544 matches
-
pe iubitul meu tovarăș de vânătoare pe mulți prietini de cei cu fața dulceagă, alifioși să-i legi la rană. El nu avea decât trei slăbiciuni: dragostea pentru mine, pentru vânat și pentru mâncare. Zic numai trei, fiindcă noi, regii creațiunei, avem mai multe și mai rele. Dar la el vânatul precumpănea toate. Așa, de exemplu, unde era chip să-mi încalț cizmele cele lungă, fără ca îndată să prindă de veste și să-mi sară în cap. Apoi, când mă vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu ating niciodată limitele divinației feminine; cum și un prilej unic de valorificare, la pătrat și la cub, a propriilor noastre virtuți masculine, pe urma cărora ni s a și atribuit, nu știu de ce, enorma noastră poreclă de „rege al creațiunii“. [...] Orgoliul nostru masculin, atât de străin și de nesuferit lor, este pe bună dreptate incomodat de acest martor nepoftit și in discret al mediocrității noastre de fiece zi. Nici o cădere la examene nu m-a rușinat, nici o ocheadă prin gaura
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
făcută din bună dispoziție, din simplicitate, dintr-un fel de spirit boem, dintr-un fel de spirit frondeur; o atmosferă intelectuală fără prețiozitate. În penumbra și atmosfera aceasta, pe noi, tinerii, nu ne interesa numai spectacolul și muzica și diversele creațiuni ale artiștilor de seamă, ne interesau și alte lucruri. (Mai rămâne vorbă!) Bunăoară manifestând opiniuni și sentimente diferite cu privire la cele două stele ale trupei, Vlădaia și Odeseanca, grupul nostru se împărțise hotărât în două. Unii o adorau pe cea dintâi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
al influențelor de din afară (care au pus în valoare impulziunile și aptitudinile noastre proprii, de bună seamă); după cum arta noastră veche nu e nici ea decât o adaptare a lucruri venite de aiurea, inteligentă, abilă, fecundă dar adaptare, nu creațiune proprie, spontană. Lumină din lumină. După unii, ar fi existat totuși o cultură veche "strămoșească", autohtonă deci. Cultura aceasta ar fi suferit mult din cauza "maniei străinizmului" care bântuie societatea noastră începând din secolul al nouă-sprezecelea și care, în jurul lui 1848
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în viitor. Poți însă ieși din realitate, fără a urma cursul natural al evenimentelor, trecând alături, ieșind din linia lor. În cazul dintâi, visul nu e niciodată primejdios; dimpotrivă. Ei bine, într-o măsură oarecare, socializmul adolescenței mele a fost creațiunea unui asemenea vis... Mai sunt și alte cauze care m-au determinat la rezerva în care am rămas. Dar despre aceste, n-aș putea afirma cu precizie dacă ele au făcut în adevăr obiectul atențiunei mele atunci, sau dacă existența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ca un semn de cuviință și de omenie. De aceea nu apreciez violența, nu gust vulgaritatea și, pe cât pot, cultiv moderațiunea și toleranța. Mânuind de atâta vreme cuvântul ca pe un instrument de comunicație spirituală și ca element esențial al creațiunei intelectuale, am ajuns să știu nu numai ce-i face puterea, prestigiul și farmecul dar și în ce stă slăbiciunea lui, care sunt pericolele grave la care poate duce reaua și abuziva lui întrebuințare. De aceea, puterea cuvântului mă înspăimântă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
amintire. * Pag. 251: Apropos de "gustul Junimii pentru glumă", iată un specimen de scrisoare adresată de V. Pogor lui Iacob Negruzzi (Torouțiu, Studii și documente literare, II, pag 7.): "O Jacoppo, vrabie năucă care, în ist codru ce se numește creațiune, dai cu capul de toate cioturile și de crengile uscate! îți trimit încă o afacere! Contractul lui Carp în limba voastră de cai și o quitanță a D. Leers pentru 80 galbeni primiți în conta celor 2000 franci ce are a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
primă mărime. A fost prețuit de Aristizza Romanescu pentru rolul Sbiera din drama istorică Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, în care au jucat împreună. În rolul bătrânului Stan din drama Plăieșul, logofăt mare de Theodor Codrescu a avut „o creațiune demnă de toată stima”, așa cum l-a caracterizat istoriograful T.T. Burada. Alte roluri apreciate de confrați și de presa vremii: Mecena din Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, Miller din Intrigă și iubire de Fr. Schiller. A jucat apoi în Clotilda
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
decât clasicul precept englezesc keep smiling, admirabilă regulă de conduită decentă în nefericire și înfrângere, însă doar atât. Keep cheerful e o filozofie, o atitudine adânc umană, generoasă și plină de curaj în fața vieții, a lumii, a evenimentelor și a Creațiunii. Ea e cheia universului shakespearian, tot atât de bine în bucurie și încântare, cât și în eșec, adversitate sau dezastru, tot atât de bine în As you like it ca și în Hamlet. Keep cheerful e o maximă valabilă în orice împrejurare, mai presus
