3,849 matches
-
Lui Florin Vlad i se pare prea puțin să fie considerat poet. El ține să i se recunoască și calitatea de filozof. Așa se explică de ce într-o singură carte a inclus și versuri, și cugetări. Versuri, bineînțeles, filozofice și cugetări poetice. Cartea are un titlu stupefiant: Aisbergul care mocnește (Amurg sentimental, București, 2001). Cum să mocnească un aisberg? Numai un foc poate să mocnească. Sau cel mult un sentiment, dacă folosim verbul „a mocni“ la figurat. Dar un aisberg?! În
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
autorul scrie indescifrabil. Singurul lucru bun pe care l-a făcut odiosul regim comunist este că n-a permis publicarea unei asemenea cărți. CugetAri de album Criticii literari îi ironizează de peste o sută de ani pe poeții care versifică solemn cugetări banale. De altfel, cuvântul însuși „cugetare“, chiar neînsoțit de un adjectiv, a ajuns să aibă un sens ironic. Și totuși, iubitorii de filozofare ieftină nu se descurajează. Cel mai recent reprezentant al lor, Victor Petru Vulcan, autorul volumului de versuri
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pe care l-a făcut odiosul regim comunist este că n-a permis publicarea unei asemenea cărți. CugetAri de album Criticii literari îi ironizează de peste o sută de ani pe poeții care versifică solemn cugetări banale. De altfel, cuvântul însuși „cugetare“, chiar neînsoțit de un adjectiv, a ajuns să aibă un sens ironic. Și totuși, iubitorii de filozofare ieftină nu se descurajează. Cel mai recent reprezentant al lor, Victor Petru Vulcan, autorul volumului de versuri Trubadur prin tunelul timpului (localitate nemenționată
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pentru Machiavelli, cel izgonit din cetate, retras la San Casciano. Machiavelli a asimilat istoria antică prin Tacit și Titus Livius. Prin cel de-al doilea ascultă și lecția înțelepciunii grecești, în măsura în care Istoriile romane filtrau date și mai ales fondul de cugetare cuprins în Istoria lui Polibiu, grecul arcadian care trăise ca ostatec la Roma, mai bine de un deceniu, după anul 168 î.e.n. Despre influența lui Polibiu vorbise, cel dintîi, Giambattista Vico, în Știința nouă, fără să precizeze intermediarul, întrucît nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a păstra ceea ce ai înțeles nu este știință, eu mi-am însemnat cele ce am adunat în minte din aceste lungi convorbiri cu ei și am alcătuit o cărticică De Principatibus 3, în care, pe cît pot, mă adîncesc în cugetarea acestor lucruri și discut despre ce este un principat, de cîte feluri sînt acestea, cum se dobîndesc, cum se păstrează, de ce se pierd. Iar dacă vreodată v-a plăcut ceva din cîte nimicuri am scris, atunci nici scrierea aceasta n-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
oricând, îndreptățit sau nu, putea fi suspectat de te miri ce delicte, reale sau anume inventate pentru o eventuală pedeapsă exemplară. Doar studențimea trebuia să tremure chiar și la gândul că ar putea avea de a face cu organili. Această cugetare poate fi considerată drept o dovadă de netăgăduit cu privire la maturitatea în gândire a tânărului student, ceea ce de altfel, nu peste multă vreme s-a și adeverit, Georg Müller a dispărut din peisajul universitar. * * * Ce-o fi cu Georgică al nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
înaintea mea, spusese că ar fi optat, în vremea copilăriei, tot pentru această variantă, dar, devenind major, și-a dat seama că nu este nicio scofală să fii singuraticul singuraticilor. N-am verificat niciodată dacă Nietzsche are prioritatea aceasta a cugetării, pentru că mie îmi place, în marea mea vanitate, să cred că eu am ales pentru prima oară această variantă de devenire întru profesie. Știi, am vrut de mai multe ori să realizez un portret al lui Dumnezeu, dar de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Ninetei.... Mda, să avem curajul asumării adevărului. Stă scris în carte dar nu mai e nevoie s-o deschid, pentru că totul este clar ca lumina zilei că 13 este numărul ghinionului. Știu și copiii asta. Mesajul poate fi înțeles prin cugetare biblică profundă, dacă mă pot exprima așa. Numărul apostolilor la Cina cea de Taină, în Joia mare ultima masă pe care Hristos a luat-o cu discipolii săi a fost de treisprezece. Trădarea lui Iuda, la puțin timp după această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Să constate dispariția mea în lumea interogației eterne și atât... Sunt invidioasă, Z, sunt foarte invidioasă din cauză că nu mi-a trecut mie prin tărtăcuță întrebarea aceasta: "Din ce tablou ai vrea să faci parte?" Poate că dacă zămisleam eu acea cugetare, m-aș fi mutat de mai mult timp în Cina cea de Taină și aș fi cunoscut mai multe despre trădare. Uite, nu ți-am spus niciodată, dar în iarna aceea de pomină, cu zăpada cât casa îți amintești? în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
