2,383 matches
-
ruinele podului lui Traian de la Drobeta-Turnu Severin, persoane asociate: împăratul Traian, arhitectul Apollodor din Damasc. Rubrica precizează numele și rolul profesional al arhitecților sau firmei de construcții, al sculptorului sau artistului, constructorului sau titularului de contract, inginerului sau patronului, asociaților, ctitorilor sau sponsorilor. 6. DESCRIERE 6.1. Descriere zonă și unitatea administrativ-teritorială Subiectul poate include cantitatea sau mărimea și relația urbanistică, descrie suprafața și amplasamentul, aspecte privind proprietatea și personalul (locuitorii), care formează arealul (amplasamentul). Unele informații pot fi cuantificate, spre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
monument este biserică cu hramul Sf. Cuvioasa Parascheva, o construcție impozanta făcută prin strădania locuitorilor satului, terminată în anul 1940 pe 16 noiembrie prin ajutorul dat de generalul Dragu în memoria căruia s-a numit una din străzile satului. Printre ctitori întâlnim pe Toma Lăbau (1861-1936) al carui mormânt a fost vreme de 50 de ani singurul din apropierea bisericii ca semn de recunoștință pentru contribuția deosebită ce a avut-o la construcția bisericii..fost deputat între anii 1911-1912. Primele fonduri s-
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
(n. 3 februarie 1921, Bozed, Mureș - d. 20 februarie 2009, Târgu Mureș) a fost un preot greco-catolic, canonic mitropolitan al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș, deținut politic, ctitor de biserici, lider al rezistenței Bisericii Române Unite cu Roma din Târgu Mureș în timpul persecuției comuniste. s-a născut într-o familie de țărani români din județul Mureș (interbelic). Părinții săi, Moise și Carolina, deși aveau o familie cu șase
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
înălțimea de 1 metru, are legătura bârnelor „încheiate” pînă la bolțile de sus din pronaos,naos și altar formând un tot unitar, arătând construcția veche, solidă a veacurilor trecute, motiv pentru care a fost trecută în rândul monumentelor vechi naționale. Ctitorii bisericuței de lemn din Dorohoi sunt pioșii „poporăni” care în frunte cu preoții lor și-au construit-o din lemn deoarece starea lor economică era foarte modestă ;stăpânirea turcească prin „uneltele” lor fanarioții îi „înglobeau” și pe fumul care ieșea
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
de magazine avea rolul de a finanța întreținerea locașului și „supa populară“, adică o mâncare de pomană pentru săraci, care se servea într-un clădire anexă. Bazarul a fost comandat tot de Hatice Turhan, mama Sultanului Muhamed al IV-lea, ctitorul locașului de cult. Prin această nouă idee transpusă în practică sultana mamă a dat o și mai mare greutate împrejurimilor moscheei sale, unindu-le cu oportunitățile portului din imediata apropiere
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
sau Mănăstirea Sitaru este o mănăstire ortodoxă din România, situată în apropierea satului Sitaru din comuna Grădiștea (județul Ilfov). Mănăstirea este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice (). Ctitorul primei biserici de zid din sihăstria de la Sitaru - una din cele mai izbutite realizări arhitecturale muntenești din sec. al XVIII-lea - a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1752 biserica va fi refăcută „de iznoavă”, după cum grăiește
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
provine de la sihastrul Agapie care s-a nevoit în poiana unde se află astăzi Mănăstirea Agapia Veche. Deoarece mănăstirea din deal era greu accesibilă, după anul 1600 unii călugări s-au stabilit aici și au construit o biserică de lemn. Ctitorul Mănăstirii Agapia din Vale sau Agapia Nouă este hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653). El a construit Biserica cu hramul „Sf. Voievozi Mihail și Gavriil” în perioada 1641-1643, după planurile arhitectului Enache Ctisi de la Constantinopol. Lăcașul de cult
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
mare sobor de preoți și călugări, în prezența domnitorului Vasile Lupu. Deasupra ușii de intrare în biserică, de pe latura sudică, se află o pisanie cu următorul text în limba slavonă: În cei trei ani scurși de la zidire până la sfințirea bisericii, ctitorii au construit careul de chilii care însoțesc zidul de incintă, împreună cu turnul-clopotniță din piatră și granit de pe latura de răsărit. Atât ctitorii, cât și domnitorul au înzestrat mănăstirea cu mai multe moșii, mari sume de bani, cărți de cult, broderii
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
o pisanie cu următorul text în limba slavonă: În cei trei ani scurși de la zidire până la sfințirea bisericii, ctitorii au construit careul de chilii care însoțesc zidul de incintă, împreună cu turnul-clopotniță din piatră și granit de pe latura de răsărit. Atât ctitorii, cât și domnitorul au înzestrat mănăstirea cu mai multe moșii, mari sume de bani, cărți de cult, broderii și numeroase odoare sfinte. Hrisoavele și uricele din secolele următoare consemnează noi danii de moșii, sate, vii, iazuri, mori, prăvălii și sălașe
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
de a pleca la studii în străinătate a pus definitiv stăpânire pe sufletul artistului. În pereții laterali ai bisericii, din pridvorul inițial (astăzi aflat în pronaos) se află o nișă cu ancadramente din piatră sculptată, unde au fost descoperite mormintele ctitorilor: hatmanul Gavriil Coci, soția sa Liliana și fiica lor Safta. Ulterior, în acest mormânt au fost depuse osemintele arhiepiscopului Ghedeon și ale schimonahiei Elisabeta Costachi (stareța mănăstirii și sora mitropolitului Veniamin Costachi). Deasupra nișei se află o inscripție în limba
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
Cluj i-a conferit Arhiepiscopului Teofil înaltul titlu academic de doctor honoris causa, la data de 13 mai 1974. A trecut la cele veșnice în 3 noiembrie 1992, fiind înmormântat într-o cripta în subsolul Catedralei Ortodoxe din Cluj, alături de ctitorul acesteia, episcopul Nicolae Ivan.
