19,565 matches
-
Iordachescu Ionut Laureți ai premierului Nobel critică viguros strategia economică a zonei euro și avertizează cu privire la izbucnirea unei noi crizei economice și a unei noi crize a datoriilor suverane. "Tinerii din Spania și Italia care au intrat pe piața muncii în timpul recesiunii vor fi afectați timp de
Laureții Nobel desființează austeritatea și politica economică a UE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22199_a_23524]
-
teoretic, ar putea valida referendumul, dacă în decizia lor ar ține seama de boicotul PDL. ”CCR poate fi izvor de drept, poate să dea o hotărâre care după aceeea să fie invocată în anii următori”, a declarat Cristian Tudor Popescu. Criticând toate justificările USL, de tipul caniculă, în legătură cu absența electoratului de la urne, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a arătat că " Dacă astă iarnă s-a putut sta la -15 grade să se manifesteze împotriva lui Băsescu, se putea veni și acum. Există
CTP: CCR poate fi izvor de drept, poate ține seama de boicotul PDL () [Corola-journal/Journalistic/22252_a_23577]
-
și uman. Uitați-vă la aceste trei personaje din fruntea țării, i-am numit "președintele Masă Verde - pe Băsescu, Plagiatorul Ponta și Fanfaronul Crin Antonescu". Îi înțeleg pe aceștia care au lipsit de la vot", a mai spus CTP. Jurnalistul a criticat, de asemenea, și comportamentul ”iresponsabil” al președintelui interimar Crin Antonescu când a transformat disputele politice într-o luptă personală cu Traian Băsescu, de genul "ori tu, ori eu", ca în serialul "Nemuritorul": ”A-ți lăsa partidul după acest referendum înseamnă
CTP: CCR poate fi izvor de drept, poate ține seama de boicotul PDL () [Corola-journal/Journalistic/22252_a_23577]
-
acțiuni de oficiu publicitar. Sunt și acestea necesare dar nu țin, în fond, de lotul criticii. Am înregistrat și reproșuri directe făcute criticii și în special pe acelea, formulate pe un ton definitiv, de prozatoarea Maria Luiza Cristescu. După domnia sa critica de azi nu a "ajutat" în nici un fel romanul, este defazată, înțepenită în formule vechi de o sută de ani. Nici măcar limbajul nu și l-a înnoit. Un punct de vedere extrem. În fine, în cea de a treia zi
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
-ului, își fundamentează rasist eșecul artistic și invocă scenarii desprinse parcă din România Mare, (gazeta, evident) n-are decît să ducă lectura pînă la capăt. După ce, despre Barbu Brezianu, Constantin Antonovici spune: ,,E fals el (Barbu Brezianu, n.n.) El mă critică teribil deoarece am diploma originală de la Brâncuși. Originalul acesta le-a dat în cap la toți. Dacă îl vînd, iau 100000 de dolari. Dar nu-l dau", același martor, improvizat și grosier, al ,,operelor inedite" de la București, încearcă, la îndemnul
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
Constantin Țoiu Hazardul a vrut să dau într-o piațetă dosnică în prima mea zi de turist la de statuia lui Miguel Cervantes. Un loc neîngrijit, plin de gunoaie. Nu am intenția să critic municipalitatea madrilenă. Ca bucureștean, cunosc... Amănuntul îl reținusem dintr-un cu totul alt motiv. Mă gîndisem, în general, la dejecțiile umane ale planetei. Și cum acestea, în loc de flori, în acea zi, împodobeau monumentul Autorului Tristei figuri. Nu vedea, oare, Personajul
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
legătură, sunt sudate doar de obsesiile și traumele celui care povestește. Scriitor evreu, profesor la Universitatea din Chicago, Chick este o personalitate reținută, fără mari orgolii intelectuale, dar cultivat, lipsit de exuberanțe, temperat, interiorizat și foarte atent să nu fie criticat sau luat peste picior. Este căsătorit cu Vela, om de știință de succes, născută în România, o femeie deosebit de frumoasă, care, conștientă de farmecele ei, îi subjugă întreaga emotivitate și sexualitate. Narcisiacă insensibilă, Vela își urmărește doar cariera științifică, sacrificînd
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
bunii ei prieteni, soții Grielescu. Întregul univers al lui Chick se răstoarnă în momentul în care îl întîlnește pe Ravelstein, profesor de filosofie politică la aceeași universitate, o personalitate complet diferită. Figură histrionică, de o cultură și o spiritualitate fabuloase, criticînd răspicat societatea în care trăiește, dar trăindu-și din plin viața, îmbibat de erotism, dar homosexual, Abe Ravelstein e probabil cel mai reușit personaj al lui Bellow, în ciuda faptului că, așa cum observă critica, este cel mai puțin fictiv. Deși înglodat
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
ca să se dedea la asemenea leacuri facile), Andersen caută, în voiajul său, vindecarea de cotidian, acel cotidian care ne copleșește cu griji mărunte și ne necăjește cu plictiseli și oboseli minore. Acasă, grijile lui nu erau chiar neînsemnate: fusese aspru criticat de un celebru cronicar danez al vremii pentru cea mai recentă piesă a sa. Ironia comentariilor trebuie să-l fi amărît. În călătorie însă necazul se topește, e vindecat de contactul cu un alt fel de cotidian, viu, alert, pestriț