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dar evident nu erotică. Evident, evident. Dar dragostea erotică, pe care am numit-o „adevărată” și pe care am contemplat-o în icoana amintită, e o dragoste neegoistă, o dragoste deschisă, ce se revarsă de la obiectul ei concret asupra întregii Creațiuni. Acest eros duce necesarmente la agapé. Dragostea adevărată nu e un simplu colaj, limitat la concupiscență și sentimentalism, și nici o împătimire închisă și înverșunată. De vreme ce implică de la sine virtualitatea sacrificiului, are implicația sacră pe care acesta o presupune. Principiul dragostei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
constelația lui Novalis, Arnim, Brentano, invocând filozofia romantică ilustrată de un Schelling, de un Baader și mergând înapoi până Alexandru Paleologu 134 la Jakob Boehme și la acel fundament originar, irațional, Urgrund sau Ungrund, în care misticul german vedea substratul Creațiunii. Opțiunea lui Negoițescu pentru romantismul de esență plutonică este exclusivă, subsumându-i total postumele eminesciene. După el, antumele aparțin în totalitate neptunicului, oscilând între un romantism minor și un clasicism al clarității exterioare. Exegetul sugerează că abaterea poetului de la viziunea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
comentat de Negoițescu : „De plânge Demiurgos doar el aude plânsu-și ”, în care comentatorul vede lirismul plutonic eminescian, nu e vorba de plâns ca efect al unei emoțiuni depresive individuale, ci de un plâns cosmic, cu sensul resorbției în sine a Creațiunii, în ultimă esență a Erosului originar („L’Amor che move il sole e l’altre stelle”) sau a acelui Logos spermatikos din cosmogonia gnostică. E totuși vorba de „depresiune”, dar în alt înțeles, în acela de încetare a tensiunii generatoare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
slăbiciune, în același timp. O forță, căci prin inteligență d. Topîrceanu este stăpân pe toate mijloacele sale, senzații, imagini, sentimente, din care știe să scoată maximum de randament. O slăbiciune, căci intervenția prea pronunțată a inteligenței în procesul sufletesc de creațiune este inoportună. Această intervenție stânjenește jocul forțelor inconștiente, care sunt rezervorul poeziei lirice. Iată pentru ce poezia d-lui Topîrceanu este lipsită de acele ecouri nelămurite și de acea brumozitate care îngăduie cititorului să-și viseze liber visurile lui. Cu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de bibliotecă și de cabinet. Perspectiva din care privește antichitatea e a unui eschollier, ca François Villon (sau ca Hamlet), a unui „fost student”, nu a unui doctor illustris ; e o perspectivă goliardă, nu savantă. Universitățile sunt, ca și catedralele, creațiuni medievale ; cântecele goliardice, în limbă latină sau vulgară, sunt într-un fel reversul cântecelor liturgice. Constructor de catedrală prin arhitectonica operei, „student vagant” prin latura goliardică a poeziei lui, Nichita Stănescu adaogă o a treia trăsătură medievală profilului său liric
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
să aibă idei și atitudini și să le trăiască intens. Cu cât trăiește mai puternic cu atât suntem mai siguri că va fi în stare să priceapă aspecte tot mai adânci ale existenței. Condiția este ca viața să se subordoneze creațiunii. Creatorul trebuie să fie lăsat să trăiască, dar în același timp să fie învățat a se întoarce asupra lui însuși, făcîndu-și obiect de contemplare din propriul lui subiect. Lupta în stradă și șederea în turnul de fildeș sunt momente succesive
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se va petrece același proces: spiritul și factorul vital se vor concilia prin ființa morală. Alte șapte puncte din acest sistem emanatist, bizuit pe un soi de eoni numiți sephiroth, înfățișează lumea istorică, inteligibilă, șapte fiind numărul zilelor în care creațiunea s-a împlinit. Totalul de zece formează arborele cabalistic. În acest ton talmudic își desfășură Eliade trinitățile sale, "deltele", o deltă fiind Eloim-Spiritul-Materia, alta Spiri-tul-Materia-Universul. Aceste două trinități formează numărul șase (zilele lucrătoare ale săptămânii creației), termenul șapte fiind acela
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