spus. Fata mea din parc, vrei să fii logodnica mea? Cecilia, surprinsă de frumusețea inelului, de cererea lui Matei, a rămas fără cuvinte. Matei, ținându-i mâna, aștepta cu nerăbdare, dar și cu oarecare teamă, răspunsul. După câteva minute de cugetare adâncă privind importanța momentului, asumarea unei responsabilități majore, cel mai bun răspuns pe care trebuia să-l dea, după un oftat profund, Cecilia i-a spus: — Dacă destinul ne-a pregătit întâlnirea imprevizibilă din parc, întâlnirea imprevizibilă de la tribunal, întâlnirea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ce îl determina să mediteze adânc, într-o mare încordare a forțelor sale spirituale, asupra a ceea ce avea de făcut în continuare. Grea misiune! Iar astfel, după un răstimp de intensă trăire a vieții lui interioare, înțesat de șiroaie de cugetări și de reculegeri dese din cale-afară, ajunsese, în cele din urmă, la concluzia că sinuciderea îi este mai apropiată sufletului său decât îi este Biserica; astfel, tot reflectând la acest lucru, se gândi să se omoare prin spânzurare. Alesese metoda
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și cugeta intens la toate posibilitățile, ce i-ar fi putut determina despărțirea de femei, rând pe rând analizând fiecare motiv și dezbătându-l cu pătrundere, până când, Istorisiri nesănătoase fericirii 79 numaidecât, și tot ca de obicei, se deștepta din cugetare, dânduși seama repede că nu a ajuns la nicio concluzie, care să-l satisfacă întrucâtva și oarecum să-l dumirească. Ei bine, era pe la sfârșitul lui septembrie, atunci când acesta avea să ajungă curând într-un loc în care nu mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Editura Apostrof, Cluj, 2003. "Die fröhliche Wissenschaft", în Werke vol. II, Știința voioasă, traducere de Liana Micescu, Editura Humanitas, București, 2006. "Dionysos-Dityramben: Klage der Ariadne", în Werke, vol. II. Pascal, Blaise, Pensées, Bibliotheque de la Plèiade, vol. 34, Gallimard, Paris 1954; Cugetări, traducere de George Iancu Ghidu, Editura Științifică, București, 1992. Rahner, Karl, Schriften zur Theologie, 16 voll., Benzinger, Einsiedeln, 1954-84. Alltägliche Dinge, Benzinger, Einsiedeln-Zürich-Köln 1964. Rees, Martin, Our Final Hour. A Scientist's Warning: How Terror, Error, and Environmental Disaster Threaten
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ori în vânt spre răsărit, ori dată pe apa curgătoare a unui râu, din apropierea Bucureștilor"199. Acest gest era interpretat de către arhimandrit drept rezultatul luptei îndelungate ce s-a dat in sufletul ei "între vechea tradiție moldovenească și libertatea de cugetare". Prin urmare, "a ales numai ceia ce a fost bun în această tradiție, așa cum recomandă și Sf. Apostol Pavel, celor ce-l întrebau, dacă e bine sau nu să țină ceia ce au moștenit de la strămoși"200. Formula de armonizare
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Pere Lachaise = Per Lașez". Închipuiește-ti, prietene, o colină, cu o-ntindere de 86 pogoane de pământ. Pe toate acestea se află așezat cimitirul. Cimitir! Iată un cuvânt care mă-nduioșează; mă face mai bun, mai milos și mă-ndeamnă spre cugetări; spre o lume pe care nu o făurim decât prin puterea credinței, iubirii și nădejdii. Când intru într-un cimitir, mi se pare că am intrat, într-un oraș de morți, a cărei lume e rece, tainică și pustie. Citesc
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
genunchii omenirii s-au plecat întru adorație; nicio ființă, din câte sunt pe pământ, n-a hulit și nu hulește "focul", căci numai el făurește poezia acestei vieți și numai datorită lui există viață în univers și imbold spre înalta cugetare. Fără căldura binefăcătoare a focului, viața ar fi inexistentă iar universul neînțeles. De aceia, omul a ajuns la matura cunoaștere a lui Dumnezeu și nu L-a confundat cu creaturile sale, cea dintâi virtute pe care I-a atribuit-o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
jelește cu toată sinceritatea pe vrednica ei fiică, pe Elisa Conta, sora marelui filosof, Vasile Conta. Descendentă a unei modeste familii de preot un preot fără blazon boieresc, dar ne-ntrecut în virtuțile sale familiare și cetățenești prin libertatea sa de cugetare, pe care a transmis-o și copiilor săi Elisa Conta, apare de timpuriu cu pornire spre tot ce este nobil și frumos și util binelui obștesc. Plecată din mijlocul familiei sale, unde primise cele dintâi noțiuni de viață și primă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