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
a sa. Ironia comentariilor trebuie să-l fi amărît. În călătorie însă necazul se topește, e vindecat de contactul cu un alt fel de cotidian, viu, alert, pestriț, nou, interesant. Și Andersen chiar visează într-o noapte că piesele sale criticate de răutăciosul cronicar se joacă și se citesc ca lectură obligatorie în... iad! Mulțumirea sa este că măcar acolo ele au un rost benefic: cei ce izbutesc să le ducă la capăt sînt iertați pentru păcatele lor, pe cînd piesele
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
n-a făcut decât să-i evidențieze individualitatea. Ioan Groșan a scris o nuvelă și despre "obsedantul deceniu", Caravana cinematografică. Despre "obsedantul deceniu" (deceniul șase) au scris aproape toți prozatorii începând din a doua jumătate a deceniului șapte, când Ceaușescu, criticând ce s-a făcut în timpul lui Dej, a dat de înțeles că perioada respectivă nu se mai bucură de imunitate. S-a ajuns chiar la o standardizare spontană a prozei pe această temă. în mod invariabil, activiștii și securiștii erau
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
funeste prejudecăți din istoria literară românească, adică un anume soi de Eminescu - "cel mai...". Răzvan Codrescu se burzuluiește într-o avalanșă de atacuri adresate câtorva dintre cei ce semnează în Dilema (VI/265): se insultă persoana mai mult decât se critică textul, produce ironii antisemite, care nu fac decât să le anticipeze pe cele sexiste (vezi eseul Radiografia unei calomnii. Marta Petreu împotriva lui Nae Ionescu), într-un cuvânt, termenul de political corectness e cu desăvârșire necunoscut autorului, care se pretează
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
lui Nae Ionescu), într-un cuvânt, termenul de political corectness e cu desăvârșire necunoscut autorului, care se pretează și la calambururi ieftine ("lefterie"!). Revolta cititorului de bună credință este însă înăbușită de amuzament, deoarece autorul pare urmărit de contradicții: îl critică pe Cristian Preda deoarece nu argumentează, în timp ce domnia-sa ne informează apoftegmatic că "Doina trebuie judecată contextual după estetica poeziei populare" - bineînțeles, doar prezintă toate caracteristicile folclorului literar: anonim, oral, etc. După toate acestea, nu ne mai miră că autorul
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
Urgență, unde captivează toți doctorii. Înainte cu un secol de întoarcerea lui André Gide din URSS, precum și de Retușul la Întoarcerea din URSS în care marele scriitor francez, răspunzînd atacului cum că ar fi fost plătit de capitalismul occidental să critice Moscova, replicînd că dacă ar fi fost să se aleagă cu ceva bani, ar fi primit, din contră ce îi oferise comuniștii, mult mai mult, numai să scrie de bine despre regimul instaurat acolo; ...finalmente, vreau să spun că un
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
pe care ea le iscă la tot pasul sunt puse în discuție după lectura volumului Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. De la început, miza cărții pune probleme: "refacerea, din fărâmele textului, a unui profil al autorului" - critică literară sau psihologie ? Primul capitol transgresează grațios ambele domenii, abandonând cititorul în derivă; confuzia ia proporții abia odată cu al doilea capitol care subminează premisele celui dintâi: se afirmă că "în scrisori e bufonul Gary, în Jurnal e autenticul Sîrbu", că
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
stilul de viață american, Dan Petrescu îl prezintă ca pe un adversar al democrației, ca pe un antioccidental. Nimic mai departe de adevăr. Ovidiu Hurduzeu este în realitate un apologet al democrației, a tot ceea ce are mai bun Occidentul. El critică, de fapt, discretele tendințe comuniste care se manifestă în SUA, sub forma ideologiei "corectitudinii politice" și a multiculturalismului. ( Pentru a-și procura plăcerea vicioasă a denigrării, Dan Petrescu nu ezită nici să inventeze fapte. Scriind, de pildă, despre lansarea cărții
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
ilustrat prin cărți de referință, Z. Ornea a prevăzut încă din 1993 că "lumea literară și cărturărească va reveni la masa de lucru, sătulă de politicărie". Meritorii sunt osteneala și aplicația depuse de Virgil Sorin în alcătuirea secțiunilor de antologie critică dedicate celor șase scriitori. Autorul a selectat opinii despre ei din volume de critică, de interviuri, de istorie literară și chiar din unele reviste apărute pe parcursul ultimelor trei decenii, cărora li se adaugă referințele scoase din Dicționarul scriitorilor români (ed.
