KorAP: Find »[drukola/base=criticism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...47 >

1,168 matches

Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484

semnificația evenimentelor. Cum se explică atunci divergențele cu privire la revelația lui Hristos? Pannenberg răspunde cu versetul paulin: "Dumnezeul veacului acestuia a orbit mințile necredincioșilor" (II Corinteni 4, 4). Astfel, credința și cunoașterea sunt legate, iar credința asigură participarea la mântuire. Metoda criticismului istoric poate fi folosită, consideră Pannenberg, pentru a studia revelația istorică a lui Dumnezeu în Hristos. Dar pentru aceasta istoricul trebuie să-l recunoască pe Iisus ca Hristos și să accepte Învierea Domnului pentru a înțelege semnificația extraordinară a faptului

by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
cunoașterii științifice"41. După opinia sa, "credința poate să respire în voie numai când poate fi sigură, chiar și pe tărâmul cercetării științifice, că bazele ei sunt adevărate"42. În metoda sa, Pannenberg îl urmează pe Leibniz, care găsea în criticismul istoric un ajutor necesar în fundamentarea logică și epistemologică a Revelației. Pentru a demonstra Învierea lui Hristos pe baze raționale, Pannenberg construiește o argumentație solidă care include: delimitarea așteptărilor eschatologice ale evreilor de învierea generală a morților, o analiză istorico-critică

by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
în planul vieții incoruptibile și fără de moarte, în planul pneumatizat, unde domnesc nu procesele uniforme ale naturii, ci libertatea spiritului uman, prin care Duhul Sfânt pneumatizează și face transparent trupul"46. O integrare a doctrinei protestante a inspirației biblice cu criticismul istoric al lui Pannenberg este realizată de Cullmann în cartea sa Salvation în History. Pentru el, Hristosul credinței este același cu Iisus cel răstignit și înviat din morți. Doctrina creștină trebuie să se refere la evenimentele care l-au avut

by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774

metoda considerată științifică de Francis Bacon) și care confirmă, prin experiențe, o modestă axiomă, pe care o transformă într-una foarte importantă. El recomandă evitarea manevrelor de a îndrepta contradicția (dacă experimentul a dovedit-o). Apără democrația liberă și susține criticismul social în realizarea unei societăți deschise. 14 Gottfried Wilhelm von Leibniz, (1646-1716), matematician și filosof german, dezvoltă calculul infinitesimal (independent de Isac Newton). Sistemul său de notare devine una din bazele mecanicii calculatoarelor. Este inventatorul "calculatorului râșniță" (pinwheel calculator) în

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847

<Note> Capitolul l Literatura si studiul literaturii 1. Teorie susținută de Stephen Potter în The Muse in Chains, Londra, 1937. 2. Cf. bibliografia, capitolului 19, secția a IVa. 3. I. A. Richards, Principles of Literary Criticism, Londra, 1924, pp. 120, 251. 4. Wilhelm Dilthey, Einleitung in die Geisteswissenschaften, Berlin, 1883. 5. Wilhelm Windelband, Geschichte und Naturwissenschaft, Strassburg, 1894, retipărit în Prăludien, ediția a IVa, Tubingen, 1907, vol. II, pp. 136-160. 6. Heinrich Rickert, Die Grenzen der

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Structure of the "Concrete Universal" in Literature, în Publications of the Modern Language Association of America (abreviat : PMLA), LXII (1947), pp. 262-280 (retipărit în The Verbal Icon, Lexington, Kentucky, 1954, pp. 69-83) ; Scott Elledge, The Background and Development in English Criticism of the Theories of Generality and Particularity, ibid., pp. 147-182. 11. R. G. Collingwood, Are History and Science Different Kinds of Knowledge ?, în Mind, XXXI (1922), pp. 449-450 și Pitirim Sorokin, Social and Cultural Dynamics, Cincinnati, 1937, vol. T, pp.

