950 matches
-
și astăzi.“ Sunt redate imediat spusele învățatului creștin din Despre trupul lui Hristos, V, 4: „Fiul Domnului a fost răstignit, și nu mi e rușine de acest lucru, pentru că trebuie să ne fie rușine. Și este cu totul vrednic de crezare că Fiul Domnului a murit, pentru că este ab surd. Și este sigur că a înviat după ce a fost pus în mormânt, pentru că e cu neputință“. Observă că astfel de propoziții, în stare să provoace pe oricine, nu sunt lipsite de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
întreagă, cei doi se întâlnesc în chip fericit. În Despre trupul lui Hristos, V, 4, se spune: „Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit, și nu mie rușine de acest lucru tocmai pentru că e de rușine (pudendum). Și este vrednic de crezare că Fiul lui Dumnezeu a murit, tocmai pentru că e nebunesc (ineptum). Și este sigur că a înviat după ce a fost pus în mormânt, tocmai pentru că e cu neputință (impossibile).“ A doua parte din prima frază indică deja o asumare deplină
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și îl opri, în vreme ce gărzile sale aținteau armele către scutierii care îi apărau spatele. Gâfâind, ținut de mâini robuste și de săbiile îndreptate spre el, Gualfard strigă: — Nu pot să tolerez un asemenea afront! Nu se poate să-i dați crezare câinelui ăstuia! Nu e decât un țărănoi, o râmă. E un nimeni, nimeni nu-l cunoaște! Totul e o înscenare infamă a porcului ăstuia de roman! Hotărât, cu mâna din nou pe mânerul săbiei, Sebastianus se întoarse spre Gundovek. — Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
colonel de miliție guvernului...? Ce credea imbecilul, vroia să mă sperie...? Să tremur de frică În fața lui, cerându-mi iertare...? Într-o societate Totalitară unde puterea executivă se bazează pe forțele noastre de-a menține ordinea, nimeni nu va da crezare unui nimeni...!! Țopârlanilor de locuitori ai acestui pământ al țării noastre va trebui să le intre bine În cap acest adevăr, În caz contrar, va fi vai și amar de pielea lor...!!” Înspăimântată Atena, făcu ochi mari, izbucnind În plâns
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
altei lumi, îmi spuneam...și nimeni nu știa nimic despre această lume, noi care priveam de pe trotuare, se vorbeau fel de fel de lucruri, unele înspăimântătore despre regimul de acolo. Dar mulți - printre ei mă număram și eu - nu dădeau crezare, noi cei crescuți în lumina altei civilizații... Deodată, domnul Pavel se ridică în picioare și începu să se ocupe de așezatul farfuriilor și tacâmurilor până ce doamna Pavel intră în sufragerie, retezându-i, indignată, elanurile de gazdă, ca un domeniu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cuvânt reconstituit de editor) levantine, deschidere spre împărățiile vorbei, spre zecile de povestiri ale zecilor de întâmplări trăite, auzite, născocite, căci totuna erau. Povestind, vocea ei întinerea și ochii săi sclipeau cum probabil îi străluciseră în tinerețe, dar ca să dea crezare spuselor ei, când păream prea uimit, invoca drept martor autoritatea domnului Pavel, care fusese - afirma - de față la multe din cele dezgropate și readuse prezentului și în adevăr niciodată nu se întâmpla ca domnul Pavel să o contrazică. Se treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mai pretins și că nu-și putuse lua cu sine toate bunurile, că pusese să fie ascunsă o avere fabuloasă în grotele de pe muntele Cholair. Câți nu și-au promis să dea de urma lor! Mi se va da oare crezare dacă voi spune că de-a lungul vieții am întâlnit oameni care nu visau decât la aurul ăsta îngropat? Am cunoscut chiar persoane numite pretutindeni kannazin și care nu au altă activitate decât să caute comori, îndeosebi comoara lui Boabdil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
repede fața la vederea lor, căci mi se spusese că era de ajuns să le privești ca să te căptușești cu răul cu pricina. Mai erau în piața aceea numeroși scamatori, care cântau cântece naive și vindeau oamenilor ce le dădeau crezare bucățele de hârtie care conțineau, pretindeau ei, niscaiva formule magice în stare să tămăduiască tot soiul de beteșuguri. Mai erau și vracii ambulanți care vindeau leacuri miraculoase și care se fereau să treacă de două ori prin același oraș. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