furiei populare, formează un al doilea act puternic. Dezorientarea vulgului și hotărârea lui irațională de a cere "capul lui Moțoc" sunt de o rară fericire. Mai departe urmează lupta de exterminare a Lăpușneanului, a cărui zvârcolire lasă impresia unei solide creațiuni literare. ANTON PANN Anton Pann (1797-1854) era din tagma psalților, pricepuți în "ifose" și "aghioase", în "tereremuri" și "nenenale" sub semnul vestitului Cucuzel dela Durazzo. O mare parte din cărțile lui sunt opere de specialitate: Axion, Cântări liturgice, Noul docsastar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dochia (ca Faust cu Elena). Totul în cadru get, într-o zonă de mijloc între nord și sud, căci Eminescu identifică împreună cu Iacob Grimm pe geți cu goții. Proiectele puțin cunoscute sunt numeroase. În Genaïa ar fi trebuit să trateze "creațiunea pământului după o mitologie proprie romînă", bazată goethean pe un număr de "mume" (muma vântului, muma munților, muma mării, muma iernii, muma florilor). Într-un alt basm, variantă din punct de vedere ideologic mai fantastică a poemului Mureșan, un mag
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încearcă a-i opune o critică naturalistă, științifică, "arătînd pricina... cea mai apropiată" a operei literare, C. Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz, 1855-1920). Noțiunile de rasă, mediu și moment din estetica lui Taine sunt înlocuite cu patru etape metodologice: 1) de unde vine creațiunea artistică; 2) ce influență va avea ea; 3) cât de sigură și vastă va fi acea influență, și 4) prin ce mijloace această creațiune artistică lucrează asupra noastră. Gherea, ca fanatic partizan socialist, întoarce aceste metode cu aspect nevinovat investigativ
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mediu și moment din estetica lui Taine sunt înlocuite cu patru etape metodologice: 1) de unde vine creațiunea artistică; 2) ce influență va avea ea; 3) cât de sigură și vastă va fi acea influență, și 4) prin ce mijloace această creațiune artistică lucrează asupra noastră. Gherea, ca fanatic partizan socialist, întoarce aceste metode cu aspect nevinovat investigativ și le dă o mișcare finalistă. Orice artist e cauzat în opera lui de propria sa existență fiziologică, socială, arta nefiind decât o formă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Daphnis și Chloe, de o savoare firească și într-o cadență modernă. Capitolul XXX NOUA GENERAȚIE FILOZOFII Seriile mai noi, din motive pe care va avea să le determine mai degrabă istoricul și sociologul, sunt prea puțin preocupate de problema creațiunii. Politicul le absoarbe. De aceea literatura recentă nu-și găsește rațiunea în sine ci în pozițiile ideologice pe care le reprezintă, și filozofii, călăuze de spirite, sunt mai în stimă decât artiștii. Chiar și filozofii se prețuiesc nu în opera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Goga, Eminescu, Topîrceanu, Rebreanu, Arghezi și câte altele -, bogăția infinită de observații, de caracterizări sclipitoare, spiritul, ironia, pătrunderea psihologică, bogăția informației, a punctelor de vedere, depășesc superb și de departe insuficiențele și lacunele. Ele fac parte din natura fatală a creațiunilor omenești de mare calitate, unde eroarea și detaliul, ele înșile, sporesc energia creațiunii și originalitatea de configurație a operei. Mihai RALEA "Istoria literaturii romîne" de G. Călinescu, în Revista română, I, 1941, nr. 7-8. nov.-dec.; p. 512-515. ă...îRecepția
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
caracterizări sclipitoare, spiritul, ironia, pătrunderea psihologică, bogăția informației, a punctelor de vedere, depășesc superb și de departe insuficiențele și lacunele. Ele fac parte din natura fatală a creațiunilor omenești de mare calitate, unde eroarea și detaliul, ele înșile, sporesc energia creațiunii și originalitatea de configurație a operei. Mihai RALEA "Istoria literaturii romîne" de G. Călinescu, în Revista română, I, 1941, nr. 7-8. nov.-dec.; p. 512-515. ă...îRecepția critică a lui G. Călinescu e senzualistă și rezolvarea ei se produce într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
junimism), pentru că Negruzzi nu înțelegea fatalitatea fenomenului pe care îl zugrăvea, pentru că nu avea încredere în efectele civilizației introduse pe pământul românesc - pentru că era junimist. Acest critic în toată puterea cuvântului, acest fenomenalist în privința limbii, care nu admite îndreptări ori creațiuni de cuvinte după voința conștientă a cărturarilor, își caracterizează singur pozițiunea sa în mijlocul diferitelor curente din vremea lui în Scrisoarea a XVIII-a: " Cînd neamurile barbare au inundat România ca un răpide șiroi, găsind pânza limbei urzită, luau suveica și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literatura popularăî. Dar acest lucru nu s-a întîmplat și pricinile sunt multe: și faptul că cultura n-a străbătut, cum ar fi fost de dorit, la țară, și firea limbii românești, care, ca orice limbă romanică, este refractată la creațiuni de cuvinte voite - nu poate "da muguri" ca să întrebuințăm o expresie chiar a lui Eminescu. Germanii, rușii, ungurii au naționalizat mult limba științifică, noi n-o putem face. Oricum, dorința aceasta a lui Eminescu dă o notă caracteristică concepției lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]