1,093 matches
-
de unificare interconfesională, ca în Germania după 1945, necesitatea de a participa la guverne de coaliție cu alte familii politice, obligativitatea de a se supune campaniilor electorale în fața unui vot universal generalizat, extins și la femei (ceea ce reprezenta o revendicare creștin-democrată), toate aceste constrîngeri au condus la o evoluție a programelor în direcția moderantismului. Tocmai această contradicție între principiile și constrîngerile impuse, cel mai adesea, de aritmetica parlamentară, a fost aspru reproșată partidelor creștin-democrate de Emmanuel Mounier. "Noi dorim o Revoluție
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și la femei (ceea ce reprezenta o revendicare creștin-democrată), toate aceste constrîngeri au condus la o evoluție a programelor în direcția moderantismului. Tocmai această contradicție între principiile și constrîngerile impuse, cel mai adesea, de aritmetica parlamentară, a fost aspru reproșată partidelor creștin-democrate de Emmanuel Mounier. "Noi dorim o Revoluție", proclama Manifestul MRP-ului din noiembrie 1944, care se termina printr-un "apel către revoluționari". Dar se preciza că revoluția s-ar fi făcut respectînd legea, adică implicit pe calea compromisului: cuvîntul era
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
către revoluționari". Dar se preciza că revoluția s-ar fi făcut respectînd legea, adică implicit pe calea compromisului: cuvîntul era golit de sens. În Italia, împotriva propunerii integraliste a lui Giuseppe Dossetti de a forma, în 1948, un guvern monocolor creștin-democrat pentru a promova o societate creștină, s-a impus linia centristă a lui De Gasperi, deschisă "laicilor". În Germania, CDU-ul a trecut de la programul de la Ahlen (1947), favorabil economiei planificate, la "Principiile de la Düsseldorf", mai liberale. Deschiderea recentă a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
favorabil economiei planificate, la "Principiile de la Düsseldorf", mai liberale. Deschiderea recentă a grupului PPE din Parlamentul de la Strasbourg către conservatorii britanici merge în această direcție. Diferențele și evoluțiile nu exclud o identitate globală a viziunii asupra omului în cadrul societății. Partidele creștin-democrate sînt: Weltanschauungsparteien, purtătoare a unei viziuni asupra lumii și a omului 1, pe care programul Partidului Creștin Social belgian o rezuma la alegerile legislative din 1971 prin "noi vrem o societate umanizată și demnă de om". Această viziune asupra omului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ta este vorba, de fericirea ta personală. Este sarcina noastră să colaborăm cu toții pentru ca fiecare să conștientizeze acest lucru. Justiția, respectarea drepturilor, garantarea securității prin lege sînt tot atît de necesare unei democrații ca și aerul pe care-l respirăm". Creștin-democrații au încredere absolută în democrație. Lacordaire vedea în aceasta mijlocul de a accepta vremurile în care trăia și de a reconcilia Biserica cu lumea, de unde și interesul pe care-l arată experienței țărilor unde se încercase reconcilierea dintre libertate și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
comun la nivel național și internațional, perfectibilitatea societății civile (...). Este vorba de un ansamblu de principii care dau o înfățișare deosebită democrației", remarcă Roberto Papini 3. Étienne Borne a descris foarte bine această noțiune de metodă: "Originalitatea filosofică a gîndirii creștin-democrate constă în a căuta corespondențe teoretice și practice între creștinism și democrație; de unde o etică politică conform căreia mutația democratică din sînul societăților ar fi principiul unui progres care ar pune viața publică în acord cu etica creștină a libertății
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
stil creștin" se bazează pe principiul responsabilității. Partidul olandez, Christen democratisch Appel, scotea în evidență, în programul său din 1979, cît este de răspunzător omul de creație, de lumea în care trăiește referire directă la Geneză (2,15). De aceea, creștin-democrații dintre cele două războaie vorbeau de democrația "populară" (prin opoziție cu democrația individualistă), fondată pe popor, pe comunitățile naturale ale familiilor, ale comunelor, asociațiilor, provinciilor, Statelor. Organizarea comunitară a societății Statul creștin-democrat definit ca un garant al binelui comun nu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
referire directă la Geneză (2,15). De aceea, creștin-democrații dintre cele două războaie vorbeau de democrația "populară" (prin opoziție cu democrația individualistă), fondată pe popor, pe comunitățile naturale ale familiilor, ale comunelor, asociațiilor, provinciilor, Statelor. Organizarea comunitară a societății Statul creștin-democrat definit ca un garant al binelui comun nu este un scop în sine, ci trebuie să fie în slujba cetățenilor. În programul Partidului Popular Ungar din 1947, al cărui secretar general era István Barankovici, citim: "Conceptul creștin despre Stat nu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fel de Dumnezeu și împotrivindu-se legilor morale". De factură mai laică, dar nu mai puțin fermă, era definiția dată de Jean Lecanuet într-un discurs rostit la 18 septembrie 1980: "Statul trebuie