronii spinali. Există și unii neuroni ai neocortexului motor ai căror axoni fac sinapsă în bulb cu motoneuronii nervilor cranieni (fasciculul cortico-bulbar), ce coordonează motricitatea mușchilor feței, faringelui, vălului palatin. Calea piramidală (corticospinală) este mai nou apărută filogenetic. Neuronii de origine ai tractului piramidal sunt localizați nu numai în ariile motorii, ci și, în proporție de 40%, din ariile somatosenzitive
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
reflex, prin stimularea unor fibre aferente tip Ib de conducere rapidă, de către corpusculii tendinoși Golgi, care sesizează creșterea peste o anumită limită a tensiunii la nivelul tendonului. Inervația motorie a mușchiului striat este realizată de fibre nervoase ale nervilor motori cranieni și spinali. Fibrele nervoase motorii spinale sunt constituite din motoneuroni alfa fazici (inervează fibrele musculare albe, cu contracție rapidă) și tonici (inervează fibrele musculare roșii, cu contracție tonică), precum și din motoneuronii gama, ce inervează porțiunile periferice contractile ale fibrelor. Inervația
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
țesut conjunctiv. Duramater propriu-zisă este slab vascularizată, însă ea conține atât arterele meningeale și terminațiile nervoase, cât și niște tunele venoase, sinusurile durale (prin care se realizează legatura dintre venele creierului și venele jugulare interne). Duramater este aderența de calota craniană, căreia îi formează și periostul. La acest nivel există un spațiu virtual, care devine real în hemoragii (care, în acest caz, sunt de origine arterială), spațiu numit extradural. La nivelul măduvei, spațiul dintre duramater și canalul rahidian este întotdeauna real
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de contact, realizate prin proliferări arahnoidiene, care constituie vilozitățile arahnoidiene și din care se dezvoltă granulațiile lui PACHIONI. Granulațiile lui PACHIONI, deși de origine arahnoiodiană, devin aderente la duramater, pe fața internă a căreia se găsesc atunci când se deschide cutia craniană și se secționează dura, dând falsa impresie că ar fi structuri durale. Ele se prezintă ca formațiuni nodulare, alcătuite din axe conjunctive, tapetate de un rând de celule aplatizate, poligonale, și din capilare. Se găsesc localizate de-a lungul sinusurilor
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
pot fi maligne sau benigne); - revărsate sanguine; - malformații vasculare, - procese inflamatorii expansive (abcese cerebrale, tuberculoame, gome sifilitice, etc.); - parazitoze cu localizare cerebrală. Tumori endocraniene primitive sunt socotite numai acelea care derivă din: - țesutul nervos propriu-zis; - resturi embrionare - rădăcini ale nervilor cranieni; - structurile histologice ale hipofizei. Tumori axiale sunt considerate doar procesele expansive ce derivă din țesutul nervos, meninge și din resturi embrionare. Procesele expansive intracraniene determină două mari grupe de semne și simptome (24, 93, 88, 87, 86, 85, 84, 83
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
pătrunde practic niciodată prin piamater dar pătrunde prin dura și canalele HAWERS, pe care le dilată sau le erodează, simultan cu producție de os nou ! Eroziunile reprezintă zone de subțiere osoasă localizată, ~circulare, cu contur neregulat, diferite de metastazele osoase craniene, de leziunile osoase din mielomul multiplu și de tumorile benigne osoase craniene. Zona subțiată din os are un aspect spongios, marmorat și denotă o distrugere a osului în mod neuniform. Uneori, eroziunea nu coexistă cu proliferarea osoasă și atunci diagnosticul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
pe care le dilată sau le erodează, simultan cu producție de os nou ! Eroziunile reprezintă zone de subțiere osoasă localizată, ~circulare, cu contur neregulat, diferite de metastazele osoase craniene, de leziunile osoase din mielomul multiplu și de tumorile benigne osoase craniene. Zona subțiată din os are un aspect spongios, marmorat și denotă o distrugere a osului în mod neuniform. Uneori, eroziunea nu coexistă cu proliferarea osoasă și atunci diagnosticul radiologic este dificil (și amprentele corpusculilor lui PACCHIONI se întâlnesc fronto-parietal și
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
în: - incidențe de față (incidența WORMS sau TOWE-BRETTON), realizată în decubit dorsal și înclinând raza centrală cu 20-30% caudal. În acest fel stancile sunt proiectate deasupra orbitelor și se poate evidenția fosa cerebrală posterioară și, în mod deosebit, imaginea bolții craniene în ansamblu. - incidențe de profil (laterale) temporotemporală, cu centrare la 1 cm deasupra mijlocului planului bazal. Ritmul luării de imagini este: 4 imagini în prima secundă (timpul arterial), urmat de câte o imagine lută în secundele 3, 4 și 5
