631 matches
-
sau a dezlănțuirii banale, care invită la căutarea libertății în libertinaj. Chiar și moralizatorul este copleșit în fanteziile sale secrete de dorința dezlănțuirii banale. El nu reușește să o realizeze deoarece elanul său nefiind mort îl inhibă. Cu cît mai crispat și mai exaltat este elanul său, cu atît mai mult riscă inhibiția să devină patologică și să-l inhibe pînă la dorințele cele mai naturale. Nici blazatul nu mai reușește să-și satisfacă dorințele firești. Obsesia lui față de dezlănțuirea considerată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu zi forța de acceptare, contrariul perfect al resemnării tînguioase. În această privința, privilegiile prea mari pot deveni la fel de nocive ca și frustrările prea mari. Elanurile sînt de obicei blocate de arivismul banal, adormite de triumful asupra reușitei exterioare sau crispate dușmănos de înfrîngerile pe plan social, exaltate sau inhibate datorită faptului că sînt deviate de la sarcina esențială (formarea armonioasă a caracterului) spre sarcini exaltate de tot felul (pseudo-religioase, pseudo-artistice, politice etc). Cauza frecventă a acestui fapt esle confuzia dintre raritatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
împliniri unice. Important este să ne detașăm de orice legătură exaltată, sentimentală sau ostilă, ca să o putem admira în toată libertatea (fără superstiții) și să putem acționa în toată libertatea (fără să eșuăm într-o imitație sau într-o aversiune crispată). Transformarea aceasta a credinței în lege nu poate șoca decît gîndirea afectivă, incapabilă să se elibereze de asocierea greșită "Iisus-dumnezeu-real" și care vrea cu orice preț să rămînă atașată de ea fie prin credința oarbă, fie prin îndoiala sterilă. Credința
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
revin, dar în registrul diferit al lucidității și al indiferenței ironice, adică antitetic față de patosul și drama începutului: Ce n-aș fi dat altă dată pentru ca să am certitudinea că mă înșală. Cum așteptam la pândă, cu fruntea arsă și pumnii crispați! Acum, când vine, îi arăt scrisoarea zâmbind. Un moment devine palidă, mă examinează alarmată și bănuitoare, însă când mă vede liniștit, socoate că nu cred. Vorbește mult platitudini încălecate, asociate la întâmplare și zâmbetul meu binevoitor o încurajează."438 Formula
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
acestei totale neadecvări la univers anunță, într-un text precum Nesfârșită-i surparea, esența și manifestările dramei: "în afara mea// încotro să pășesc?//numai pe potecile mele/ zdrențuite, însângerate,/ numai în/ pasul nesigur, șovăielnic,/ numai în gestul nehotărât,/ numai în zâmbetul crispat și fugos/ numai în tremur, numai în șoaptă/ mă simt acasă/ la fel de trist/ la sfârșit de mileniu/ ca la facerea lumii". La sfârșitul spovedaniei, după atâtea Amânări, contorsiuni, amânări, în locul unui mult dorit proces cathartic, reapare deznădejdea: "de-acum ce
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
căreia se-nclină fiecare cititor. Un patetism bine temperat, o liniște, un perfect echilibru al discursului ca o terapie. Citirea textelor blandiene funcționează profilactic. Metaforele deschise și cele opace structurează un traseu liric distinct, când decodificabil, când retras în sine, crispat, ermetizat. Contextul ideologic este cel care instaurează, la scriitorii subversivi, nu doar la Ana Blandiana, acest tip de metaforă, prin extensie, opacitatea scriiturii ni se atrage atenția. Alina-Iuliana Popescu descoperă entuziast limbajul subversiv și, cu simțul său de observator neobosit
