757 matches
-
sunt recunoscuți ca naționalitate. Cercetătorii din epocă constată discriminările de care suferă. Gustav Weigand menționează că școlarizarea lor este foarte neglijată. Și croații și italienii caută să-i asimileze și, ca urmare, în satele istroromânilor nu sunt școli nici în croată, nici în italiană, și cu atât mai puțin în română. Același lucru îl semnalează și Vincențiu Nicoară, profesor ardelean la liceul din Fiume (astăzi Rijeka), precum și geograful maghiar Lajos Czink care, după o călătorie în Istria făcută cu prietenul său
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
dietă au sprijinit această cerere, dar erau în minoritate față de croați. La 16 ani după aceea, Andrei Glavina atrage atenția asupra aceluiași lucru. Nicoară, Czink și Glavina menționează de asemenea că slujbele la biserică se fac în latină și în croată, preoții străduindu-se să împiedice dezvoltarea culturală a enoriașilor. După Primul Război Mondial, Istria trece la Italia. În 1921 este deschisă prima școală în care se folosește istroromâna și româna, înființată de Andrei Glavina, dar acesta moare în 1925 și
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
satele instroromâne de la sud de muntele Učka. În 1945, Istria este înglobată în Iugoslavia. Este un moment în care emigrația dă o lovitură aproape fatală comunității istroromâne. Etnonimul „vlahi” (în greacă "Βλάχοι", în documentele latine medievale "Vlachi", în sârbă și croată "Vlahi", apoi "Vlasi") este folosit și pentru istroromâni încă din Evul Mediu, dar este derutant, pentru că are sensuri diferite în funcție de popoarele care l-au utilizat sau îl utilizează, și în funcție de epocă. Bizantinii îl foloseau pentru toți românii, dar în documentele
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Vlasi") este folosit și pentru istroromâni încă din Evul Mediu, dar este derutant, pentru că are sensuri diferite în funcție de popoarele care l-au utilizat sau îl utilizează, și în funcție de epocă. Bizantinii îl foloseau pentru toți românii, dar în documentele sârbești și croate a ajuns să desemneze și păstori de orice etnie de pe teritoriul slavilor de sud. Astăzi în greacă termenul îi denumește pe aromâni și pe meglenoromâni, iar în sârbă și bulgară și pe românii din Timoc. Termenul „morlaci” (în greacă "Μαυρόβλαχοι
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
păstori de orice etnie de pe teritoriul slavilor de sud. Astăzi în greacă termenul îi denumește pe aromâni și pe meglenoromâni, iar în sârbă și bulgară și pe românii din Timoc. Termenul „morlaci” (în greacă "Μαυρόβλαχοι", în latină "Moroulahi" etc., în croată "Morlaci", în italiană "Morlacchi") a fost folosit inițial pentru românii apuseni, dintre care provin istroromânii, dar și acesta a desemnat de asemenea păstori de alte etnii, și nu mai este folosit în prezent. Primul exonim care îi denumește numai pe
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Chichii", în cele italienești mai întâi sub forma "Chichi", apoi "Cici" sau "Cicci", iar la germanofoni "Tschizen", "Tschitzen", "Zitschen", "Tschitschen", "Ziegen", "Zische". Originea termenului ar fi că istroromânii se adresau unul altuia cu cuvântul "čiča" „unchi, nene” în sârbă și croată. Astăzi acest etnonim este imprecis, pentru că se referă și la croații din regiunea Ćićarija. Alt exonim folosit de croați era mai demult "Ćiribiri", despre care Ascoli precizează că era batjocoritor, astăzi în varianta "Ćiribirci", care, conform unei ipoteze neverificabile ar
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
l-a folosit pe cel de "istro-rumunisch", de la care se va generaliza numele limbii și al vorbitorilor săi. Pentru cei din insula Krk (în italiană Veglia) se folosea termenul „vegliotoromâni”. În germană se întâlnește pentru graiul lor termenul "Krkorumänisch", în croată "krkorumunjski". Conform informației provenite de la Ireneo della Croce, istroromânii își ziceau "rumeri" în secolul al XVII-lea, dar acest etnonim nu mai apare în documente până la refolosirea sa de către Andrei Glavina și apoi de către Leca Morariu. În prezent, istroromânii folosesc
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
vlåh"), preluat de la slavii de sud. Mai folosesc și cuvântul croat "Rumunji", în special în contactele cu străini, sub influența cercetătorilor români. Încă de la așezarea lor în Istria, istroromânii au început să se asimileze cu populația locală, mai ales cea croată. Cauzele asimilării au fost multiple. În primul rând numărul lor, care nu a putut niciodată depăși 40.000, prima estimare fiind la 10.000 (vezi tabelul de mai jos), era mult mai mic decât al celorlalți, iar majoritatea așezărilor lor
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
