489 matches
-
mici explicații: Abaza, pașă de Rusciuk; Acornion, fiul lui Dionysos; Beatrice, soția lui Matei Corvin. • Dacă numele de familie este format dintr-o combinație de două nume, vom proceda În funcție de prezența sau absența cratimei Între ele. Astfel, dacă există o cratimă, vom inventaria persoana respectivă În funcție de primul nume de familie: Papadat-Bengescu, Hortensia; Brunea-Fox, Filip; Dumitrescu-Bușulenga, Zoe; Dobrogeanu-Gherea, Constantin (și nu Gherea-Dobrogeanu, cum se scrie În indicele de la Istoria lumii În date). Dacă lipsește cratima, vom inventaria numele În funcție de al doilea nume
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cratimei Între ele. Astfel, dacă există o cratimă, vom inventaria persoana respectivă În funcție de primul nume de familie: Papadat-Bengescu, Hortensia; Brunea-Fox, Filip; Dumitrescu-Bușulenga, Zoe; Dobrogeanu-Gherea, Constantin (și nu Gherea-Dobrogeanu, cum se scrie În indicele de la Istoria lumii În date). Dacă lipsește cratima, vom inventaria numele În funcție de al doilea nume de familie: Dindelegan, Gabriela Pană. Această regulă se aplică și persoanelor care și-au păstrat la nume pe cel al localității de baștină: Fischer-Galați, Stephen; Snagov-Dumitru, Ion; Constantinescu-Iași, Petre; Mihăilescu-Brăila, Ștefan; Radu-Nandra, Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
redactat pe două coloane, cifrele din dreptul intrărilor indicând numărul titlului, nu al paginii. 2. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 3. Autorii care au două nume de familie legate Între ele prin cratimă au fost inventariați În funcție de primul nume de familie: Bengescu-Dabija, G; Bogdan-Duică, Gh.; Botez-Sachelar, Al. 4. În cazul unor autori, prenumele este deconspirat cu ajutorul parantezelor drepte (Berthelot, [Marcelin]; Boerescu, V[asile]; Bogrea, V[asile]; Boroianu, D[umitru] G. Botiș, T[eodor
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un autor apare doar cu inițialele (B.O.), iar alții doar cu numele de familie ( Bertelli, Bismark, Blondel). 5. Atestările autorilor la mai mult de două pagini consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): 85 - 88; 5022 - 5024; 1783 - 1791. 6. Atestări de tipul 3980a, 3980b arată că e vorba despre citarea unor volume colective. 2 D. Vatamaniuc, Lucian Blaga, 1895-1961. Bibliografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977 1. Cifrele din dreptul intrărilor indică
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Aristarc se face trimiterea la G. Călinescu. 5. Numele sunt despărțite de prenume prin virgulă, cu excepția numelui maghiar, Áprily Lajos. 6. Numele lui N. Andreescu-Ladmiss este inventariat În funcție de inițiala primului nume de familie, fiindcă cele două nume sunt legate prin cratimă. 7. Francesco d’Assisi a fost scris fără virgulă, fiind un nume consacrat. 8. Atestările autorilor la mai mult de două pagini consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): ARLUS: 6155 - 6157; Astra
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nume sunt legate prin cratimă. 7. Francesco d’Assisi a fost scris fără virgulă, fiind un nume consacrat. 8. Atestările autorilor la mai mult de două pagini consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): ARLUS: 6155 - 6157; Astra: 5968 - 5974. 3 Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, 1871-1940. Bibliografie, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1976 1. Este un indice de nume proprii, incluzând nume de autori, de persoane, dar și de localități (Războieni, Recea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
punctuație. 4. În dreptul publicațiilor s-a trecut și locul apariției: Curentul, București; Dacia, Iași; Datina, T. Severin etc. 5. Atestările autorilor la mai mult de două titluri consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): 642 - 644; 862 - 865; 958 - 982. 5 Horia Nestorescu-Bălcești, Nicolae Bălcescu. Contribuții bibliografice, studiu introductiv de Dan Berindei, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1971 1. Așa cum arată și denumirea indicelui, acesta e general, incluzând autori, nume de persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
indică titlurile, nu paginile. 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. Atestările inventariate la mai mult de două titluri consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): 44 - 46; 237 - 239. În mod greșit, s-a folosit linia de pauză și În cazul a două atestări succesive: 113-114; 260-261; 277-278. 5. Autorii care au două nume de familie, legate Între ele prin cratimă au fost inventariați În funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ar fi trebuit folosită cratima): 44 - 46; 237 - 239. În mod greșit, s-a folosit linia de pauză și În cazul a două atestări succesive: 113-114; 260-261; 277-278. 5. Autorii care au două nume de familie, legate Între ele prin cratimă au fost inventariați În funcție de primul nume de familie: IONESCU-GULIAN, C.I.; IONESCU-SISEȘTI, G. 6. În mod greșit, la numele maghiar Jancsó Elemér s-a folosit virgula Între nume și prenume. 7. Trecerea clasificării de la o literă la alta s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Gh. Șincai și pentru I. Budai-Deleanu, Țiganiada (1973) a fost distins cu Premiul Perpessicius al revistei „Manuscriptum”. Editând varianta B a Țiganiadei, F. abordează o multitudine de probleme privind stabilirea textului de bază (ortografia, geminarea, iotacizarea, punctuația, apostroful, spiritele, accentele, cratima, metrul poemelor, Cântecul lui Arghir, Cântecul bahic, epitalamuri ș.a.). El nu se rezumă la cercetarea limbii poemului, ci studiază și restul operei lui Budai-Deleanu, manuscrisele filologice, Lexiconul cu ciornele sale, Gramatica în latină și română, graiul natal al autorului, textele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
structura unor locuțiuni: de-a mama și de-a tata, de-a v-ați ascunselea, de-a lungul; * structură repetitivă, cu rol expresiv: nici prea-prea, nici foarte-foarte; * abreviere: d-lui, d-ei, d-ta; * structura cuvintelor compuse (prin alăturare cu cratimă): Făt-Frumos, zgârie-brânză, gri-bleu, tic-tac, ici-colo; * structura cuvintelor derivate cu unele prefixe neologice: ex-președinte, post-decembrist; * structura cuvintelor derivate cu prefixe, în care este elidată vocala inițială a radicalului: ne-nceput, ne-nțeles; * construcții cu forma scurtă a verbului a fi: viața