un lucru tolerat, mai cu seamă unui străin. Dar raderea bărbii după ce a fost purtată ani îndelungați este semn de înjosire și de umilință. Nu aveam nicidecum de gând să sufăr un astfel de afront. Oare mi s-ar da crezare dacă aș spune că, în anul acela, eram gata să mor pentru propria-mi barbă? Și nu doar pentru propria-mi barbă, căci toate luptele se confundau în mintea mea, la fel ca în mintea papei: barba clericilor, sânii goi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Dumnezeu care m-a făcut să trăiesc supliciul orașului Cairo, ca și pe cel al Granadei, că nicicând n-am întâlnit atâta bestialitate, atâta ură, atâta înverșunare sângeroasă, atâta satisfacție în măcel, distrugere și sacrilegiu! Oare mi se va da crezare dacă voi spune că au fost violate călugărițe pe altarele bisericilor înainte de a fi sugrumate de pedestrașii germani cuprinși de veselie? Mi se va da crezare dacă voi spune că mânăstirile au fost devastate, călugării despuiați de veșmintele lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
înverșunare sângeroasă, atâta satisfacție în măcel, distrugere și sacrilegiu! Oare mi se va da crezare dacă voi spune că au fost violate călugărițe pe altarele bisericilor înainte de a fi sugrumate de pedestrașii germani cuprinși de veselie? Mi se va da crezare dacă voi spune că mânăstirile au fost devastate, călugării despuiați de veșmintele lor și siliți sub amenințarea biciului să calce în picioare crucifixul și să proclame că se închinau lui Satana Blestematul, că manuscrisele vechi din biblioteci au alimentat imense
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de Carax. Asta-i tot. Era fiica lui Isaac, paznicul. El mi-a spus unde o găsesc. — Fermín o cunoștea? — Nu. — De unde și pînă unde ești atît de sigur? — De unde și pînă unde te poți tu Îndoi de el, dînd crezare balivernelor ăstora? Tot ce știa Fermín despre femeia asta este ceea ce i-am povestit eu. — Și de aceea o urmărea? — Da. — Fiindcă l-ai rugat tu. Am păstrat tăcere. Tata oftă. — Nu Înțelegi, tăticule. — Firește că nu. Nu te Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
căruia i-a făcut lecturarea acesteia și Cetățeanul turmentat. Farfuridi și Brânzovenescu bănuiesc și ei. Numai Zaharia Trahanache pare să ignore adevărul intuit până și de imbecilul Dandanache, care numește pe prefect soțul „dumneaei”. Trahanache nu numai că nu dă crezare „plastografiei”, dar nici măcar nu vrea „să afle Zoițica”, „ cum e ea simțitoare...!”. Tipătescu păstrează pentru amicul încornorat o stimă prevenitoare (și în scrisoare se adresează cu epitetul „venerabilul” , ironia fiind subtilă). Această bună organizare a triunghiului conjugal, cu amiciția reciprocă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
unui pumn la rinichi. Benavides se trase înapoi, tremurând. Duarte murmură că tipii de la Comitetul de Apărare din Sleepy Lagoon trimiseseră scrisori anonime în care îl învinovățeau pe un alb de moartea lui José Diaz, dar nimeni nu le dăduse crezare. Benavides îl trase la adăpost. Mal îl prinse pe Dudley de braț. Vlăjganul irlandez îl împinse la o parte și își coborî vocea la o tonalitate de bariton: — Ți-a plăcut cum și-au bătut joc de justiție cei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
însemne ceva. Era deja iarna lui 1943. Coleman scăpase de rotunjimile adolescentine și devenise tot mai chipeș. Reynolds era tot mai cald cu el, tandru din punct de vedere fizic - cu multe îmbrățișări si săruturi pe obraz. Brusc a dat crezare poveștii bărbatului cu voce de scoțian. S-a alăturat Comitetului de Apărare din Sleepy Lagoon - care acum, după condamnarea celor șaptesprezece tineri, devenise o temă fierbinte a stângii - pentru a-și dovedi încrederea în Coleman. Reynolds i-a spus lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
alții, cum ne-a poruncit El. 24. Cine păzește poruncile Lui, rămîne în El, și El în el. și cunoaștem că El rămîne în noi prin Duhul pe care ni L-a dat. $4 1. Prea iubiților, să nu dați crezare oricărui duh, ci să cercetați duhurile, dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieșit mulți prooroci mincinoși. 2. Duhul lui Dumnezeu să-L cunoașteți după aceasta: Orice duh, care mărturisește că Isus Hristos a venit în trup, este de la Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85039_a_85826]
-
netezimea și frumusețea obrazului și la vârste mai înaintate. În materie de îngrijire și întreținere a tenului este bine ca frumoasele noastre să țină seama de sfaturile și recomandările competente ale specialiștilor dermatologi și ale cosmeticienilor, și să nu dea crezare reclamelor deșănțate și mincinoase ale producătorilor și vânzătorilor de produse cosmetice. Musafiria În relațiile de rudenie și cele de prietenie consolidată se obișnuiesc vizitele neanunțate, neprotocolare, destinate punerii la cale a unor activități comune sau pur și simplu pentru a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