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
efectua o angiografie cerebrală este necesară a trece în revistă toate studiile de imagistică efectuate de bolnav până la acel moment. 2. Urmează examinarea pacientului de către neurolog (deficite neurologice existente sau presupuse, status mental, memorie, orientare, limbaj, câmp vizual, funcțiunile nervilor cranieni, puterea motrice, mers, coordonare) și emiterea de către acesta a unei evaluări globale de bază (având în vedere că o parte dintre aceste funcții pot apărea alterate după angiografie). De exemplu, o deteriorare a pulsului poate însemna disecția arterei femurale sau
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
este și ea o soluție bună. De asemenea, puteți folosi presupunctura pentru a vă elibera nările, prin aplicarea presiunii profunde cu ajutorul degetului mare în punctele feng-qir („Iazul Vântului”) din partea posterioară a capului. Aceste puncte sunt localizate acolo unde baza cutiei craniene se unește cu vertebrele cervicale (figura 3.1). Întindeți-vă gâtul, găsiți aceste puncte cu degetele mari de la mână, apoi apăsați profund și masați cu putere de patru sau cinci ori. Eliberați presiunea și repetați de câteva ori. Figura 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
De asemenea, deblochează obstacolele din calea fluxului de energie. c) Puneți palmele pe cap, cu degetele încrucișate și folosiți degetele mari pentru a găsi cele două puncte vitale localizate la ceafă, acolo unde vertebrele cervicale se unesc la baza cutiei craniene. Apăsați tare, masați, apoi eliberați presiunea, repetând de câteva ori (figura 3.1). Beneficii: presiunea exercitată în acest punct eliberează căile nazale blocate și ajută la echilibrarea fluxului de aer dintre nara dreaptă și cea stângă. Figura 4.17. Apăsarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
3.1). Beneficii: presiunea exercitată în acest punct eliberează căile nazale blocate și ajută la echilibrarea fluxului de aer dintre nara dreaptă și cea stângă. Figura 4.17. Apăsarea punctului de pe buza superioară Apăsarea urechilor și bătăile ritmice pe cutia craniană Tehnică: practicați stând în picioare sau șezând. Apăsați palmele ușor pe urechi, apoi îndepărtați-le brusc (figura 4.18). Repetați de trei-patru ori. Apoi, apăsați palmele pe urechi și puneți degetele arătător și mijlociu la ceafă, în punctul „Perna de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
brusc (figura 4.18). Repetați de trei-patru ori. Apoi, apăsați palmele pe urechi și puneți degetele arătător și mijlociu la ceafă, în punctul „Perna de Jad”. Pocniți degetele arătătoare peste cele mijlocii astfel încât degetele arătătoare să bată darabana pe cutia craniană, provocând un sunet cu ecou puternic la interior. Beneficii: echilibrează presiunea aerului în trompele lui Eustachio și în canalele auditive. Îndepărtează zumzetul din urechi și ameliorează anumite tipuri de dureri de cap. Ajută la prevenirea leșinurilor și a amețelilor. Elimină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în canalele auditive. Îndepărtează zumzetul din urechi și ameliorează anumite tipuri de dureri de cap. Ajută la prevenirea leșinurilor și a amețelilor. Elimină qi-ul stagnant din punctul Perna de Jad. Figura 4.18. Apăsarea urechilor și bătăile ritmice pe cutia craniană: (stânga) degetele arătătoare încrucișate peste degetele mijlocii, gata să pocnească; (dreapta) degetele arătătoare pocnite peste cap pentru „a bate darabana pe cutia craniană” Scrâșnitul din dinți și din gingii Tehnică: șezând, stând în picioare sau întinși în pat. Închideți maxilarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
qi-ul stagnant din punctul Perna de Jad. Figura 4.18. Apăsarea urechilor și bătăile ritmice pe cutia craniană: (stânga) degetele arătătoare încrucișate peste degetele mijlocii, gata să pocnească; (dreapta) degetele arătătoare pocnite peste cap pentru „a bate darabana pe cutia craniană” Scrâșnitul din dinți și din gingii Tehnică: șezând, stând în picioare sau întinși în pat. Închideți maxilarele, astfel încât dinții să fie strânși. Scrâșniți din dinți și deplasați-i astfel încât mușchii maxilarelor să se umfle la tâmple. Eliberați și repetați cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pentru a-și lăsa spiritul să umble liber prin cosmos. Această ieșire are loc chiar prin crăpătura care apare în sutura creștetului capului acestor adepți. Doar nou-născuții și cei mai avansați adepți au suturi atât de moi la nivelul cutiei craniene. Înainte de moarte, adepții shen-hsien trebuie să stăpânească pe deplin arta extrem de subtilă a fuzionării conștiinței lor cu spiritele-corpuri și proiectarea amândurora dincolo de corp, în spațiu. Regimurile taoiste pentru sănătate și longevitate pot permite ca arborele corpului fizic al adeptului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
