13,465 matches
-
mă mai vedeai zăvorîtă cum erai în cîntecul tău înluminat. Erai acolo, pe Golgota, apoi la fereastra foișorului de la Cina cea de Taină și vița era acum vie, își picura sîngele pentru noi toți. 10. Cînd te-ai așezat pe creanga de liliac prin ochii tăi mă privea tata. 11. Ieri m-ai privit cu îngăduință. Ca pe un trandafir alb neînvățat cu imperiile brumei. Ca pe o întîmplare mică și fără de umbre. 12. Azi pe cînd plivesc straturile de ceapă
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
ultima gheață a lacului aleargă un pîlc de vulpi. cruda lumină de martie intensifică rostul lor compact iar stradivarius la un alt țărm află o pereche de vîsle aruncate de mare le ia acasă. își încălzește mîinile la focul din crengi tinere de portocal și apoi face din acela vîsle prima lui vioară. o altă poetă calcă batiste într-un bloc turn din Balcani, traduce din Seferis dar mai ales se roagă. cît despre frățietatea spiritului și viața de minune tainic
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
pildă, ca și de istorie. În chestiunea cometei, Rostogan respinge interpretările gazetelor ca "Universul" și trimite la surse cu autoritate științifică. Totuși lumea lui Caragiale și cea românească în general, de pînă la 1900, citea cam puțin! De personajele lui Creangă, ce să mai vorbim! În acea vreme cititul era o artă complicată, ca la chinezi. Iar oamenii umblau la subțioară cu cotul de măsurat sumani și nu cu volume de Schopenhauer, ca Eminescu. Măcar își trimiteau copiii la școală. Lucrurile
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
sortarea și spălarea sfeclei, curățenia obligatorie a grajdului și, nu în ultimul rînd, porționarea și împărțirea rației zilnice de carne, cît mai proaspete și mai mustinde de sînge, celor patru preferați ai Walburgăi, ocupanții unui acvariu suprageneros, asezonat cu plante, crengi și nisip din cel mai fin, care nu cunoșteau decît regula iuțelii, înșfăcării instantanee și a sfîrtecării sălbatice, exemplarele falnice ale speciei lor, cei patru pești piranha, Hermann, Rudolf, Joseph și Adolf. }inea peticul de hîrtie între degetul mare și
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
a o abandona, cum părul și barba înfiripîndu-se și după o moarte ca un triumf tăcut al unei delumiri depline n înspre vest o pădure de ploaie, o jelanie ca acum cîteva secole, fîntîna mută în piața rostogolită-n umbre, crengile aproape se rup în vînt, arbori se-nclină, un lințoliu flutură peste oraș, însă în fața unui talger cu portocale întunericul e gîrbov, neauzit expiră femeile iarna în somn fecund - ce dăruire mai deplină, o portocală. o însingurare dincolo de păcat și
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
capul sub braț, singur cîntînd prin amiază, veselul domnului avorton. și vîntul îl aud. ager, coapse curbe-ncordînd ca arcuri regale, ori, firea pierzîndu-și, fecundînd crinii galbeni. și ploaia despicînd hotărîtă frunzișul. și lătrături alene. și uguit de turturele ascunse-n crengi. și fîșîit de pneuri pe asfalt. și zuruit de zaruri cu ciudă izbite în scara corăbiei noastre. și rîsul fetelor lăutarului cînd puștanii le toarnă porcărioare în urechi sau le miră sub tricouri țîțișoarele calde și amețite... roșie e poezia
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
o margine spre care și marea tânjește cu pulsul ce biruie țărmul sângelui meu Amprente Acest paltin efeb știutor a toate privind viața lăuntrică cu brațele lui îmbrățișând neființa rescrie o mai veche iubire amintiri se zvârcolesc de durere sub crengi și până și aerul respirat de noi amândoi roșu e acum și sălbatic o, nu cerceta scorbura inimii lui o, nu râvni în loc de psalm Pace ție umbra mea trecătoare cu memoria ce ne trădează îmi pun ordine în amintiri de
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
arhonți, hierofanți și gnomi, mai mult sau mai puțin transfigurați. Există printre desenele lui Hyeronimus Bosch unele care ilustrează perfect aceste ,deliruri" sub control artistic. Omul - arbore în peisaj amintește de statuile - femei din Artiștii din insulă, cărora le dăduseră crengi subțiri, pline de frunze. Din coapse, din umeri, din șolduri, din sîni, de pretutindenea creșteau mlădițe verzi". Imaginea nu îi este străină nici lui Șt. Bănulescu care, undeva în Cîntece de cîmpie, vede pe ciotul unei sălcii uscate cum cresc
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