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în care vorbește despre Michaux, marele său prieten în dezastre livrești, reflexie autoficțională a lui Cioran: Îl admiram pentru clarviziunea sa agresivă, pentru refuzurile și fobiile sale, pentru suma versiunilor sale [...] mai presus de toate, prețuiam la el latura incisivă, crispată, "inumană", exploziile și ricanările sale, umorul său sfîșiat, vocația sa de convulsionar și de gentleman. (Michaux ou la passion de l'exhaustif) Și pentru a nu-și contraria gîndirea paradoxală, se grăbește să noteze în Caietele sale: Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
David al lui Michelangelo, sesizând la rândul său semnificația simbolică a mâinii transformată în ghiară. Este evidentă asemănarea între figura și expresia sfinxului și cea a lui David, creația lui Michelangelo. Ideea de mister a sfinxului este întreținută de ghearele crispate ale unei păsări, plasate la baza sculpturii, ce par falangele unei mâini terminate cu unghii de pasăre"351. Acest fapt, având ca verigă tema geniului, atât de bine prelucrată de Eminescu, leagă sculptura lui Paciurea din această perioadă de simbolism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
criză propriu-zisă. În fragmentul intitulat Forțele ostile din Friza Beethoven, prezentată la expoziția secesionistă dedicată exclusiv personalității marelui muzician, Klimt înfățișează Eriniile, ale căror gesturi convulsive se conformează simptomatologiei lui Charcot ca expresii ale raptului isteric. Gesturile lor sunt frânte, crispate, încercând să apuce la întâmplare, corpurile marcate de anorexie lasă să se vadă proeminențele osoase, de unde și impresia de cadavru ambulant pe care o lasă aceste divinități maligne. La aceasta se adaugă expresia chipului desfigurat de grimasă, litificat într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exercită o presiune teribilă, fracturându-l spasmotic. Gestul ambiguu de mângâiere pe care-l afișa în prima ipostază Judith, semnalizând de fapt și sursa plăcerii sale, capul tranșat al lui Holofern, devenit fetiș sângeros, se transformă aici în gestul mâinilor crispate asemeni unor ghiare, evocând animalul de pradă. Această lectură devine posibilă pe fondul investigațiilor freudiene, a popularității de care se bucura neurologul Charcot la Viena, ale cărui opere erau traduse chiar de către Freud, dar și a unui presupus interes sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o cauțiune științifică multiplelor variațiuni pe tema femeii fatale care apărea în literatură"362. Raporturile trasate între viața sexuală și psihismul abisal constituie cheia de boltă a configurării tipului femeii fatale. Ca și Judith I, eroina ține agățat de degetele crispate capul lui Holofern riguros decupat de faldurile rochiei -, expresie a decapitării propriu-zise -, iar în primul tablou, de marginea acestuia. Și în acest caz, feminitatea sa este figurată de expunerea sânilor, însă chipul diferă mult ca expresie de cel al femeii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
permanent conduita, realizând un portret idealizat sau construind o poză. Îi va lipsi sau va pierde pe parcurs spontaneitatea morală prin excesul inteligenței, rafinament psihanalitic, înțelegere dialectică sau "talentul" relativității. Se va așeza permanent sub semnul eticii "maximaliste", hiperelaborată și crispată. Placiditatea etică înseamnă însă absența tresăririi proprii. Tocmai atunci când pare a-și fi atins limita supremă a posibilităților sale creatoare, de fapt, el pierde rostul artei-interogație, pierde naturalețea și harul. Adevăratele valori ca și marile idei se regăsesc, însă, peste