doar prin testa. În realitate italiana are forma capo, cu o serie largă de sensuri, comparabile cu cele ale rom. cap, folosind ca sinonim și în numeroase expresii pe testa, în timp ce rom. țeastă are sfera semantică ceva mai redusă: cutie craniană, craniu, scăfârlie, hârcă; carapace. Cetate ar vădi, în viziunea lui Cantemir, descendență curată din lat. civitas, civitatis, față de it. città „oraș”, a cărui formă ar trăda o influență străină, probabil cea a germ. Stadt „ville”. În fapt, rom. cetate, ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ipoteze. Dintre toate acestea una pare mai credibilă, susținând prezența lor continuă pe țărmul asiatic al cetăților Ephes, Pergam, Halicarnas, Milet, Cnidos ca și în insulele Mării Egee. Antropologia a demonstrat că în acele timpuri îndepărtate populațiile grecești aveam toate formele craniene, iar istoria demonstrează că grecii au ilustrat toate talentele din lume în științe, arte, filosofie, medicină. Scurți sau înalți, blonzi și bronzați, cu ochi albaștri și negri, supli și viguroși, cerebrali și sentimentali, comunicativi și reținuți, activi și visători, temperați
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
am amintit, și fiziologul Erasistrate accentuează caracterul științific al medicinei. Herofil era din Calcedonia și în Alexandria a fost elevul lui Praxagoras din Cos. Tratatul său nu ne-a parvenit direct. Herofil s-a ocupat de creier, de meninge, nervi cranieni, zone cerebrale; ochi și membrane; duoden și epididim; ficat și funcțiile sale; inimă și circulația sângelui etc., dar și de organele de reproducere. S-a distins și ca terapeut, clinician, medic de acțiune. în registrul operațiilor sale se înscriu și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aceștia aveau nevoie și de asistență sanitară, chirurgia ocupând un loc de frunte. Dar nu numai ostașii o solicitau. Una din intervențiile cele mai îndrăznețe care se practica cu deosebită îndemânare încă din neolitic și până târziu a fost trepanația craniană. în 1953, la Galații Bistriței s-a descoperit un ferestrăiaș pentru trepanații, într-un mormânt celtic din secolul II î.Chr. în caseta cu instrumentar chirurgical de la Grădiștea Muncelului - Sarmisegetuza nu s-a aflat nici un asemenea instrument asemănător cu altele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Imperiu, a fost și la Roma, dar s-a stabilit în „Noua Romă“. Unul dintre frați este arhitectul catedralei Sf. Sofia. Scrie Douăsprezece cărți despre medicină, o carte de patologie generală, descriind sistematic toate maladiile. Este interesat prioritar de traumatismele craniene. Se ocupă de concepțiile lui Hippocrat și Galen punând accent pe diagnosticul precizat prin dialogul cu pacientul. Partea sa de originalitate este centrată pe etiologia bolilor. Jac Psychristul (sec. V) născut la Damasc, umblat prin Grecia, Italia și Egipt, se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
noastre asupra sistemului nervos vegetativ începe cu Galen (sec. II e.n.), care a dat denumirea de simpatic trunchiului nervos paravertebral implicat în armonizarea și coordonarea funcțiilor viscerale. El face și prima descriere a ganglionilor superiori, inferiori și semilunari, precizând originea craniană și distribuția toraco-abdominală difuză a vagului, „nervul rătăcitor”. Din aceeași perioadă datează constatarea că inima denervată sau scoasă din corpul animalului continuă să bată. Faptul constituie una din primele dovezi experimentale privind existența și rolul filetelor nervoase de la nivelul cordului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Mediația chimică este asigurată de acetilcolină în cazul fibrelor simpatice preganglionare și de către noradrenalină la nivelul terminațiilor postganglionare. Componenta parasimpatică constă în fibre preganglionare cu originea în anumiți nuclei din mezencefal, bulb și măduva sacrată. Având traseu comun cu nervii cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag), fibrele preganglionare parasimpatice centrale se articulează sinaptic în ganglionii din apropierea sau intimitatea organelor efectoare cu neuronul postsinaptic. Fibrele preganglionare plecate de la nivelul nucleului mezencefalic Edinger-Westfall pe traiectul nervului cranian III
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]