Teofil Herineanu () [Corola-website/Science/322067_a_323396]
-
Așezarea în mormânt". Biserica păstrează pe peretele sud-vestic al naosului și tabloul votiv în care logofătul Tăutu închină biserica la picioarele Mântuitorului. Logofătul este reprezentat alături de familia sa, soția sa Margareta, fiica lor Anastasia, viitoarea soție a logofătului Teodor Bubuiog (ctitorul Mănăstirii Humor) și fiii săi, Pătrașcu și Ioan, aflați în fața logofătului. Ctitorul poartă o manta verde cu guler din blană de samur, pe cap are o tocă (bonetă) ca și hatmanul Șendrea și Luca Arbore la ctitoriile lor. Biserica are
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
votiv în care logofătul Tăutu închină biserica la picioarele Mântuitorului. Logofătul este reprezentat alături de familia sa, soția sa Margareta, fiica lor Anastasia, viitoarea soție a logofătului Teodor Bubuiog (ctitorul Mănăstirii Humor) și fiii săi, Pătrașcu și Ioan, aflați în fața logofătului. Ctitorul poartă o manta verde cu guler din blană de samur, pe cap are o tocă (bonetă) ca și hatmanul Șendrea și Luca Arbore la ctitoriile lor. Biserica are jumătate din statura unui om. În altar sunt întâlnite scene pictate cu
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
datate ca "Eremia biv logofăt Grecul 1598". Ansamblul pictural interior este în prezent în restaurare sub coordonarea unui profesor restaurator din București. În pronaosul bisericii se află gropnița familiei Tăutu, aici aflându-se nouă lespezi din piatră care acoperă mormintele ctitorului și ale familiei acestuia. Printre cei înmormântați aici se află următorii: Lespezile funerare sunt bogat decorate, cea de pe mormântul Mariei Dragotă asemănându-se prin aspectul său oriental cu lespezile ce acoperă mormintele Mariei de Mangop și al Mariei-Voichița de la Mănăstirea
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
Mănăstirea Putna. În pronaos se află și o lespede de piatră ruptă în două a boierului Ieremia Jicniceru Bahrinescu (+21 noiembrie 1815), care a fost înmormântat în afară, lângă zidul bisericii. Biserica "Sf. Nicolae" din Bălinești a fost dotată de ctitor încă de la început cu toate cele de trebuință. Este posibil să fi fost donate bisericii o "Psaltire" a logofătului Ion, care se află la Muncaci, împodobită cu chipul donatorului și un "Liturghier" aflat astăzi la Mănăstirea Neamț și atribuit logofătului
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești. În apropierea curții boierești, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu a construit din piatră și cărămidă în anul 1669 o biserică cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Lăcașul de cult a fost reparat în 1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care a înzestrat-o “cu toate podoabele”, după cum scrie și în pisania bisericii. Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
Visterniceni (actualmente în sectorul Rîșcani, Chișinău) construită în cimitirul localității. Biserica poartă hramul actual din 1834, după cererea lui Iorgu Râșcanu de a schimba hramul Învierea Domnului în cel actual de Sfinții Împărați Constantin și Elena, schimbare efectuată în memoria ctitorului și tatălui său, Constantin Râșcanu, mare spătar și staroste de negustori din Iași, care în 1777 construise pe acest loc biserica anterioară. Schimbarea hramului este un indice al rezidirii bisericii. Așa cum este biserica actuală, ea este compusă dintr-un naos
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]
-
groase fiind susținute de coloane în interior și contraforți în exterior. Ferestrele sunt mici, iar interiorul este întunecos. Bolta semicirculară este specifică stilului romanic. Picturile se inspiră din viața religioasă și sunt înfricoșătoare. La subsolul se află moaștele și mormintele ctitorilor sau a regilor. Monumente în stil romanic Biserica Mânăstirii Clunis din Franța, Domul din Pisa in Italia, în Transilvania Catedrala Romano Catolică din Alba-Iulia. Stilul gotic apare în Vestul Europei în secolul XII. Stilul ogival de la ogiva sau arcul frânt
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