orânduind iarăși ca cenușa trupului ei, să fie zvârlită, ori în vânt spre răsărit, ori data pe apa curgătoare a unui râu, din apropierea Bucureștilor. De aici se vede lupta data-n sufletul ei între vechea tradiție moldovenească și libertatea de cugetare. A ales numai ceia ce a fost bun în această tradiție, așa cum recomandă și Sf. Apostol Pavel, celor ce-l întrebau, dacă e bine sau nu să țină ceia ce au moștenit de la strămoși. Dl. Ministru Grigore Trancu-Iași, Președintele "Cercului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Ce greșită concepție au oamenii despre fericire și totuși ce iureș, ce năvală nu se dă spre a căpăta iluzia de o clipă și adânc zguduitoare a beției simțurilor, care deformează sensul vieții și face din om neom!... Antitezele de cugetare sunt singurul izvor al tragediei omenești. Omul, în loc să meargă pe linia dreaptă a iubirii de adevăr, face compromisuri de conștiință cu sine însuși, mergând cel puțin pe două drumuri și pe linii frânte. Este neapărată nevoie să intercalez aici, încă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
la tot ceia ce este inovație și nu face parte din puterea obiceiului sau a tradiției; altul, părându-i-se că tot Universul se reazemă pe umerele său și că el, singur, este îndrituit a da formule de viață și cugetare etc. etc. Oamenii aceștia "și-au pierdut încrederea în noblețea omenirii și în valoarea vieții" iar "fericirea care este armonia dintre noi și ne înconjoară" este pentru ei nu numai un lucru străin, ci chiar straniu. Scriu aceste rânduri pentru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de la sine că acest cult a variat de la om la om, de la o epocă la alta și că frumusețea lui a depins mult de concepțiunile religioase ale fiecăruia, după cum se observă în zilele noastre. // Printr-o exteriorizare de imaginație și cugetare, omul viu vede pe mortul său drag continuându-și fosta viață terestră, ca suflet, într-o altă lume mai bună șu superioară celei de aici, ceia ce-l îndeamnă la meditație și rugăciune. Ceva mai mult încă. În puterea obișnuinței
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să scotă la iveală tot ce-i mort și adormit în sânul său; să-l îmbrace cu o nouă frumusețe și splendoare și să pună-n fiecare fir de iarbă și insectă pulsul vital al energiei divine. Omul, scânteie din Cugetarea supremă, a fost de la însăși crearea sa chinuit de enigma morții, care într-o clipă îi curmă toate năzuințele spre mai bine și pune barieră tuturor aspirațiunilor sale. După o-ndelungată intuiție, însă a mersului firii și a necurmatei sale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fericiți și nenorociți. Potrivit acestei credințe care da un nou impuls de viață și sporea energia creatoare, omul înainta cu pași repezi spre civilizație. Evenimentul istoric, mai ales al apariției pe pământ a Omului Dumnezeu Isus, schimbă pe de-a-ntregul cugetarea omenească și deschise sufletelor un orizont nemărginit de milă și bunătate; de caritate și credință; de dragoste și speranță. Ca să dea pildă de înălțimea morală la care trebuie să se ridice tot insul ce năzuiește cârmuirea sufletească a altora sau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
slugile crematoriului", în Glasul Monahilor, XII, 428, 16 decembrie 1934, p. 4. Pocitan Ploeșteanu, Veniamin, Biserica Ortodoxă Română din Paris, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1941. Popescu Mălăesti, Ion, Ardem sau îngropăm morții, România Mare, București, 1932. Predescu Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Românesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999. Prelipceanu, Vladimir, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1962, pp. 414-428. Prelipceanu, Pr. Prof. Vladimir, În legătură cu problema incinerării, în Biserica Ortodoxă Română
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001, pp. 99; 241. Cel care a vehiculat ca date de activitate la Crematoriul Cenușa, ca preot a lui Șerboianu, a fost Lucian Predescu. Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Romanesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999, p. 686. Năstasă și Varga au preluat această informație de la Predescu. 4 Preotului francez, doctor în teologie, Michel Riguet i se atribuie o scrisoare din 1953 adresată Papei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]