să fie servitorul și nu stăpînul libertăților. Creștin-democrații sînt neîncrezători față de orice extindere a puterii Statului. Este ceea ce face din democrația creștină adversarul de neînduplecat, principalul adversar al totalitarismului sub toate formele sale, al tuturor dictaturilor, fie de dreapta sau de stînga". Nu se pune problema de a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al tuturor dictaturilor, fie de dreapta sau de stînga". Nu se pune problema de a împiedica Statul să joace un rol important. Dimpotrivă, am văzut cîte deschideri oferite de Rerum novarum în favoarea intervenției lui au fost reluate și amplificate de creștin-democrați. A interveni în economie este de competența Statului, cu condiția ca acesta să respecte proprietatea privată și inițiativa individuală, să refuze colectivismul. Creștin-democrații nu se opun ideii ca Statul să preia producția în zonele unde sectorul privat nu poate opera
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
am văzut cîte deschideri oferite de Rerum novarum în favoarea intervenției lui au fost reluate și amplificate de creștin-democrați. A interveni în economie este de competența Statului, cu condiția ca acesta să respecte proprietatea privată și inițiativa individuală, să refuze colectivismul. Creștin-democrații nu se opun ideii ca Statul să preia producția în zonele unde sectorul privat nu poate opera. De fapt, se pune problema menținerii Statului în limite normale. Pentru a se putea realiza acest deziderat trebuie să funcționeze "justiția și dreptatea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a păturilor largi ale populației, o doctrină care nu recunoștea decît Statul total și masa de oameni supusă, fără voință proprie, unui șef". Statul trebuie să fie un Stat de drept și să se sprijine pe contraputeri eficiente. De aceea, creștin-democrații, ca și celelalte familii de partide care se pretind democrate, au ca obiectiv principal apărarea libertăților (opinie, adunare, presă), partidelor și sindicatelor; ei cer, de asemenea, înființarea unui organism superior în cadrul instituțiilor, (Curte supremă sau Consiliu constituțional), care să poată
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
funcții sînt prin aceasta limitate, organizînd protecția unităților sociale mai mici. Ea trebuie să permită sprijinirea a ceea ce cancelarul Kohl a numit "Moloch birocratic" vorbind despre funcționarea Comunității Europene 6. În acest cadru, familia, libertatea învățămîntului, regionalizarea constituie pentru partidele creștin-democrate axe importante, ca și protejarea păturilor asociative, asociațiile fiind un mijloc de dezvoltare, de echilibru social și garanție a pluralismului. Familia, celula de bază a societății conform preceptelor Bisericii, ocupă un loc important în programe. MRP-ul se definea ca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
doar apanajul democrației creștine pe eșichierul politic: spiritul girondin face parte din moștenirea Revoluției franceze și toată stînga democratică s-a raliat acestuia; ea face parte și dintr-o tradiție a unui segment al dreptei. Dar regiunea intră în identitatea creștin-democrată ca expresie concretă a principiului subsidiarității, mergînd pînă la a da naștere partidelor regionale în Bavaria, în Țara Bascilor și în Catalonia, în Belgia, ba chiar în Italia prin Sudtyröler Volkspartei. Robert Schuman își spunea cu mîndrie "lotharingian de origine
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
publice împotriva puterii"; dintre avantajele regionalizării, el reținea participarea poporului la viața publică, înmulțirea curentelor separatiste și federaliste și faptul că, adaugă el, "aventurile totalitare devin dificile dacă nu chiar imposibile". Aceste judecăți preluate de la DCI sînt reprezentative pentru gîndirea creștin-democrată în materie de regionalizare. Ea îi datorează mult tradiționalismului, gîndirii contrarevoluționare și catolicismului social: Vogelsang în Austria, Ketteler în Germania, Taparelli D'Azeglio în Italia, La Tour du Pin în Franța au acordat cea mai mare importanță organizării regiunilor, ca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Vers un ordre social chrétien. Jalons de route 1882-1907, La Tour du Pin a oferit o foarte bună prezentare a acestor concepții indisociabile de corporații și prea puțin preocupate de democrație și de libertăți. Dar în propunerile lor privind regiunile, creștin-democrații rețin aporturile catolicilor liberali, care vedeau în promovarea autonomiilor regionale nu apariția unei societăți creștine, ci garanția apărării libertăților. În L'Avenir din 7 decembrie 1830, Lamennais denunța "sistemul funest al centralizării, rămășițe deplorabile și rușinoase ale sistemului imperial"7
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
libertate, în democrația inspirată de religie, în descentralizarea și valorizarea grupurilor intermediare. În Apelul "către oamenii liberi și puternici" din 18 ianuarie 1919, el denunța "vechile liberalisme sectare care, datorită forței organismului de Stat centralizat, rezistă noilor curente eliberatoare". Regionalismul creștin-democrat trebuie nuanțat în funcție de cronologie, de țări și de contingența istorică, de oameni (al căror zel regionalist nu se manifestă cu aceeași intensitate, datorită personalităților diferite). Dacă vrem să ne ocupăm de marile curente, trebuie să amintim preferința pentru descentralizarea administrativă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