-i asimileze. Lipsa școlilor a făcut ca la începutul secolului al XX-lea 90% din istroromâni să fie analfabeți. Situația s-a îmbunătățit progresiv, mai ales după al Doilea Război Mondial, astăzi peste 95% fiind știutori de carte, dar în croată. Cei care se ridicau pe scara socială erau nevoiți s-o facă cu prețul asimilării. Astfel nu s-a format o elită proprie, care să mențină conștiința etnică și să contribuie la păstrarea limbii. Asimilarea s-a accelerat începând cu
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cele referitoare la folosirea limbii materne în învățământ, practica religioasă și media, precum și să susțină asociațiile culturale ale istroromânilor. Propunerea cere totodată să li se recomande autorităților din România să coopereze cu cele croate în a lua măsuri urgente pentru păstrarea identității și limbii istroromânilor. Până la urmă propunerea n-a fost examinată de Adunare. Pe plan local, autoritățile iau unele măsuri, astfel, Statutul județului Istria, adoptat în 2009, prevede că aceasta promovează păstrarea dialectelor
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
apoi cere o atenție mai mare pentru limba istroromână amenințată cu dispariția, și exprimă necesitatea recunoașterii oficiale și a protejării minorității, recomandând Comitetului de experți să ia în considerare remarcile din acest raport în raportul său următor. Prin hotărârea autorităților croate, începând din 2010, la școala gimnazială „Ivan Goran Kovačić” din Čepić se promovează graiul istroromân, din care cauză are un regim special, adică poate să nu îndeplinească reglementările privitoare la numărul elevilor. Astfel, în planul de învățământ pe anul școlar
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
într-o declarație comună de presă în urma unor convorbiri între cele două guverne, se afirmă că au „abordat și un subiect extrem de important și de mare interes pentru România, și anume comunitatea de istroromâni”, precum și că „un sprijin din partea autorităților croate pentru conservarea acestui bun cultural comun este și va fi extrem de apreciat de către România”. În anul 2000, la Pola (Croația) s-a organizat cel de-al III-lea simpozion internațional dedicat limbilor în contact, cu tema „Idiomul istroromân ieri, astăzi
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
internațional dedicat limbilor în contact, cu tema „Idiomul istroromân ieri, astăzi, mâine”, prima manifestare de mare amploare consacrată istroromânilor. La acesta au participat lingviști, istorici, etnologi, oameni de cultură și de presă din Croația, România și Italia, precum și persoane oficiale croate și române, ceea ce a creat speranța că se va întreprinde ceva în scopul salvării identității și limbii istroromânilor. Cercetătorii și-au reluat activitatea de teren. Astfel, în 2007, un grup de universitari din Timișoara a reluat anchetele dialectale în localitățile
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
fost primul băiat din familia sa, după nașterea celor trei surori mai mari ale sale. Mai are doi frați mai tineri decât el, pe Hugo ("el Turco") și Raúl (Lalo), amândoi activând ca fotbaliști profesioniști. Maradona are origini italiene, spaniole, croate și argentiene indigene. La 10 ani Maradona a fost remarcat de către un talentat căutător de tineri jucători, în timp ce juca la Estrella Roja, un club din vecinătatea unde locuia. A devenit juniorul lui Los Cebollitas (Micile Cepe), echipa de juniori a
Diego Maradona () [Corola-website/Science/308361_a_309690]
-
iar la est din Polonia, - excluzând Moldova și Țara Românească - până în Bulgaria de astăzi). Matia Corvin a condus în uniune personală Regatul Moraviei, Silezia și Luzația (Lausitz) (toate trei 1468/1469/1479-1490) și Austria Inferioară (1477/1485-1491). Vorbea maghiara, italiana, croata, latina și mai târziu germana, ceha, slovaca, precum și alte limbi slave. Regele Matia este amintit și astăzi, în multe istorisiri și cântece populare, ca un conducător foarte înțelept și drept. Matia Corvin a fost cel care a ordonat întemnițarea domnitorului
Matia Corvin () [Corola-website/Science/302100_a_303429]
-
comunităților etnice. Astfel în anul 1990 Alija Izetbegovici și Ejup Ganici au format Partidul Acțiunii Democratice (SDA) reprezentând comunitatea musulmană, sârbii s-au reunit în special în cadrul Partidului Democratic Sârb (SDS) condus de Radovan Karadžić, iar croații în cadrul Comunității Democratice Croate (HDZ), partid organizat ca o secție bosniacă a HDZ din Croația. Primele alegeri pluraliste au avut loc în anul 1990. Cele trei partide naționaliste au câștigat în mod clar majoritatea în parlamentul de la Sarajevo. Sistemul electoral prevedea instituirea unei Președinții
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
Inițial forțele armate ale sârbilor bosniaci aveau avantajul preluării armamentului armatei iugoslave deși se aflau în inferioritate numerică față de bosniaci și croați. În anul 1992, forțele sârbe au desfășurat în regiunile ocupate acțiuni de expulzare a populației civile musulmane și croate. Acțiunea de purificare etnică deși nu a avut loc doar în teritoriile ocupate de către sârbi, a fost pracitcată pe un teritoriu extins, pe scară largă și mediatizată intens astfel că a șocat opinia publică internațională, compromițând orice revendicări politice ale