privind cu ochii duși Ceva de dincolo de văz Și ca o plută, patul alb Se-ndepărtează de prezent. Lumina lunii se așează Pe nedormitul tău obraz, }i se perindă în auz Un răsărit de păsări vagi, O fluturare ca de crengi, Urcușul zilei tot mai lung, Reînnoptarea fără somn. Dă-mi veghea ta să te alin, }in minte tot ce nu mi-ai spus... Mă tem Cum să îți spăl de cute fruntea Și cearcănele să le șterg, Să smulg din
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
mea? pînă unde ne recunoaștem gesturile cum o portocală coaja crestată de alizee? e vreo conștiință în talpa pantofului ori aceasta-naintează singură pe drumul spre cabana dintre nori? chiar limbile ceasului au ceva de mercenari bine instruiți golul dintre crengile copacilor se lamentează în van : nimic nu dislocuiește nimic totul e o furtună cu pietre pe-o insulă pustie și-a doua zi pe pietre a și crescut mușchi 10. Mi-am zis să privesc mai des cerul norii să
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
CAISUL Dimineață frumoasă de primăvară... crengi albe și roz bat ușor în fereastră. Copila, uimită de frumusețea florilor, deschide fereastra și vede caisul care râde în soare. Ce minunat ești! Ai mâini de catifea, părul albit de zăpadă și coroana roz, îi spune fetița. Din nou
Caisul. In: Alabala by ADĂSCĂLIȚEI MĂDĂLINA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_708]
-
trăiesc în capul tău mi-ai dat aripi noi vaporoase m-ai hrănit cu resturi de civilizație elină. Ce strâmt era sub osul frunții tale dar cât de aproape de noi era Ithaca. O livadă de măslini creștea în creierul tău. Crengile gravide se rupeau sub greutatea zăpezii. O mare tânără se împreuna cu oceanul. Prin ferestrele cafenii ale sufletului tău pătrundea o lumină slabă câteodată un foșnet de raze ajungea și până la mine. Mă gândeam atunci să încep să mă rog
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
din numele tău; dacă sapi sub ea, până la capătul puterii, dai peste-o cifră din șirul de numere, al tău. După nouă zile și nopți, un om se cațără pe șirul de numere, ca pe-o funie, urcă dintr-o creangă în alta a pomului, până în vârf, deasupra pământului, cu umbra ta în mână. - Unii spun că pe-a lui și-a lăsat-o în spatele calului cu opt picioare, ca să ajungă în ținuturile îndepărtate, unde trupul tău zace, ciopârțit în tot
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
doar scheletul; alții, apa de pe sine precum cristalele solare; numai Scufundătorul spunea că a trecut dintr-o locuință în alta, lăsându-și în fiecare câte o parte din corp: nouă învelișuri în nouă încăperi. Copil, visase un copac cu nouă crengi: în fiecare câte un cuib cu câte un ou. Să așteptăm, ce va ieși? Pasăre sau reptilă? - O, tu ce ai săpat copcile, ai văzut un om! Care a fost odată asemenea cu tine.
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
în tot soiul de încercări ale oboselii, tot mai greu de atins. eram gata să cădem în hăurile propriilor pași. în lava care picura din oase. cu ghiare ce abia ating aburii tropicali. asfaltul crescut peste pielea de vară. peste crengile în care înnoptează asfințitul. pe limba secetoasă a apei, ce pămînturi mai adastă la mal? cineva le încerca pe toate astea ca pe un banal leșin. în care muzica unui lift ne tot urcă în sicriu. eram atît de aproape de
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
fie, dar s-o știm și noi"), iar discursurile liderului - profesor de literatură - sînt o veritabilă beție a citatelor: din Ion Neculce și Iordache Golescu, din Anton Pann și C. Negruzzi, din Cîrlova, Heliade, Gr. Alexandrescu, Bolintineanu, Alecsandri, din Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Coșbuc, din Delavrancea, Macedonski, Topîrceanu, Arghezi, Ion Barbu, din Shakespeare și Napoleon, din Paul Valéry și Freud, din romanțe și cîntece de lume, din imnul regal și O clipă de sinceritate... Citate introduse ,clandestin" în discurs, parodii și
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Și au văzut-o, în fine, pe Ana-Cristina, li s-au bulbucat ochii ca la broaște, le-au căzut plombele, au înțeles pe cine arestaseră, ce minunăție, ce nebunie de femeie, ea, în rochia ei vaporoasă de vară sfâșiată în crengile de pe câmp și pătată de pământ negru și de ierburi, era și mai frumoasă decât de obicei, ochii săi de culoarea curmalei coapte luceau nefiresc exprimând nu teamă, ci indiferență sfidătoare, fie ce-o fi, nu-i pasă de ei
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
