461 matches
-
unui ins torturat, angoasat, inapt a se plia pe așteptările unei exteriorități în fond nedemne și, deopotrivă, a-și minimaliza ori alunga cu totul suferința de sine. Încă din primele două volume, Utopia posesiunii și Fără întoarcere, desenul acestei aspre crispări începe să capete un contur lipsit de echivoc, deși abia odată cu Tentativa de spovedanie instanța poetică este pe deplin pregătită să își exploreze conștiința minusului existențial. Fragilă, derutant de simplă, confesiunea acestei totale neadecvări la univers anunță, într-un text
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sub control neliniștile ("ești tulbure / un abur/ o vreme de demult"; "sângele meu rugină mocnind/ pe armele/ tale"; Doamne,/ sunt suflete/ mâncate de plâns/ cristalele albe/ ale zăpezii/ pe sârma ghimpată./ viața mea se-nclină") sau se lasă contaminat de crispările decorului atrofiat expresionist ("Urc până la culmea/ dealului./ muncesc până ajung/ să văd puțurile părăsite./ mirosuri stranii./ urmăresc soarele,/ dar fuga lui/ e definitivă./ cad frunze/ cad picături de sânge/ ochii se înfășoară în roșu" ***). Celelalte poeme din unicul volum de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
negre (1888), Poezii (1892, 1897) -, afișând pasiuni răvășitoare, versurile nu fac decât să capteze, în discursivitate fadă și într-o mecanică sterilă, naivități. Un macabru artificios învăluie reprezentările morții. Masca damnării, gesticulația agonică (Spasm, Danțul spânzuratului, Așternutul morții) nu revelă crisparea interioară și atmosfera halucinantă din Maurice Rollinat, modelul lui S., acesta rămânând la nivelul simplei imitații. Prințul Ral, fantezie macabră, conduce motivul fantastic spre un nedorit efect aproape parodic. Cerșetorul, Copilul mizeriei și alte poeme sociale sunt compuneri retoric-patetice, aducând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
formele, el a lăsat să se constituie încet și un fond corespunzător. Accentul pus inițial pe originalitatea sistemului (Sonderweg, în expresia lui R. Wagner) a trebuit să cedeze sub presiunea racordării integrative. Istoria își relua treptat cursul, cu sincope și crispări, cu violențe adesea programate de strategii noului regim. Comunismul fusese o paranteză tragică, era acum timpul să se reînnoade firul întrerupt de tancurile sovietice. Curios e că această regăsire a istoriei proprii, cu nuanțe adesea patetice, avea loc într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
limbajul corpului) întregește firesc mesajul transmis în comunicarea directă, fiind caracterizat prin: ținuta adecvată contextului (ținută semiprotocolară, de o eleganță discretă: taior/sacou și cravată); postura corectă, respectând normele clasice ale politeții; atitudine degajată, cooperantă; expresia feței: interesată, concentrată, fără crispări, privire deschisă, contact vizual moderat, surâs discret, exprimând disponibilitatea spre dialog; gestica subliniază semnificațiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijează și întrețin comunicarea). Reunirea celor trei paliere de comunicare - verbală, paraverbală și nonverbală - favorizează operaționalizarea comunicării, contribuind la excelența discursului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
el nu imită nici un exemplu, supunîndu-se exclusiv măreției dorinței lui esențiale. Toți ceilalți sînt imitatori, iar pericolul imitării constă în făptul că aceasta depășește forța elanului, limitele dorinței esențiale, că exaltă și crispează, se înduioșează în fața suferinței exaltate a propriei crispări și își pune speranța nu în justiția imanentă, ci într-o justiție compensatoare după moarte. A aștepta o justiție după moarte implică devalorizarea vieții și a lumii, în loc a vedea viața ca fiind domeniul împlinirii, posibile în principiu, a face
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a te implica în vina comună pentru a transforma resentimentul acuzator într-o confirmare de primire a mesajului supraconștient de reconciliere, în locul mesajului subconștient, adică a obsesiei plîngerii și a revanșei. Transformarea aceasta sublimantă caracteristică bunătății, în lipsa bucuriei perfecte, convertește crisparea resentimentelor într-o stare mai mult sau mai puțin constantă de echilibru, de veselie. În timp ce bucuria este cauza-efect a armoniei interioare a individului, bunătatea este singura cauză-efect a relațiilor armonioase dintre oameni. Așa cum bucuria indică gradul de eliberare față de propria