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Dryden, A Study of his Poetry, New York, 1946, p. 67 ; publicat pentru prima dată în 1920). Putem totuși susține că metafora, în sens larg, este elementul de bază al poeziei. Vezi, de exemplu, William K. Wimsatt și Cleanth Brooks, Literary Criticism. A Short History, New York, 1957, pp. 749-750. 7. Adolf von Hildebrand, Das Problem der Form in der bildenden Kunst, ed. a Ill-a, Strassburg, 1901. Vezi, de asemenea, Hermann Konnerth, Die Kunsttheorie Conrad Fiedlers, Munchen, 1909 ; Alois Riehl, Bemerkungen zu dem

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Horney, Self-Analysis, New York, 1942, pp. 38-39; Forster, op. cit., p. 74. 7. Max Eastman, The Literary Mind: Its Place in an Age of Science, New York, 1935, p. 155 și urm. 8. Vezi Bernard C. Heyl, New Bearings in Esthetics and Art Criticism, New Haven 1943, pp. 51-87. 9. Vezi Dorothy Walsh, The Cognitive Content of Art, în Philosophical Review, LII (1943), pp. 433-451. 10. Eliot, Selected Essays, New York, 1932, pp. 115-117; "Poetul care "gândește", scrie Eliot, nu este decât poetul care poate

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
de non-artă. 17. Platon, Republica, X, § 606 D; Augustin, Confessiones, I; A. Warren, Literature and Society, în Twentieth Century English (culegere îngrijită de W. S. Knickerbocker), New York, 1946, pp. 304-314. 18. J. E. Spingarn în a sa History of Literary Criticism in the Renaissance (New York, ed. rev. 1924), tratează subiectul nostru folosind termenii "funcția" și "justificarea" poeziei. 19. A. C. Bradley, Poetry for Poetry's Sake, în Oxford Lectures on Poetry, Oxford, 1909, pp. 3-34. Capitolul 4 Teoria, critica și istoria literară

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Journal of the History of Ideas, III (1942), pp. 365-400. 8. F. A. Pottle, The Idiom of Poetry, Ithaca, statul New York, 1941 (ediția a Il-a, 1946). 9. Exemplul e luat din studiul lui Harold Clierniss, The Biographical Fashion in Literary Criticism, publicat în University of California Publications in Classical Philology, XII (1943), pp. 279-293. 10. R.G. Collingwood, Principles of Art, Oxford, 1938, p. 4. Sau cum observă Allen Țațe în Miss Emily and the Bibliographer (Reason in Madness, New York, 1941, p.

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
The Integrity of The Tempest, în Reuieiv of English Studies, I (1925), pp. 129-150 ; S. A. Tannenbaum, How Not to Edit Shakespeare : A Review, în Philological Quarterly, X (1931), pp. 97- 137 ; H. T. Price, Towards a Scientific Method of Textual Criticism in the Elizabethan Drama, în Journal of English and Germanic Philology, XXXVI (1937), pp. 151-167 (articol care se ocupă de Dover Wilson, Robertson etc.). 20. Michael Bernays, Zur Kritik und Geschichte des Goetheschen Textes, Munchen, 1866, a inaugurat "die Goethephilologie

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
and Germanic Philology, XXXVI (1937), pp. 151-167 (articol care se ocupă de Dover Wilson, Robertson etc.). 20. Michael Bernays, Zur Kritik und Geschichte des Goetheschen Textes, Munchen, 1866, a inaugurat "die Goethephilologie". Vezi, de asemenea, R. W. Chapman, The Textual Criticism of English Classics, în The Portrait of a Scholar, Oxford, 1922, pp. 65-79. 21. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a IlI-a. 22. Michael Bernays, Zur Lehre von den Zitaten und Noten, în Schriften zur Kritik und Literaturgeschichte, Berlin

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
englezi care sînt în mod notoriu tributari lui Jung, cităm : John M. Thorburn, Art and the Unconscious, 1925 ; Maud Bodkin, Archetypal Patterns in Poetry, Psychological Studies o} Imagination, 1934 ; Herbert Read, Myth, Dream, and Poem, în Collected Essays in Literary Criticism, Londra, 1938, pp. 101-116; H. G. Baynes, Mythology of the Soul, Londra, 1940; M. Esther Harding, Women's Mysteries, Londra, 1935. 8. Vezi în privința istoricului.tipologiilor: A. A. Roback, The Psychology of Character with a Survey of Temperament, New York. 1928; Eduard

