11,160 matches
-
voi aici, în pădurea asta, acum, depinde întreaga lume, e cel mai important lucru. Numai așa poți face artă, teatru...“, declara public ilustrul regizor Andrei Șerban. Aleșii work-shop-ului său din cadrul Festivalului de Teatru Atelier au fost aproape 20 de tineri creatori din mai multe țări est și central-europene. Printre ei s-a aflat și un (singur) timișorean: actorul Balázs Attila. Selecția s-a făcut pe bază de CV, iar în cazul vedetei Teatrului Maghiar „Csiky Gergely“, pe lângă rolurile de mare amplitudine
Agenda2004-26-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282575_a_283904]
-
cu genericul „Călătorii“, în cadrul unei expoziții colective a artiștilor de origine română din Germania, respectiv Daniel Scarlete, Laurențiu Feller, Remus Vuia, Ioan Astaluș. Vor mai avea loc prezentări de carte, dezbateri pe teme precum promovarea tinerelor talente și a geniului creator românesc, prezentarea unui film documentar despre orașul Sighișoara, un spectacol al grupului Vox Animi, o seară de dans și tradiții românești. Artista timișoreancă le va prezenta colegilor de breaslă din Germania considerații despre mediul artistic în care își desfășoară activitatea
Agenda2004-27-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282601_a_283930]
-
Pișchia), iar la categoria peste 30 de ani, Gheorghe Ionașcu ( S.M.A. Jebel), Gheorghe Garamia ( S.M.A. Ciacova) și Blasiu Kele ( S.M.A. Tormac)“. (Drapelul Roșu din 22 ianuarie 1980). „Poet al cetății. Poetul de limba sârbă Vladimir Ciocov a ajuns la vârsta creatoare, la 60 de ani“. (Drapelul Roșu din 27 ianuarie 1980). 5 ani „Premieră națională. În vederea constituirii în județul Timiș - în premieră pentru țara noastră - a Consiliului pentru Promovarea Voluntariatului, organizațiile neguvernamentale sunt invitate să trimită propuneri de candidați“. (Agenda din
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]
-
diferite sume de bani tovarășii care au contribuit la ținerea la zi și în bună ordine a evidențelor contabile în gospodăriile agricole colective“. (Drapelul Roșu din 11 februarie 1955). 25 ani „Au fost conferite premiile pe anul 1979, acordate studenților creatori de Comitetul Executiv al U.A.S.C.R. și revista «Amfiteatru». Premiul I pentru publicistică a revenit studentului timișorean George Boieru. Daniel Vighi a dobândit premiul al II-lea pentru proză, iar Marcel Tolcea, premiul III pentru poezie“. (Drapelul Roșu din
Agenda2005-06-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283355_a_284684]
-
generația de aur a artei plastice timișorene,(...) artiști deveniți astăzi clasic-moderni, ce nu s-au bucurat încă de studii sistematice asupra creației lor și care pot constitui modele de manifestare artistică. Dintre aceștia, o parte sunt încă plini de forță creatoare, dar, deja, o altă bună parte nu mai sunt: Gabriel Popa, Diodor Dure, Victor Gaga, Eugenia Dumitrașcu, Doina Popa, Hildergard Kremper-Fackner, Ion Mihăescu, Simion Lucaciu și, recent, Paul Neagu“. Pe aceștia, Fundația Triade și-a propus să-i includă în
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
memoria noastră la opt decenii de la trecerea lui în eternitate, o optimistă perspectivă propune Concursul de proză scurtă „Ioan Slavici“, prin intermediul căruia C.J.T. , Biblioteca Județeană Timiș și filiala locală a Uniunii Scriitorilor se adresează scriitorilor... de mâine. Mai exact, tinerii creatori nemembri ai U.S.R. sunt chemați să intre-n competiție cu manuscrise de maximum zece pagini dactilografiate la două rânduri, însoțite de un moto ce va fi pus într-un plic alăturat, unde se vor regăsi date de identificare a autorului
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
poeți se găseau în ediții princeps, în ediții critice și chiar în ediții definitive. Era un pasionat cititor de poezie și un excelent comentator al fenomenului liric universal. unoștea, grație numeroaselor lecturi, limba franceză, germană și engleză. Spre sfârșitul activității creatoare se familiarizase și cu limba spaniolă din care a și făcut și câteva echivalențe. Așadar, suficiente argumente pentru un tălmăcitor de elită. Recent, printr-o întâmplare fericită, am descoperit în arhiva teologului și istoricului Velicu Dudu, din București, încă o
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
de unde i-a putut scrie și trimite câteva din cărțile sale, căci de la București era imposibil de întreprins așa ceva. Ideea că G. Călinescu nu îl agreea e o pură cochetărie ce nu șade bine unui intelectual de talia și forța creatoare a lui Mircea Eliade. E, însă, adevărat că G. Călinescu a făcut o sumă de rezerve față de unele aspecte ale prozei lui Mircea Eliade, care nu au fost spulberate de ceilalți critici literari, nici până acum, ceea ce demonstrează că intuițiile
Noi contribuții la bibliografia lui Mircea Eliade by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/10788_a_12113]
-