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mașină, de smartphon sau tabletă, haine cumpărate de la anumite firme, excursii și sesiuni de shopping în străinătate, frecventarea anumitor restaurante și cluburi etc.) pe care nu și le pot permite în mod curent, iar relația lor cu aceste bunuri una crispată, de parvenit trădează condiția lor inautentică; nu este cazul celor care ocupă realmente o poziție "de top": "Indivizii cu adevărat dominanți își vor etala statutul superior în multe feluri vizibile. Își vor afișa însemnele dominației sub forma hainelor pe care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
prins în acea zi. Tot timpul încercam să întrețin relații prietenești, umane cu cei cu care veneam în contact, fie ei muncitori, tractoriști, laboranți, cercetători, apreciind că într-o asemenea atmosferă mai mult se câștigă decât într-o relație dură, crispată, nervoasă. Poate că acest episod hazliu nu trebuia pomenit aici el reprezentând de fapt o situație banală, totuși l-am arătat pentru a scoate în evidență că în diferite ipostaze ale vieții, el poate arata un comportament, o atitudine, o
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
întrebați-vă”. Un imperativ al inefabilului, într-un crescendo sfâșietor de trist, urmat de un alt imperativ, „gândiți-vă!...” Invitație la rațiune. Zâmbetul, iubirea, speranța pălesc... în eventualitatea declanșării... grenadei ucigașe. Tristețea sfâșie. într-un colț de lume, liniștea domnește - „crispată”, „înșelătoare”, „absolută”, doar în cimitirul „Ghivat Shaul”, „tăcerea pietrei” invită întru ascultare: „Orbiți, deopotrivă, / de înscenările armoniei, în ora de pace și sânge a amurgului complice”. într-un adânc de suflet, rodește o voce: „Nu are importanță unde voi fi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
toată lumea, este superficial în relațiile cu ceilalți, nu ține cont de propriile nevoi și dorințe. Copilul distant - „Eu pot face singur totul!”: incapabil să se conformeze unor imperative școlare, sociale și morale, este frânat în evoluția sa, are un caracter crispat și neliniștit, dă dovadă de autonomie excesivă, determinată de responsabilizarea prematură; el îl va respinge, fără milă, la orice vârstă, pe părintele absent. Copilul „cerșetor” - „Dacă mă iubești, stai cu mine!”: un asemenea copil este lipsit de sprijin și îndrumare
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
să apară știrea despre căderea dictatorului italian, aliatul numărul unu al lui Hitler, pe pagina întîia, pe cinci coloane. Ceva se schimbase. Un an mai târziu, tot într-o permisie, rătăcind prin oraș, m-am întîlnit cu Caraion. Arăta neliniștit, crispat și mi-a spus că trebuie să fugă din București. De ce, ce se întîmplase? Am intrat la Cafe de la Paix, am luat masa împreună și a început să-mi povestească. - După obiceiul, sau mai bine zis după firea ta, mi-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
FAȚĂ CU EA GĂSINDU-SE INTRAREA DIN SPATE A SĂLII DE CONFERINȚE. BĂRBATUL CEL ÎNDESAT PĂREA TOT ATÂT DE NERVOS PE CÂT ERA DE RELAXAT ÎN APARENȚĂ CEL ÎNALT. ÎN AFARĂ DE EI NU SE MAI VEDEA NIMENI ALTCINEVA. MARIN ÎȘI SCOASE DEZINTEGRATORUL. AVEA FAȚA CRISPATĂ ȘI NU SIMȚEA NICI UN PIC DE MILĂ. CEI DOI ALESESERĂ ARMA: UN INSTRUMENT NIMICITOR, ÎN LOC DE NEUTRALIZATOARELE MAI PUȚIN FATALE. FACĂ-SE VOIA LOR! CU O SINGURĂ MIȘCARE PRECISĂ, MARIN ÎȘI DESCĂRCĂ DEZINTEGRATORUL ASUPRA OMULUI ÎNARMAT; ACESTA SE PRĂBUȘI, CU CAPUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