să rămînă cu Dumnezeu în starea în care era cînd a fost chemat. 25. Cît despre fecioare, n-am o poruncă din partea Domnului. Le dau însă un sfat, ca unul care am căpătat de la Domnul harul să fiu vrednic de crezare. 26. Iată dar ce cred eu că este bine, avînd în vedere strîmtorarea de acum: este bine pentru fiecare să rămînă așa cum este. 27. Ești legat de o nevastă? Nu căuta să fii dezlegat. Nu ești legat de o nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
În vârf. Se dezbrăcă și le arătă cum se pune balonașul și-i lămuri la ce era bun. Băieților nu prea le venea să creadă, Însă faptul că știau bine că Odraslă nu putea minți Îi hotărî să-i dea crezare pe deplin și să-i asculte Întâmplările plătite cu bani buni. De vreo câteva luni de zile șoferul aflase, din gura nevestei, că ăl mic Începuse să se gândească la femei și se freca toată ziua-bună ziua pe unde apuca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Încântare, lăsând să se vadă câțiva dinți rari, Îngălbeniți și Înfricoșător de lungi. „Dragul meu, dragule, ce bine Îmi pare că te văd! O mulțime de lucruri am aflat despre tine, dar, bineînțeles, nu m-am grăbit a le da crezare. Mai mult: adineaori m-am Întâlnit cu Odraslă, ceea ce Înseamnă că nu l-ai Înjunghiat nicidecum. Mă bucur. Ești un om cu simțiri deosebite și-ar fi fost păcat să te irosești prin pușcării. Domnule, eu Îți spun acuma ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dusese la mașină și ascultase transmisiunea unui meci, În așteptarea zvâcnetelor de sfârșit ale porcinului, dar binevoitorului său prieten. Povestea asta se răspândise destul de repede și mulți, chiar dacă se lăsaseră furați de Întâmplarea deocheată, nu-i dăduseră pe de-a-ntregul crezare, căci fusese azvârlită către urechile lumii, În chip de răzbunare, de către un Îngrijitor al școlii, pe care copiii Îl strigau Figaro din cauza cheliei desăvârșite și apoi o luau la goană pe culoare pentru că omul, chiar dacă nu știa ce Înseamnă acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
erau îngrozitor de strâmți! Se vedea când i se făcea pielea de găină, a spus John Joe. —îngrozitor de strâmți. Dacă n-are grijă, o să rămână fără urmași, a bubuit Peter scuturându-se de râs. Cu toate astea, dacă era să dai crezare tabloidelor, Snorter nu avea nici o problemă la capitolul ăsta. Fusese deja dat în judecată de mai multe ori de femei care se aflaseră la capătul liniei de îmbuteliere a ouțelor lui suprasolicitate. —Și unde a... ăăăă... stat? am încercat eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să facă abstracție de sexul viitoarei sale colaboratoare, „îndură, prea iubite prieten”, și îl informa că însuși Napoleon îi încredința misiuni secrete, cu caracter special, pentru reușita cărora împăratul o răsplătea cu o neobișnuită generozitate „Deși, dacă e să dau crezare trezorierului, pe văduvă nu o interesează atât banii, cât plăcerea de a-și trăi viața pe muchie de cuțit. Are gustul riscului, asta-i!” comenta același Horace. Ledoulx auzi cele trei zgârieturi ușoare pe ușă, așa cum proceda Julien. ― Dar intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
-i acoperea fața, o pușcă într-o mână și o spadă lungă în cealaltă. Se opri în tindă. — Sunt morți, spuse. îl privi cu neîncredere. — Morți? repetă prostește. Toți? — Toți. — Cine i-a omorât? — Eu. Se apropie, fără să dea crezare celor auzite. — Tu? întrebă, clătinând din cap ca și cum ar fi respins ideea. Vrei să-mi spui că tu, fără ajutorul nimănui, ai omorât doisprezece soldați, un sergent și un ofițer? încuviință cu naturalețe: — Dormeau. Abdul-el-Kebir, care văzuse murind mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
simți cum o sudoare rece îi iese din fiecare por al trupului, dar, încercând să-și păstreze calmul, răspunse: — Familia targuí-ului. — De cât timp se află aici? — De o săptămână. Razman se întoarse spre el, parcă nevenindu-i să dea crezare celor auzite. — O săptămână? repetă îngrozit. Vreți să spuneți că timp de o săptămână ați ținut închise niște femei și niște copii ca să moară de căldură în infernul ăsta, fără să vă anunțați superiorii? — Radioul este stricat. — Minciună... Acum am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]