regizorul Ioan Ieremia, scenografa Geta Medinski, actorii Traian Buzoianu, Daniel Petrescu, Claudia Ieremia, Damian Oancea, Ana Ionescu, Mihaela Murgu, Luminița Stoianovici, Cristian Szekeres, Luminița Tulgara. Ei sunt astfel simbolic răsplătiți pentru întreaga carieră, cu toții dedicându-și în covârșitoare măsură efortul creator scenei timișorene și publicului său. Aflat oficial în vacanța dintre stagiuni, Teatrul Național Timișoara lucrează, în fapt, la organizarea Festivalului Dramaturgiei Românești din octombrie. Tabere l De creație Sub egida Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, Asociația Artiștilor Plastici Romul
Agenda2004-30-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282679_a_284008]
-
conviețuiește cu înfrîngerea și triumful cu traumă s-au format și au început să se coaguleze orizontul artistic al lui Corneliu Babă, reflexele lui morale și întreaga să filosofie umanista. Nu este întîmplător, în această perspectivă, ca toată energia să creatoare și întregul sau interes cultural s-au îndreptat către modele sigure și către acele repere pe care nici o furie destructiva nu le poate anihila. Tradusă în cuvinte, acesta atitudine vrea să spună că pictură și arta, în general, pot comenta
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
să intre în vederile unor edituri puternice din București) va ajunge la criticii literări și la public. Poemele lui Cristian Bădilită par compuse fără efort, în momente de exuberanta. Sunt improvizații, schițe de poeme, dedicații galante, simulări voioase ale efortului creator. Citindu-le, ți-l imaginezi pe tânărul poet în starea de spirit pe care o avea Eminescu când scria: "Din Berlin la Potsdam merge/ Drum de fier, precum se știe,/ Dara nu se știe încă/ C-am luat bilet de-
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
vorbeam mai sus nu poate fi evitată. Căutarea lui Fidelman nu poate fi înțeleasă decît dacă o punem sub auspiciile unui act artistic. Portretele sînt înfățișări ale eroului, dar ele reprezintă deopotrivă o exercitare a voinței lui, propriul său act creator. Portretele sînt autoportrete. Cu atît mai impresionant, în acest context, devine faptul că lui Fidelman nu ii izbutește opera cea mai importantă a vieții sale: un tablou în care vrea să se picteze pe sine-copil și pe mama lui. O
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
și statisticile departamentale" (ceea ce, în treacăt fie zis, contrazice o mult vehiculată propoziție a lui Engels). Să observăm, totuși că, Aderca, socotind că, sub raportul strict axiologic, se cuvine a lua în considerare exclusiv valorile de diferențiere, sub raportul personalității creatoare, admite existența aderentelor sociale, etnice, etice etc.: Dacă în orice scriitor, oricît de original, vom găsi deci totdeauna aderente sociale, etnice, sincronice (...) - pentru a-l defini și prețui estetic va trebui totdeauna să căutăm tocmai ceea ce-l diferențiază de numeroșii
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
capacitatea mea de lucru). Și apoi, chiar în ce priveste scrisul Istoriei, nu uita că pe parcursul ei bibliografia aproape n-a contat. Eu n-am făcut o operă științifică (deși sper că n-am lezat în ea știință), ci una creatoare, originală. De aceea atîta timp consumat, chiar și cu scrisul, nu numai cu lectură". Climatul în care se află Negoitescu în diaspora este cel al lipsurilor materiale și al izolării. În ciuda discreției sale specifice, le consemnează explicit: "Deoarece bursă mea
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
nu ne rămîne decît să rememoram rezultatele prodigioase ale unei asemenea inițiative în Levantul. Competența care inspiră demersurile acestei lucrări aparține cuiva care a meditat asupra temei nu numai în chip abstract și livresc, ci și din interiorul unui angajament creator. Observațiile, explicațiile și concluziile lucrării pentru care adesea autorul nu se mai acoperă cu citate reprezintă formularea unei sensibilități și a unei gîndiri profund implicate în literatura și în versiunea ei istorică românească. Postmodernismul românesc al lui Cărtărescu îmi apare
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
speculam pînă-n prezent, îi este negreșit îndatorata. Rebelul perpetuu, cosmopolitul, "apatridul" Felix Aderca a constituit un semnificativ ferment al înnoirii literare românești, refuzînd cadrele colectiviste prestabilite, fie în sensul națiunii, fie în cel de clasă, proclamînd imperativele imprescriptibile ale personalității creatoare. Încă la nouăsprezece ani, a elaborat un amplu eseu, Naționalism? Libertatea de a ucide (reeditat, sub titlul Personalitatea. Drepturile ei în arta și viața, în 1922, cu o prefață de C. Rădulescu-Motru), în care polemiza acerb cu ideile xenofobe ale
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