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al nostru), " Șuieram l-a ei chemare/ Ș-am ieșit în câmp râzând" [... la a ei ... Și am ieșit...] (Mihai Eminescu); * despărțirea cuvintelor în silabe la capăt de rând cu precizarea că, în unele lucrări (cf. Dimitriu, 2004, pp. 30-33), cratima este diferențiată de liniuța de despărțire (la capăt de rând); * apostroful: utilizat în structuri caracterizate prin elidarea unei vocale sau a unei consoane (mam'mare < mama mare, las' pe mine < lasă pe mine, al'fel < altfel), prin lipsa unei silabe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lied, challenger, confetti etc. (excepții: bodyguard bodigard, bos boss, derby derbi etc., pentru care se acceptă, ca variante, atât forma adaptată, cât și cea neadaptată); * scrierea corespunzătoare pronunției, în cazul unor neologisme precum: meci, lider, miting, șezlong, vizavi etc.; * utilizarea cratimei în cazul articulării cu articol hotărât enclitic a unor neologisme de tipul: cowboy-ul, party-ul, show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.; * formele de conjunctiv prezent în -e final ale verbelor care la indicativ prezent se termină în ă: cântă/ să cânte, suferă/ să sufere etc.; excepție: plouă să plouă; se ouă să se ouă (Dimitriu, 2004, p. 22); * scrierea cu cratimă a cuvintelor compuse ale căror componente își păstrează individualitatea morfologică și semantică: bună-credință (bunei-credințe), bună-cuviință (bunei-cuviințe) etc. vs. scrierea cuvintelor compuse ale căror componente și-au pierdut individualitatea: bunăvoință/ bunăvoinței, bunăstare (bunăstării) etc.; * scrierea și pronunțarea fără alternanța o oa
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p. 120): dezrădăcina, desface, demonta, decoda etc. (b) Compunerea constă în formarea de cuvinte noi, pe teritoriul limbii române, prin alăturarea (cu sau fără cratimă), contopirea sau abrevierea 64 unor lexeme deja existente în limbă. Se disting, astfel, următoarele tipuri 65 de compunere: * compunerea prin alăturare fără cratimă: Ionel Popescu, Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic, de pe, ca să, o sută trei, cei ce, Luminăția Voastră
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
b) Compunerea constă în formarea de cuvinte noi, pe teritoriul limbii române, prin alăturarea (cu sau fără cratimă), contopirea sau abrevierea 64 unor lexeme deja existente în limbă. Se disting, astfel, următoarele tipuri 65 de compunere: * compunerea prin alăturare fără cratimă: Ionel Popescu, Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic, de pe, ca să, o sută trei, cei ce, Luminăția Voastră, câte trei, de trei ori etc.; * compunerea prin alăturare cu cratimă: Făt-Frumos, dulce-acrișor, instructiv-educativ, ici-colo, tic-tac, haida-de, Măria-Ta, după-amiază, trei-frați-pătați, bună-credință, bun-gust
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Se disting, astfel, următoarele tipuri 65 de compunere: * compunerea prin alăturare fără cratimă: Ionel Popescu, Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic, de pe, ca să, o sută trei, cei ce, Luminăția Voastră, câte trei, de trei ori etc.; * compunerea prin alăturare cu cratimă: Făt-Frumos, dulce-acrișor, instructiv-educativ, ici-colo, tic-tac, haida-de, Măria-Ta, după-amiază, trei-frați-pătați, bună-credință, bun-gust, bun-simț, rea-voință, rămas-bun, an-lumină etc.; * compunerea prin contopire/ alipire/ sudare: binemeritat, clarvăzător, pursânge, cuminte, despre, înspre, deoarece, fiindcă, cumsecade, untdelemn, nord-est, parcă, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de agent -ar; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul -dez; * un verb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică; * un cuvânt format prin conversiune de la adjectivul util; * un adjectiv format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -iță; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul de-; * un cuvânt format prin conversiune de la interjecția of; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare parasintetică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -iță; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul de-; * un cuvânt format prin conversiune de la interjecția of; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul bun; * un adverb provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ in-; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic intra-; * un substantiv provenit din adjectiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ in-; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic intra-; * un substantiv provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ește; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, din adjectivul leneș; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ime; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul nor; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ des-; * un adverb format prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversiune, din adjectivul leneș; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ime; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul nor; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ des-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un substantiv provenit din interjecție prin conversiune; * un cuvânt format prin compunere prin contopire; * o prepoziție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic inter-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ des-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un substantiv provenit din interjecție prin conversiune; * un cuvânt format prin compunere prin contopire; * o prepoziție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic inter-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ar; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul augmentativ -ărie; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul ajutor; * o interjecție formată prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ i-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oaică; * un adverb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază lacrimă; * un cuvânt format prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
derivare cu sufixul moțional -oaică; * un adverb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază lacrimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -iște; * un substantiv format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la numeralul zece; * un pronume format compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul mers; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -et; * o conjuncție formată prin compunere prin alăturare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]