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și blocuri de putere un proiect global de formare. O formare a formatorilor (și întâi a formatorilor de formatori) la un nivel foarte înalt este necesară și ea trebuie să fie internațională pentru a integra rezultatele cercetării și a evita crisparea identitară din cauza căreia ceea ce dincolo părea rutină (de exemplu, valorizarea producțiilor adolescentine și puternica identificare din școlile engleze) pare aici o revoluție imposibilă sau o demagogie intolerabilă 47. 8. Ineficacitatea politicilor publice franceze 48 este, totodată, efectul centralismului ideologic care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în sine) se pot exprima prin intensitatea vocii (puternică, medie, slabă). Astfel, o voce puternică și sonoră denotă energie, siguranță de sine, dinamism, bucurie, autoritate, iar o voce scăzută și astenică indică lipsă de energie, nesiguranță, oboseală, boală, reținere, emotivitate, crispare, nehotărâre etc. Energia și pasiunea creează charisma profesorului prin faptul că alimentează întreaga gamă de emoții, motivații și așteptări din partea elevilor. Creșterea și scăderea intensității vocii reprezintă una dintre cele mai ușoare și recomandate posibilități de captare a atenției elevilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcări personale sau de autoreglare. În același timp, ni se atrage atenția asupra faptului că unele gesturi personale ale profesorilor pot intra în categoria ticurilor și pot perturba atenția elevilor: umezirea sau mișcarea buzelor, strângerea din dinți însoțită de o crispare a mușchilor feței etc.112. Eficiența comunicării gestuale presupune diminuarea și chiar stoparea unor comportamente indezirabile ale elevilor, economisind timpul prețios al lecției, prin intermediul mimicii grave, privirii pătrunzătoare, apropierii în ritm lent de banca elevului, poziționării în spațiul personal al
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ceva de amendat/completat/precizat; vorbește în locul celuilalt; celălalt este vinovat; dă ordine; • pretinde, celălalt se înșală. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbajul nonverbal): • stă în fața partenerului și prea aproape de el; • se apleacă înainte; sprâncenele încruntate vertical; crispare; ridică bărbia, privește în sus, fruntea sau bărbia înainte; privire fixă susținută, fără zâmbet (sau un zâmbet rece); • degetul întins, pumnul închis sau latul palmei către/spre partener; • mișcări ale mâinii către sine, ca pentru a lua; • întinde primul mâna
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
maximum în vederea adaptării. Energia fizică și psihică se epuizează incomparabil mai repede ca altădată. Ritmul accelerat al existenței pe de o parte, dar pe de altă parte, tirul excitațiilor senzoriale somatice și afective ne mențin într-o permanentă stare de crispare și disconfort somatic și spiritual. Orice stare tensionată și orice efort mental se materializează pe planul sensibilității somatice printr-o senzație de tensiune musculară, care la rândul ei, întreține tensiunea psihică inițială sau, poate chiar genera o nouă stare tensională
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
calitate de prim ordin a criticii lui Lucian Raicu este marea disponibilitate a expresiei. Criticul are nu numai serii de idei, ci și serii de cuvinte, gata în orice moment să le „îmbrace” pe cele dintâi, fără nici o urmă de crispare, cu o ușurință ce ține de har, de talent, în fraze precise, limpezi, cursive, „rotunde”. Stilul, deși „sec”, place, are un farmec al său, specific, ce ține probabil de modul „ascuțit” al rostirii, de proprietatea termenilor, de adecvarea netrudnică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
deplasarea centrului de greutate de la învățarea dirijată social la autodidacticism. Desigur, unele profesii reclamă, prin însuși specificul lor, învățarea din necesitate. Tânărul, comparativ cu adultul de vârstă mijlocie, știe, de regulă, să uziteze cu mai multă abilitate și lipsă de crispări de ofertele tehnologiei moderne (inclusiv ale calculatorului), ceea ce poate crea celui din urmă stări resentimentare și chiar anxioase, care se pot estompa sau chiar elimina dacă vor beneficia de o instruire specială în domeniu (Czaja și Sharit, 1998). Cert este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deplasarea centrului de greutate de la învățarea dirijată social la autodidacticism. Desigur, unele profesii reclamă, prin însuși specificul lor, învățarea din necesitate. Tânărul, comparativ cu adultul de vârstă mijlocie, știe, de regulă, să uziteze cu mai multă abilitate și lipsă de crispări de ofertele tehnologiei moderne (inclusiv ale calculatorului), ceea ce poate crea celui din urmă stări resentimentare și chiar anxioase, care se pot estompa sau chiar elimina dacă vor beneficia de o instruire specială în domeniu (Czaja și Sharit, 1998). Cert este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
relațiile interpersonale și își controlează sentimentele personale. Pentru ceilalți apar ca niște virtuți, de dorit. 1. altruismul: dezvoltarea unor gesturi și servicii constructive, de sprijin și gratificare a celorlalți; 2. umor: exprimarea deschisă a ideilor și sentimentelor fără un disconfort, crispare, a individului sau o imobilizare și fără efect neplăcut asupra celorlalți (este diferit de ironie, care este o agresivitate țintită împotriva cuiva). Presupune păstrarea creativității; 3. suprimarea: constă în decizia conștientă sau semiconștientă de a amâna acordarea atenției unui impuls