din Naționalitatea în arta (1908, cu reeditări, prevăzute cu adăugiri, în 1915 și 1927). Pe linia lui H. St. Chamberlain, profesorul universitar ieșean susținea că: "Artă nu poate să existe decît că arta națională" și că naționalitatea ar fi "puterea creatoare a culturii umane", trăgînd concluzia că marile genii ale omenirii n-au fost decît niște... naționaliști: Homer, Shakespeare, Goethe, Dante... Firește, Aderca se ridică împotriva unei atari procustianizări. Sensibilitatea să iudaica tinde a depăși limitele grupului, măcar principial generatoare de
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
de adâncă îi era pioșenia ascultând impulsul inițial al Misei, cum răsare "Kyrie" - purtat pe rând de glasurile soliștilor și ale corului. Dar sigur, tema Misei este Destinul uman, beethoven impunând textului sacru expresii care îl reprezintă pe el, Omul Creator care știe că are dreptul și puterea de a provoca - înainte de a contemplă - Divinul. Mandeal tentează să atingă această energie colosală din care s-a ivit lucrarea. Orchestră, Corul - pregătit de Iosif Ion Prunner - îl urmează fără șovăire. Dificultatea tehnică
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
succesului în care știa să transforme toate ghinioanele sale. Din necroloagele pe care le-am citit despre el, Mircea Nedelciu scăpa de toate ghinioanele, pentru a părea un scriitor al tuturor reușitelor. Nimic mai fals. O bună parte din energia creatoare a acestui mare scriitor s-a consumat pentru a-și învinge ghinioanele. Dar, vorba lui, " Se poate și mai prost..." Așa cum văd eu lucrurile, moartea lui Mircea Nedelciu e una dintre conspirațiile reușite, chiar dacă nu și vădit intenționate, ale sistemului
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
după ce ai aflat biografia lui Wolf von Aichelburg. În primul rînd prin luciditate, echilibru, modestie și efervescenta artistică. Avea 81 de ani și multe proiecte care îl pasionau și pentru care luptă. Un exemplu stenic de senectute activă, de forță creatoare nediminuată de timp, de încredere în prietenie: Se spune că omul bătrîn rămîne cu prietenii de odinioară. La mine, nu e cazul. Am făcut foarte mulți prieteni noi, multi mult mai tineri decît mine." Printre prietenii de o viață se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
Retractil prin sensibilitate, ca și prin necesitățile stilistice ale creației, poetul se retrage strategic în propria ființă, aidoma unui melc, a unei țestoase. Nu e o "cedare de teren", ci o manevră a identificării defensive, o regasire în intimitatea eului creator, amenințat de intruziunile Celuilalt, ca și de rumoarea, de carnalitatea excesivă, de toate aspectele contingentului cărora li se supune eul empiric: "dacă ei sînt cei care aduc/ otravă în pocale de aur// acum nu mă simt sărbătoarea/ nimănui/ aidoma celui
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
cu care vrea să scoată revista Contrapunct, ca organ de cultură al Ateneului popular, și al carui redactor-șef trebuia să fie George Petcu, după cum arată prima machetă a revistei rămasă printre manuscrisele poetului. Rubricile indicate erau foarte semnificative: Tinerețea creatoare, Neliniști metafizice, Note-polemici, Procesul falselor valori etc.) din care se puteau deduce profilul revistei și aceleași idei care stătuseră la baza acelui "Manifest al nopții labe". Iar colaboratorii revistei erau aceiași tineri care aderaseră la mișcarea inițială: Laurențiu Fulga, Ștefan
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
ci satanicului. Goethe nu-i acorda nici lui Mefistofel rangul de demon, ci mai degrabă, pe acela de diavol - "drăcescul Mefistofel", îl numește și Blaga 7) - pentru că are mai multe legături cu iraționalitatea "tăgăduitoare și sterilă" decât cu "inconștientul organic, creator". Și în filosofia europeană din jurul anilor '30, la care se referea Blaga, demonicul își păstra valențele pozitive sau, cel putin, "dialectice", de creator și distrugător de forme, în opoziție cu satanicul, care este "numai distrugător", numai "negativ". Tot în sensul
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
dorit să le aibă în repertoriul curent. Mi-aduc aminte că la unele montări se făceau cozi serioase la casa de bilete, iar sălile erau pline pînă la refuz. Ce s-a întîmplat? De unde acest declin evident? De unde lipsa conștiinței creatoare a artistului? Pe scenă, dezinteres, lipsa de dicție, neștiința rostirii a ceea ce se joacă, prea puțin freamăt, emoție - ioc. În viață, priviri blazate, apare, uneori, lipsa de curiozitate și de comunicare, carențe în informație și cultură. Peste toate, a apărut
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
eu, în primul an de studii, la Școala de literatură, unde fusesem coleg cu Paul Goma. Dar ce ivire! Era unul din tinerii cei mai înzestrați ce se puteau imagina: scînteietor de elocinta, cultivat, afabil și curtenitor, doldora de visuri creatoare, un ins înalt, de-o constituție de atlet, cu o mască în care trăsăturile energiei virile se îngînau cu un serafism al unei juneți privilegiate. Egolatria îi era încă amabil-colegială, mătăsoasa. Artiștii l-ar fi putut lua ca model pentru
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]