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
E. E. Stoll, passim, mai ales From Shakespeare to Joyce, New York, 1944, p. 70 si urm. Capitolul 9 Literatura și societatea 1. Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 2. Vezi excelentul studiu al lui Morris R. ( ohen, American Literary Criticism and Economic Forces, în Journal of the History of Ideas, I (1940), pp. 369-374. 3. Cu privire la De Bonald, vezi Horatio Smith, Relativism in Bonald's Literary Doctrine, în Modern Philology, XXXII (1934), pp. 193-210; B. Croce, La letteratura come "espressione

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
V. Prefața nu se găsește în prima ediție, din 1809. Punctul de vedere susținut de Barante este cu strălucire dezvoltat de Harry Levin în studiul Literature as an Institution, apărut în Accent, VI (1946), pp. 159-168, și reprodus în culegerea Criticism (ed. Schorer, Miles, McKenzie), New York, 1948, pp. 546-553. 12. Ashley H. Thorndike, Literature in a Changing Age, New York, 1921, p. 36. 13. Q. D. Leavis, Fiction and the Reading Public, Londra, 1932. 14. Câteva lucrări care tratează aceste probleme: Alfred

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Ivanov, Freedom and the Tragic Life: A Study in Dostoyevsky, New York, 195?. 12. Hermann Glockner, Philosophie und Dichtung : Typen ihrer Wechsel-wirkung von den Griechen bis auf Hegel, în Zeitschrift jur Ăsthe-tik, XV (1920-21), pp. 187-204. 13. Vezi Rene Wellek, Literary Criticism and Philosophy: A Note on Revaluation, în Scrutiny, V (1937), pp. 375-383, și F. R. Leavis, Literary Criticism and Philosophy: A Reply, în Scrutiny, VI (1937), pp. 59-70 (reprodus în culegerea The Importance of Scrutiny, întocmită de E. Bentley, New York, 1948

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Dichtung : Typen ihrer Wechsel-wirkung von den Griechen bis auf Hegel, în Zeitschrift jur Ăsthe-tik, XV (1920-21), pp. 187-204. 13. Vezi Rene Wellek, Literary Criticism and Philosophy: A Note on Revaluation, în Scrutiny, V (1937), pp. 375-383, și F. R. Leavis, Literary Criticism and Philosophy: A Reply, în Scrutiny, VI (1937), pp. 59-70 (reprodus în culegerea The Importance of Scrutiny, întocmită de E. Bentley, New York, 1948, pp. 23-40). 14. Rudolf Unger, Philosophische Probleme in der neueren Literatur-wissenschaft, Miinchen, 1908 ; Weltanschauung und Dichtung, Zurich

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
și ideile. 13. Benedetto Croce, Estetica come scienza dell'espresione e linguistica generale, Palermo, 1902 ; ediția a X-a revăzută. 14. John Dewey, Art As Experience, New York, 1934, p. 212. 15. T. M. Greene, The Arts and the Art of Criticism, Princeton, 1940, p. 213 și urm., mai ales pp. 221-226; John Dewey, op. cit., pp. 175 și urm., 218 și urm. Argumente împotriva folosirii noțiunii de ritm pentru artele plastice se găsesc în Ernst Neumann, Untersuchvngen zur psychologic und Aesthetik des

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
I, pp. 151, 297, 299, 322, 339. 378 NOTE 19. CI articolul lui R. Wellek citat în secția I a bibliografiei capitolului de față, precum si studiul său The Concept of Baroque in Literary Scholarship, în Journal of Aesthetics and Art Criticism, V (1946), pp. 77-108. Ele cuprind numeroase exemple concrete și trimiteri la alte studii care tratează problema. 20. H. Wolfflin, Kunstgeschichtliche Grundbegriffe, Miinchen, 1915. 21. Vezi Hanna Levy, Henri Wolfflin, Sa theorie. Șes predecesseurs Rottweil, 1936 (teză de doctorat scrisă