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și acceptat de către pacientă. Identificarea gândurilor Prima etapă este consacrată identificării diferitelor gânduri, așa după cum arată tabelul următor. Tabel 3. Identificarea gândurilor doamnei Y Situație Emoție Gând intrusiv Gând automat Gând neutralizant Să meargă să bea o cafea la cofetărie Crispare ” Mi-e teamă să fiu în contact cu firimiturile atinse de oameni contagioși”. „Mi-e teamă să nu mă molipsesc”. Aceste firimituri pot să mă contamineze”. ”Trebuie să găsesc o masă curată”. Să aleagă un ziar de la raionul de presă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
primul ci pe ultimul din teanc”. Să se joace cu fiul său care îi atinge gura cu unghiile. Panică ”M-a zgâriat probabil”. ”Pot să-l contaminez”. Trebuie să-i spăl și să-i dezinfectez repede mâinile”. Să facă cumpărături Crispare ” Voi întâlni probabil pe cineva care are herpes”. Mi-ar fi teamă să nu-l transmit copiilor mei”. Nu trebuie să privesc pe nimeni”. Să strângă mâna cuiva. Crispare ”Risc să mă contaminez”. ”Risc să-l transmit celorlalți”. ”Imi dezinfectez
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-i spăl și să-i dezinfectez repede mâinile”. Să facă cumpărături Crispare ” Voi întâlni probabil pe cineva care are herpes”. Mi-ar fi teamă să nu-l transmit copiilor mei”. Nu trebuie să privesc pe nimeni”. Să strângă mâna cuiva. Crispare ”Risc să mă contaminez”. ”Risc să-l transmit celorlalți”. ”Imi dezinfectez mâinile cu alcool înainte de a da mâna cu fiul meu”. Poștașul trece pentru calendar. Teamă ”Este probabil dubios”. ”Spăl paharul său cu dezinfectant”. Această primă etapă permite doamnei Y
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
0,000625 ”In final, riscul este mai mic decât îmi imaginam”. Pe parcursul terapiei, doamna Y dezvoltă gânduri alternative mai raționale. Tabel 6. Dezvoltarea unor gânduri raționale Situație Emoție Gând intrusiv Gând automat Gând neutralizant Gând alternativ Schimbarea cearșafurilor de pat. Crispare ” Cearșafurile și paturile de puf adună mult praf”. Nu sunt curată, voi contamina mediul în care trăiesc copiii mei”. ”Inainte de a mă ocupa de copiii mei, ar trebui să mă schimb”. Dorm în aceste cerșafuri și sunt obligatoriu în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mei”. ”Inainte de a mă ocupa de copiii mei, ar trebui să mă schimb”. Dorm în aceste cerșafuri și sunt obligatoriu în contact cu acest praf. Nu există totuși atâta herpes peste tot”. A face curățenie și a folosi aspiratorul Crispare ” Am atins întrerupătoarele, le-am contaminat”. „Aspiratorul este un cuib de microbi”. Le voi face rău alor mei contaminându-i”. Va trebui să spăl mânerele și întrerupătoarele după ce am făcut curat”. ”Soțul meu nu-și ia aceleași măsuri de precauție
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceleași măsuri de precauție ca și mine”. A sufla nasul Teamă ”Mi-am atins probabil buza contaminată”. ”Sunt contagioasă”. ”Trebuie să fiu atentă la ceea ce ating”. ”Nu toată lumea își ia aceleași măsuri de siguranță ca și mine”. A fi acasă. Crispare ” Mi-e teamă să nu mă molipsesc de herpes”. / ”Imi verific de cel puțin douăzeci de ori buzele în oglindă”. Nu sunt obosită, sunt sub tratament, nu există nici un motiv să fac o criză acum”. A schimba husa patului de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
e teamă să nu mă molipsesc de herpes”. / ”Imi verific de cel puțin douăzeci de ori buzele în oglindă”. Nu sunt obosită, sunt sub tratament, nu există nici un motiv să fac o criză acum”. A schimba husa patului de puf. Crispare, proastă dispoziție ” Voi atinge acest pat de puf care a fost poate în contact cu cearșafurile mele atunci când aveam herpes. ”Mă voi contamina de la praful murdar”. Trebuie să mă schimb și să schimb această casă”. ”Soțul meu nu face toate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și Italia iar pseudopodele acestora în Spania mai ales sînt privite ca produse ale mașinațiunilor lor. Internaționala antifasciștilor se poate extinde de aici încolo, fiindcă nu contravine sentimentului național ci, dimpotrivă, ea furnizează argumentele unei întreprinderi mai puțin meschine decît crisparea naționalismului burghez. În Franța, filozoful Alain, cantor al radical-socialiștilor, aderă în 1934 la Comitetul de vigilență al intelectualilor antifasciști, în compania foarte respectabilului Paul Langevin. Într-un sens mai general, transplantul antifascismului regenerează patriotismul unei vaste coaliții a liderilor de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un fel de divinitate dreaptă și binevoitoare, mereu stăpână pe sine și extraordinar de senină. Povestea ei, devenită de mult o legendă, o punea mai presus de grijile muritorilor de rând. Nu, nu i-am văzut nici o lacrimă. Doar o crispare dureroasă a buzelor, mici zvâcnituri care i-au străbătut obrajii, un freamăt fugar al pleoapelor... Eram așezați pe covorul presărat cu ghemotoace de hârtie și ne dedam unui joc pasionant: scoțând pietricelele din învelitoarele lor albe, le comparam - când un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]