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
recunoscut și apreciat la adevărata lui valoare nici de contemporanii săi, și mai mult ca oricînd astăzi". Nu știm în ce constau - în afara paginilor de manual - lecturile acestui băiat de 14 ani, încurajat să se indigneze împotriva "vocilor care-l critică vehement pe marele poet", dar profesorii care au avizat publicarea compunerii puteau sesiza confuzia de clișee din mintea lui, dacă nu cumva elevul va fi copiat aceste fraze din chiar lecția "predată" de ei: "A fost acuzat de naționalism exagerat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
dădea figura completă a Zeului. Ceea ce caracterizează această evoluție grecescă este faptul că Dumnezeu a fost reprezentat sub chipul unei ființe perfecte, al unui om perfect- mai rar sub acela al unei femei perfecte. Dar o asemenea atitudine a fost criticată de o altă mișcare religioasă grecească, nu mai puțin importantă și care, de altfel, a sfârșit prin a triumfa: filosofia. Filosofia a considerat că, dacă ideea despre Dumnezeu trebuia să fie mai elaborată decât aceea care crease cetatea, reprezentarea pe
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Dumnezeu trebuia să fie mai elaborată decât aceea care crease cetatea, reprezentarea pe care o dădea cetatea despre Zeii săi, nu era convenabilă (noțiunea de convenabil e una foarte importantă). Odată cu presocraticii, iconografia generală a Pantheonului cetății începe să fie criticată. Era probabil și un reflex al Bibliei pentru că acolo stă scris că "omul nu poate vedea chipul lui Dumnezeu și să continue să trăiască".... ...nu e deloc un reflex al Bibliei. Este o evoluție autonomă. Dar, dacă ne transportăm în
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
de întrebare,/ aici în colț o să-mi pictez gândurile - / o claie informă de rufe murdare.// Pieptul - o oglindă cu poleiul zgâriat -/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neinteresant, în definitiv),/ sus, sprâncenele își vor schița zborul." (Portret) Ce critică poetul? Critică emfaza poeziei, stilul sentențios, tendința de a înnobila mecanic existența. Să nu uităm că în deceniul patru, pe care tocmai îl traversase, poezia românească se poetizase la maximum, devenise cu totul și cu totul altceva decât proza. Geo
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
aici în colț o să-mi pictez gândurile - / o claie informă de rufe murdare.// Pieptul - o oglindă cu poleiul zgâriat -/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neinteresant, în definitiv),/ sus, sprâncenele își vor schița zborul." (Portret) Ce critică poetul? Critică emfaza poeziei, stilul sentențios, tendința de a înnobila mecanic existența. Să nu uităm că în deceniul patru, pe care tocmai îl traversase, poezia românească se poetizase la maximum, devenise cu totul și cu totul altceva decât proza. Geo Dumitrescu ia
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
contimporane îi oferă lui Maiorescu o mare cantitate de exemple pentru a caracteriza stilul "redactorilor-colaboratori" drept Beția de cuvinte în "Revista contimporană." Studiu de patologie literară, apărut în Convorbiri literare și retipărit în broșură, în același an 1873. În numele celor criticați de Maiorescu - V.A. Urechia, Pantazi Ghica, Gh. Sion și alții -, Petre Grădișteanu semnează un lung articol intitulat "Convorbirile literare" și "Revista contimporană". Autorul îi reproșează lui Maiorescu că a avut cutezanța să-l așeze pe Eminescu în capul Direcției
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
fiul lui Gheorghe (Babu) Ursu mă definește drept "colportorul unor incredibile, îngrozitoare calomnii lansate în mod iresponsabil (sau cu bună știință, și atunci e mult mai grav) de un anume domn Cristian Bădiliță". Cum activitatea mea de până atunci ("un critic pe care îl stimam") nu prea rima cu noua ipostază, mi se acorda, totuși, circumstanța blândei iresponsabilități: am "colportat" "probabil fără voie". Fac această precizare deoarece observ că între felul meu și felul d-lui Andrei Ursu de a evalua
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
și Bietul Ioanide se pronunță mai direct față de Scrinul negru - vezi, bunăoară, punerile la punct ale lui Alexandru George, dintr-un recent articol publicat în Adevărul literar și artistic. Și nu numai. De altfel, în articolul antologat, Alexandru George recepționa critic opiniile călinesciene la adresa prozei românești interbelice - de magistru considerată de un psihologism exagerat, neavenit momentului cultural: "În timp ce G. Călinescu debita în stil sentențios aceste enormități, sub ochii lui se ivea o literatură de o complexitate, de un rafinament și de
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]