și separă tradiția de Ťtipěcť, modernul de Ťmodernismť". Ridicat la rang de criteriu valoric, specificul național nu e, după Ion Pillat, imuabil și nici nu se confundă în exclusivitate cu spațiul rural, ca pentru atâția alții. Exemplificările lui cuprind alături de Creangă povestirile pitoresc-orientale ale lui Panait Istrati și poezia întomnărilor și a târgului provincial a lui Bacovia. Mai mult, specificul, influența poeziei populare sunt de regăsit la Tudor Arghezi, Ion Vinea, Ion Barbu. ,E neîndoios că Tudor Arghezi datorește mult poeziei
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
un ,Villon al mahalalei bucureștene", opera sa O șezătoare la țară fiind rodul - deosebit de savuros - al unei arte de a povesti cu ,izuri și dichisuri răsăritene"; ,Sburătorul" lui Eliade e ,actul de naștere al liricii moderne române", iar Amintirile lui Creangă sunt ,primul nostru roman de viață țărănească". Poate cel mai frumos articol pe care l-a scris Ion Pillat despre un poet român este acela consacrat lui Macedonski, în care găsim o caracterizare deosebit de sugestivă a marelui damnat: ,în Macedonski
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
numai specialiștilor. Dar au meritul că puneau la îndemâna elevilor, cu sistemă, texte clasice selectate din aproape întreaga literatură română: de la Miron Costin la I. Budai-Deleanu, apoi la I. Heliade Rădulescu, C. Negruzzi, V. Alecsandri; de la Hasdeu și Odobescu la Eminescu, Creangă, Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga. Uneori, doarme și bunul Homer. Astfel, se mai strecoară și câte o mică eroare, probabil de falsă memorie. Poezia La arme nu e de Eminescu, ci de Șt. O. Iosif, iar Paul Zarifopol nu era
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
studii postuniversitare peste Ocean sau la SNSPA. Așa că, avînd în spate (au, spatele!) vechea justificare liberală potrivit căreia exercitarea rațiunii e o datorie a fiecărui cetățean*, mă ridic, scîrțîind din toate încheieturile, să spun No, Non, Nein poveștilor lui Ion Creangă. în ochii tuturor locuitorilor României, Ion Creangă nu mai e un scriitor, ci un brand. Sub brand circulă, vehiculate de bunici, părinți, învățători care-și predau ștafeta de multe generații, poveștile (dar și povestirile și Amintirile), perpetuînd prejudecăți nocive ce
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Așa că, avînd în spate (au, spatele!) vechea justificare liberală potrivit căreia exercitarea rațiunii e o datorie a fiecărui cetățean*, mă ridic, scîrțîind din toate încheieturile, să spun No, Non, Nein poveștilor lui Ion Creangă. în ochii tuturor locuitorilor României, Ion Creangă nu mai e un scriitor, ci un brand. Sub brand circulă, vehiculate de bunici, părinți, învățători care-și predau ștafeta de multe generații, poveștile (dar și povestirile și Amintirile), perpetuînd prejudecăți nocive ce împiedică asimilarea trendurilor cu tradiție în Occident
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
asemenea mentalități indigeste, în habitatul nostru postmodern proliferează iarba rea a discriminărilor de tot soiul, sufocînd culturile implementate, finanțate, legiferate și păzite de foruri, organisme internaționale, fundații și persoane fizice luminate. Păi, la ce ne îndeamnă eternul și fascinantul Ion Creangă, cu periculoasa sa putere de seducție, în al cărui discurs abundă atitudini jignitoare față de femei, bătrîni, minorități, persoane cu dizabilități, ignorarea drepturilor animalelor, violența domestică, exploatarea copiilor, distrugerea mediului natural, corupția, hărțuirea și șantajul? Ne face să rîdem de victime
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
pe clasicul povestaș. Ceea ce continuă să facă și azi. Cineva trebuie să le spună: e o eroare și un prejudiciu adus imaginii țării noastre în pragul integrării. în primul rînd, studiile de gen ar găsi în toată opera lui Ion Creangă un demers ideatic revoltător la culme: femeile sînt conceptualizate, adică exista doar în relație cu bărbații, iar această relație se reduce la a-i servi în toate cele, neavînd ele dreptul de a decide asupra propriei vieți intime și profesionale
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
în studii de gen. Mai am destule exemple de atitudine revoltătoare față de demnitatea și drepturile femeilor, dar spațiul fiindu-mi limitat, vreau să enunț în trecere și alte aspecte ideologic blamabile, în totală neconcordanță cu recomandările U.E., din Poveștile lui Creangă. Cel care mă vexează direct și mă face să scot un Nu gemut din toate puterile cîte mi-au mai rămas e discriminarea persoanelor în etate, ce merge pînă la instigare la crimă. în special babele sînt portretizate ca oribile
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]