diferite). Dacă vrem să ne ocupăm de marile curente, trebuie să amintim preferința pentru descentralizarea administrativă. Este adevărat că federalismul catolic a eșuat cu neo-guelfism-ul lui Vincenzo Gioberti, care plănuia să facă din Papă suportul unui Stat italian federal. Programul creștin-democrat de la Torino (1899) prevedea "o largă descentralizare administrativă". La primul Congres lombard al democrației creștine de la Milano (1901) s-a vorbit de "lărgirea activității municipale și regionale". Ulterior, raportul Gonella din 1946, care avea tendința să pună pe același plan
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
restructurarea Senatului prin reprezentarea categoriilor socio-profesionale. Aceasta se datora, de fapt, altor motive, mai generale, dar adevărata reformă regională a fost realizată de socialiști după 1981. În țările în care soluțiile federale au fost adoptate, importanța istorică a fost atribuită creștin-democraților. În Germania, preocuparea Centrului pentru realizarea federației a fost accentuată de CDU. După război, Adenauer propovăduia formarea unui Stat federal, dotat cu "tot ceea ce îi este necesar pentru a exista, dar nimic mai mult", după cum spunea el în discursul din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la nivel de regat. Răspunsurile uneori ezitante ale democrației creștine la problemele regionale, mai ales tendința partidelor la putere de a tot amîna aplicarea reformelor, chiar de a le sacrifica de dragul alianțelor, nu fac din regionalism punctul forte al politicii creștin-democrate. Nu același lucru se poate spune despre făurirea unității europene. Deschiși universalismului preluat din mesajul creștin, ei au favorizat depășirea structurilor naționale. Europa Făurirea unei Europe organizate, chiar limitată la statele din partea de vest a continentului, este, fără îndoială, unul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
du septennat, iar în mai 1954, la Congresul SFIO de la Puteaux, Robert Lacoste vorbea de "o Europă renană care mirosea în același timp a sfeștoc și a furnal", copil comun al Bisericii romane, al capitalismului și al Germaniei 10. Acțiunea creștin-democraților părea atît de puternică în făurirea Europei, încît mulți socialiști și liberali se temeau de o "Europă neagră", în timp ce Europa care se contura nu cuprindea încă nici Marea Britanie, nici țările Scandinave dominate de protestanți, ci se limita la șase state
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
încît mulți socialiști și liberali se temeau de o "Europă neagră", în timp ce Europa care se contura nu cuprindea încă nici Marea Britanie, nici țările Scandinave dominate de protestanți, ci se limita la șase state ce formau primele comunități, reprezentînd zone electorale creștin-democrate puternice. Este incontestabil faptul că unificarea europeană face parte din memoria democrației creștine, că ocupă aici un loc glorios, devenind chiar un element de identitate, un mijloc de a întări unitatea internă a partidului. Totuși creștin-democrații nu dețin monopolul construcției
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
comunități, reprezentînd zone electorale creștin-democrate puternice. Este incontestabil faptul că unificarea europeană face parte din memoria democrației creștine, că ocupă aici un loc glorios, devenind chiar un element de identitate, un mijloc de a întări unitatea internă a partidului. Totuși creștin-democrații nu dețin monopolul construcției Europei. Edgar Morin subliniază în Penser l'Europe importanța unui "dublu suflu ideologico-politic", social-democrat și creștin-democrat, în timp ce această construcție se izbea de refuzul marxiștilor, care nu vedeau în ea, spune el, decît "o suprafortăreață a capitalismului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
aici un loc glorios, devenind chiar un element de identitate, un mijloc de a întări unitatea internă a partidului. Totuși creștin-democrații nu dețin monopolul construcției Europei. Edgar Morin subliniază în Penser l'Europe importanța unui "dublu suflu ideologico-politic", social-democrat și creștin-democrat, în timp ce această construcție se izbea de refuzul marxiștilor, care nu vedeau în ea, spune el, decît "o suprafortăreață a capitalismului, care mai mult trădează decît ascunde dulcegăria mistică social-democrată și creștin-democrată". Pionierii, de la Richard Coudenhove- Kalergi la Aristide Briand, nu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
l'Europe importanța unui "dublu suflu ideologico-politic", social-democrat și creștin-democrat, în timp ce această construcție se izbea de refuzul marxiștilor, care nu vedeau în ea, spune el, decît "o suprafortăreață a capitalismului, care mai mult trădează decît ascunde dulcegăria mistică social-democrată și creștin-democrată". Pionierii, de la Richard Coudenhove- Kalergi la Aristide Briand, nu aparțineau ariei creștin-democrate și trebuie să remarcăm faptul că Robert Schuman, ca și Alcide De Gasperi, pentru a ne limita doar la două exemple, erau miniștri sau se aflau la conducerea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]