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
acțiunea propriu-zisă, nici personajele unui roman nu pot fi rezumate... acțiunea și personajele nu sînt clare decît ca precipitate ale memoriei ; totuși, valență emotivă au numai în soluție" (C. H. Rickword, A Note on Fiction, în culegerea Toward Standards of Criticism, apărută sub îngrijirea lui F. R. Leavis, Londra, 1935, p. 33). Capitolul 12 Modul de existență al operei literare 1. Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 2. Ernest Fenollosa, The Chinese Written Character as a Medium for Poetry, New York, 1936

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
636-650 ; A. L. Korn, Puttenham and the Oriental Pattern Poem, în Comparative Literature, IV (1954), pp. 289-303. 3. Cf. Alfred Einstein, Augenmusik im Madrigal, în Zeitschrijt der internationalen Musikgesellschaft, XIV (1912), pp. 8-21. 4. I. A. Richards, Principles of Literary Criticism, Londra, 1924, pp. 125, 248. Cf. Practical Criticism, Londra, 1929, p. 349. 5. Richards, Principles, pp. 225-227. 6. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a IV-a. 7. Exemplele sînt împrumutate din articolul lui Walzel menționat în bibliografia acestui capitol

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Pattern Poem, în Comparative Literature, IV (1954), pp. 289-303. 3. Cf. Alfred Einstein, Augenmusik im Madrigal, în Zeitschrijt der internationalen Musikgesellschaft, XIV (1912), pp. 8-21. 4. I. A. Richards, Principles of Literary Criticism, Londra, 1924, pp. 125, 248. Cf. Practical Criticism, Londra, 1929, p. 349. 5. Richards, Principles, pp. 225-227. 6. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a IV-a. 7. Exemplele sînt împrumutate din articolul lui Walzel menționat în bibliografia acestui capitol, secția a IV-a. 8. După cum spune J.

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
IV-a. 7. Exemplele sînt împrumutate din articolul lui Walzel menționat în bibliografia acestui capitol, secția a IV-a. 8. După cum spune J. E. Spingarn, " Scopul poetului trebuie judecat prin prisma artei creatoare, adică prin prisma poemului însuși" (The New Criticism, Criticism and America, New York, 1924, pp. 24-25). 9. E. M. Tillyard și C. S. Lewis, The Personal Heresy : A Controversy, Londra, 1934 ; E. M. Tillyard, Milton, Londra, 1930, p. 237. 10. Pierre Audiat, în Biographic de Voeuvre litteraire, Paris, 1925, a < susținut

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-a. 7. Exemplele sînt împrumutate din articolul lui Walzel menționat în bibliografia acestui capitol, secția a IV-a. 8. După cum spune J. E. Spingarn, " Scopul poetului trebuie judecat prin prisma artei creatoare, adică prin prisma poemului însuși" (The New Criticism, Criticism and America, New York, 1924, pp. 24-25). 9. E. M. Tillyard și C. S. Lewis, The Personal Heresy : A Controversy, Londra, 1934 ; E. M. Tillyard, Milton, Londra, 1930, p. 237. 10. Pierre Audiat, în Biographic de Voeuvre litteraire, Paris, 1925, a < susținut că

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
E. Husserl, Cartesianische Meditationen und Pariser Vortrăge, Haga, 1950, p. 83. 15. Cf. nota 7 la introducerea părții a IV-a. 16. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a Il-a. 17. Cf. Louis Teeter, Scholarship and the Art of Criticism, în ELH, V (1938), pp. 173-193. 18. Cf. Ernst Troeltsch, Historiography, în Hastings' Encyclopaedia of Religion and Ethics, Edinburgh, 1913, vol. VI, p. 722. 19. Acest termen este folosit și de Ortega y Gasset, dar într-un sens diferit. Capitolul

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]