șase clopote, turnate în 1936, armonizate în arpegiu. În 2011 a fost cuprinsă într-un proiect al municipalității pentru evidențierea patrimoniului arhitectural prin iluminat special pe timpul nopții. În curtea bisericii, amenajată ca un mic parc, se află busturile celor cinci ctitori ai bisericii: Iacob Marian, Ing. Victor Vlad, Pr. Ioan Imbroane, Av. Emanuil Ungurianu și Ioachim Miloia, executate de sculptorul Aurel Gheorghe Ardeleanu. Busturile lui Vlad, Imbroane și Ungurianu au fost dezvelite în 8 septembrie 2007, iar ale lui Marian și
Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara) () [Corola-website/Science/312900_a_314229]
-
din călătoria la Muntele Athos, îl încurajează la lucru, recitind textele, realizează coperta colecției, susține lucrarea pentru tipărire prin numărul mare de abonamente pe care le procura. În prima ediție a volumelor, Părintele Dumitru Stăniloae îl numește pe Arsenie Boca „ctitor de frunte al Filocaliei românești”. După ocuparea țării de către armata sovietică, Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945,pentru participarea activă la mișcarea legionara, dus la București și eliberat pe 30 iulie
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
folosit pietrele și cărămizile sale la ridicarea altor clădiri. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Hoisești a fost ctitorită de boierul Vasile N. Cantacuzino în jurul anului 1870, lângă conacul boieresc. Pe peretele sudic al pridvorului a fost pictată o pisanie cu ctitorii bisericii: Nicolae, Vasile, Matei, Iancu, Catinca și Pulheria Cantacuzino, Elena Ghica, Radu Beller, Dumitru și Adela Popa. Lăcașul de cult are o catapeteasmă din lemn de tei. În primul deceniu al secolului al XXI-lea, a fost construită o clădire
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]
-
pictat interiorul bisericii de către pictorul Gheorghe Vartic. În anul 2007 preotul Cristian Rotaru plănuia realizarea unui mic muzeu cu vechi cărți, sfinte evanghelii și obiecte de cult, precum acoperământul de potir, cusut cu fir de aur și mătase, din vremea ctitorului. În apropiere de zidul vestic al bisericii se află un monument funerar, reprezentând doi copii mângâiați de un înger. Această sculptură a fost executată de un meșter italian la comanda logofătului Neculai Canta (Cantacuzino) și a soției sale, Pulcheria Sturdza
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]
-
41, p.1; 6-7; nr.42, p.9; "Memorandum. Organicitate istorică", ibid., VI, 1994, nr.17-20, p.5; "“Rationi congruit”. Înființarea Episcopiei Făgărașului", ibid.,VII, 1995, nr.3, p. 1,6-7; "Cultura lui Inochentie Micu-Klein", ibid., nr.16, p. 6-7; "Ctitori ai marii poezii erotice europene: Csokonai Vitéz Mihály", ibid., nr.39-40, p. 13; "Românii și ungurii la 1848", ibid., VIII, 1996, nr.12, p. 10-11; Marele chip al națiunii", în “Astra blăjeană”, Blaj, III, 1998, nr.2-3, p. 1; " Discursul
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Pe acest perete se află și un medalion executat tot în mozaic cu sticlă de Murano reprezentând pe Maica Domnului. Pe același perete din stânga stă rezemată, lângă ușa de intrare a bărbaților în biserică, în partea stângă a acesteia, crucea ctitorului Hagi, Nicolae, Dimitrie a cărei inscripție grecească și cu litere grecești a fost descifrată și tradusă de Nicolae Iorga, la data de 28 august 1939, când a fost la Oravița. Biserica are un ceas de turlă de biserici, executat la
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
Nicolae Hașca, renumitul doctor, Fometescu, Sim. Sam. Moldovan, Alexandra, mătușa lui Andrei Șaguna. ""Privind mausoleul familiei Miletici,te întrebi ce motive, orgolii l-au determinat pe Mangiuca să-și aleagă alt loc de veci?"". Un caz excepțional este cel al ctitorului bisericii Hagi Nicole Dimitrevici, uneori Dumitrovici, cum se sârbizează numele, care s-a născut în anul 1730 și a decedat în anul 1802, așa cum se precizează cu chirilice în Protocolul din 26 ianuarie 1802: ""Au repousat robu lui Dumnăzeu, Hagi
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]