PENTRU A DETERMINA GÂNDURILE ASCUNSE ALE ADVERSARULUI ERAU FUNDAMENTATE ȘTIINȚIFIC ȘI CĂ ÎN CONSECINȚĂ REZISTENȚA OPUSĂ VA FI SLABĂ. SE ÎNTOARSE LA DELINDY SEARA, ÎN JURUL OREI DOUĂZECI ȘI UNU. TÂNĂRA FEMEIE ERA AFECTUOASĂ ȘI NERĂBDĂTOARE SĂ ÎI FACĂ PLĂCERE, DAR ATÂT DE CRISPATĂ ÎNCÂT NU FU ÎN STARE SĂ RĂSPUNDĂ AVANSURILOR LUI. FĂRĂ SĂ SE SIMTĂ FRUSTRAT, MARIN TRASE CONCLUZIA CĂ DELINDY TRĂIA DRAMA UNUI OM CARE SE TEMEA CĂ PATRIA SA VA FI ATACATĂ. APARENT, ERA NEPĂSĂTOARE, DAR DE FAPT O CHINUIA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ÎNSUȘI ÎN ULTIMELE ZILE. SE PREFĂCU CĂ STUDIA CONCENTRAT RAPORTUL FIULUI SĂU, DAR DE FAPT PRIVEA IMAGINEA EI ÎN OGLINDA DIN FAȚA LUI. DEȘI NU ÎI PUTEA VEDEA DECÂT PARTEA DE SUS A CORPULUI PÂNĂ LA UMERI, I SE PĂRU CĂ ERA CRISPATĂ ȘI ÎNFRICOȘATĂ. DAR CÂND VORBI, VOCEA EI ERA CALMĂ ȘI NATURALĂ: \ Cine va fi executat? DECIZIILE VOR FI LUATE PE LOC, RĂSPUNSE MARIN. DELINDY PĂREA SĂ NU SE ÎNDOIASCĂ DELOC DE REZULTATUL BĂTĂLIEI. ACCEPTA ÎNFRÂNGEREA JORGIEI FĂRĂ SĂ SE ÎMPOTRIVEASCĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
de mai bine de douăzeci de ani devine reală. Acum nu mai avem nimic prea important ca să ne facem griji. AFIRMAȚIA NU ERA ÎNTRU TOTUL CORECTĂ. MAI PUTEAU EXISTA CÂTEVA COALIȚII PRIMEJDIOASE. TOTUȘI, CONȚINEA DESTUL ADEVĂR. MARIN SCHIȚĂ UN ZÂMBET CRISPAT \ OSCAR, JORGIA NE VA MAI DA CEVA DE LUCRU UN TIMP, CA SĂ O MESTECĂM ȘI SĂ O DIGERĂM. Memoria lui alertată îi transformă teama în neliniște. Își aminti că odată îl mai auzise pe Marele Judecător lăudând pe cineva la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
REPUTAȚIA TA. NU MĂ POT ABȚINE, VENI RĂSPUNSUL PRINTRE SUSPINE. CEILALȚI ÎL SCOASERĂ ȘI PE EL AFARĂ. UN AL TREILEA CEDĂ LA RÂNDUL LUI. SUB OCHII CONSTERNAȚI AI CAMARAZILOR, DEVENI IMOBIL, CU CORPUL RIGID CA O STATUIE, CU TOȚI MUȘCHII CRISPAȚI, CU OCHII MĂRIȚI. UN DOCTOR ÎI FĂCU ÎN GRABĂ O INJECȚIE ÎN BRAȚ ȘI OMUL SE PRĂBUȘI INERT, CA O PĂPUȘĂ DE CÂRPĂ. CARROLL ÎL ANUNȚASE PROBABIL PE MARELE JUDECĂTOR, FIINDCĂ UȘA SE DESCHISE DINTR-O DATĂ ȘI MARIN DISTINSE CA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
distruge întreg orașul. Regulile mele nu îmi lăsa altă variantă. Te gândi repede! Urmă o pauză, apoi tăcere. Contactul fusese întrerupt. Marin deschise ochii și îi privi pe oamenii care se adunaseră în jurul lui. Își dădu seama că zâmbea, deși crispat. ― Dați alarma. Toată lumea în Adăposturi. Nu știu cât timp ne-a rămas, dar s-ar putea să fie o chestiune de minute. 42 Ridicându-se în picioare, Marin văzu că era ora paisprezece și zece minute. Privi îndelung ceasul de pe perete, nevenindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
prăbușească de tot, nici din cauza unora, nici a altora. Să-l lăsăm în luptă cu sine, e destul, cred eu. Dar nu sunt înțeles, nu mi se aprobă proiectele. Unchiașul gâfâie, încălzit. Avea, în răstimpuri, asemenea stări tulburi. Deținuta aștepta, crispată, la gândul că s-ar apropia. Camera se umplu, însă, deodată, de țipete. — Nu, nu e o aiureală, nu e nici o farsă ! Nu trebuie să zâmbești cu atâta dispreț. Poate mă plătește cineva și pentru acest joc dublu și pentru
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să reapară. Lucian apucase de-acum să se dezvăluie. Reveniți în fața institutului, au văzut-o pe Vera Manole, venită să-și conducă soțul sau pur și simplu să mai sporovăiască cu unul sau altul înainte de încolonarea manifestanților. Lucian se bâlbâi, crispat, când o văzu ; înțelese că ea pricepuse pericolul, poate și presimțise. Nu venise să-și conducă soțul, încerca doar ultima săritură în fața primejdiei și ajunsese prea târziu, înțepenită acum și învinsă, ca și cei doi care nu mai reușeau să
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]