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
Orașul Mostar divizat de râul Neretva între o secțiune croată și una bosniacă este teatrul unor confruntări violente. În acest conflict se înregistrează alianțe locale între sârbi și croați în luptele contra musulmanilor (la asediul orașului Sarajevo participă și forțele croate din localitatea Kiseliak, iar artileria sârbă bombardează partea bosniacă din Mostar). În conflictul din Bosnia centrală își fac apariția unitățile de combatanți musulmani străini (mujahedinii) care acționează în unități independente și comit crime de război contra populației civile. Această atitudine
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
de către musulmanii bosnieci corpul Allah Akbar) adoptă o atitudine agresiv islamică și încearcă să impună populației civile respectarea literală a preceptelor Islamului (inclusiv prin distrugerea magazinelor care vând alcool și carne de porc). Aceste unități reușesc să înfrângă forțele armate croate din centrul Bosniei și sa creeze teritorii care leagă orașele aflate sub controlului guvernului de la Sarajevo dominat de musulmanii bosnieci. Pe de altă parte, în alte zone (Tuzla sau Maglaj) croații continuă să lupte alături de armata guvernamentală bosniacă, dominată de
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
sa ocupe Srebrenica și Zepa. La ocuparea orașului Srebrenica forțele armate și paramilitare ale sârbilor au omorât 7000 de bărbați musulmani act recunoscut drept genocid de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. În anul 1995, în cadrul operațiunii Furtuna, forțele armatei croate înving Armata Republicii Srpska Kraina, formațiunea statală secesionistă din Croația și ocupă teritoriul acesteia. Ca urmare a acestei ofensive teritoriul ocupat de Fikret Abdici este ocupat de armata guvernului central bosniac iar în luna august 1995, forțele armate bosniace, croate
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
croate înving Armata Republicii Srpska Kraina, formațiunea statală secesionistă din Croația și ocupă teritoriul acesteia. Ca urmare a acestei ofensive teritoriul ocupat de Fikret Abdici este ocupat de armata guvernului central bosniac iar în luna august 1995, forțele armate bosniace, croate și ale croaților din Bosnia lansează o ofensivă concertată asupra teritoriilor ocupate de sârbi în Croația și Bosnia. NATO sprijină această ofensivă prin transmiterea de informații și prin lovituri aeriene. Sârbii încearcă să ia ostatici din rândul forțelor NATO și
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
Franz Joseph I al Austriei (în , în , în , în cehă "František Josef I", în croată "Franjo Josip I", în ), (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania
Franz Joseph al Austriei () [Corola-website/Science/302666_a_303995]
-
prizonieri de război la Srebrenița a determinat Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie să acuze de crime de război toată conducerea civilă și militară din acel moment a Republicii Srpska. În luna august a anului 1995, Operațiunea "Furtuna" (Oluja) a armatei croate a dus la desființarea Republicii sârbe Kraina, iar forțele militare ale Guvernului majoritar musulman al Bosniei-Herțegovina și ale croaților bosnieci au declanșat ofensiva contra forțelor armate ale Republicii Srpska din Bosnia-Herțegovina. În patru zile, Republica sârba Kraina s-a prăbușit
Acordul de la Dayton () [Corola-website/Science/302658_a_303987]
-
Bosnia - Herțegovina) și lipsa încrederii între comunitățile etnice. Adeseori, doar deciziile Înaltului Reprezentant au reușit să asigure adoptarea unor măsuri importante pentru statul bosniac. Cu toate acestea, multe dintre deciziile Înaltului Reprezentant au fost percepute drept anti sârbe sau anti croate și favorizând musulmanii bosniaci (supra reprezentați numeric în administrația centrală). În aceste condiții mass media locală și internațională au desemnat Bosnia - Herțegovina drept un protectorat deghizat.
Acordul de la Dayton () [Corola-website/Science/302658_a_303987]
-
apărării în Carpați; protecția fizică acordată evreilor;articolele critice antinaziste sporadice din presa ungară. Teama de o ocupație sovietică îi determinau pe Horthy și Kállay la prudență. Hitler s-a gândit să determine invadarea Ungariei cu trupe române, slovace și croate, ca măsură de pedepsire a lui Horthy, dar s-a răzgândit. La 19 martie 1944 a avut loc ocuparea Ungariei, sub numele de cod "Margarethe I". Mareșalul Reichului Heinrich Himmler, șeful Oficiului Suprem al Securității Reichului (RSHA) Ernst Kaltenbrunner, trupele
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]