1,159 matches
-
Moaca, Boxerul și... ar mai fi vreo cîțiva... exact ca-n basme, fiecare cu trăsătura sa distinctă. Băi, n-ai o țigară, că nu mai am cașcaval, l-am pierdut ieri în lac, zice Boxerul.(termenul „cașcaval” semnifică bani - nota culegătorului... - dar aici era vorba de un lanț de la gît care avea valoare și s-ar fi pierdut în ape). N-am băi, du-te și caută la altul, răspunde țîfnos Moaca (el e țîfnos și morocănos de obicei). Dă-mi
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
probabil chiar ne eliminăm propria raison d’être. Fără vinovăție și nevoia de mîntuire, nu vor mai fi umani, vor deveni ca noi. Dacă generalizăm ființele umane pînă la punctul În care sînt reduse doar la funcția lor cosmică de culegători de informație, așa cum credem noi, facem să devină caduc unul dintre cele mai vechi și mai adevărate truisme ale neamului nostru: Diavolul stă În amănunte. Fără detaliu, nu vom mai avea unde să trăim. Abstracțiunea funcțională nu ne oferă nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII lea cu formele de “basna”, “basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, B. P. Hașdeu, în calitate de culegători și editori de folclor. Pornind de la definiția lui G. Călinescu din Estetica basmului, apreciată ca “operă de creație literară cu o geneză specială, o oglindire în orice caz a vieții în moduri fabuloase”, se poate observa modul în care Creangă
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
stabiliment de foto și litografie în care fabrică pe fiecare zi mii și mii de bilete a la miniute, cum s-ar zice, care au pe-o parte un nume oarecare dictat anume de Signora Lume - sub nume însă Monsignorul culegător de tipografie Destin are insolență a pune ce vrea Domnia - sa, ce-i plesnește prin cap Domniei - sale, nu ce i se dictează. {EminescuOpVII 317} Așa d. e. doamna Lume dictează: Ms. Destin scrie: D-nu PETRICĂ MOFT PETRICĂ Compte MOFT
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
M-me... M-me... Poetă de geniu Cerșitoare în Paris TORQUATO TASSO TORQUATO TASSO Epic de geniu Idiot etc. etc. etc. și așa în infinit. Mașinele din tipografia d-nei Lumi sunt eterne; ele se numesc și legi; combinațiunile curioase a d-lui culegător Destin sunt asemenea curioase; ele se numesc: împregiurări. Gurei lumei jurnaliștii i-a dat încă o numire, mai frumoasă - așa ceva gogoneț și simpatic totodată - i-au zis: Opiniune publică {EminescuOpVII 318} Opiniunea publică - Gura lumei - e imanentă și emanentă de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din partea colegilor lui au sporit până la punctul În care s-au strâns În grup și au venit la mine pentru a se plânge. Scott s-a dovedit a fi ceea ce eu numesc un creamer. Cuvântul provine de la faptul că unii culegători imigranți din California de Sud fugeau Înaintea celorlalți pentru a prinde fructele care se aflau pe ramurile de jos ale copacilor. Cei care veneau din urmă erau nevoiți să-și ia cu ei scara pentru a putea ajunge la fructele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Statele Unite ale Americii devine popular domeniul eticii afacerilor, prin intermediul a două jurnale consacrate (Journal of Business Ethics și Business and Professional Ethics Journală. 1.3. Incursiuni În apariția conceptului de etică În afaceri Dezvoltarea societății umane, trecerea de la stadiul de culegător la cel de producător, mai Întâi pentru sine și mai apoi, prin specializarea muncii, la cel de negustor, au determinat creșterea interacțiunilor dintre indivizi și au condus la realizarea schimbului de bunuri. În acest context au fost puse bazele trocului
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
auzi. De aici, de unde suntem noi, drumul spre lume e numai cădere... Cosmina tastă cu băgare de seamă adresa, apoi puse la loc în caiet bilețelul lui Efrem. Caietul se deschisese în dreptul foii pe care o primise în dar de la culegătorul de rămășițe. Ar fi putut jura că dragonul a fost desenat de mâna ei, dacă n-ar fi știut că așa ceva nu era posibil, gândul sugerat de dragon nu și l-ar fi recunoscut nici în ruptul capului. Acum însă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
măiestrie, au culoare. Te surprind atât de tare, încât uiți la ce-ai venit. Dacă Homer ar fi știut toate astea, războiul Troiei n-ar mai fi avut loc. Iliada ar fi fost o epopee de înjurături. Așa că am devenit culegător de folclor, în fine, de înjurături. Într-o bună zi, în rastelurile din bazele militare, în loc de arme și rachete, or să fie benzi audio cu înjurături. — Și când ai descoperit chestia asta ? întrebă Tili. Când am vrut să-l bat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
izbesc prin aspectul lor apăsat foiletonistic. În acestea, schema alegoric-fabulistică a basmului popular creează impresia că este construită cu scopul special de a potența dintr-un unghi fals și miraculos satira socială. Opere tipice pentru o asemenea formulă sunt Norocul culegătorului, Olga și spiriduș și O invenție mare. În acestea avem de-a face, în fapt, cu trei scurte schițe de tip anecdotic, a căror substanță narativă pentru a-și releva din plin tâlcul moralist trebuie să fie acceptată și contaminată
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și uneori șireată dezinvoltură tonul naiv și grav, propriu în special snoavei apocrif-religioase, și de a-și disimula intenția moralizantă prin redimensionarea faptului divers dintr-o perspectivă aparent ireală, desprinsă de contingent aparținând, parcă, unei lumi a miracolelor cotidiene. Norocul culegătorului debutează printr-un pasaj care, la prima vedere, s-ar zice că transcrie literalmente o ,,poveste’’ spusă la gura sobei, ilustrând credința naiv-idealizantă a omului simplu, în ideea de mai bine dobândit pe calea intervenției unor forțe sacre, a supranaturalului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
următoarea întâlnire a Maicii Preciste (și acum, ,,tot așa de blândă și de tristă ca și odinioară, tot așa de tânără și de frumoasă, de parcă nu trecuseră valurile vremii și peste ea și toată lumea’’) cu fostul ucenic, devenit între timp culegător, unde prezența comicului burlesc se întrezărește limpede printre rânduri. La aflarea marilor necazuri prin care trece protejatul ei, generoasa sfântă adresează fiului ceresc o rugăminte. În finalul demersului anecdotic-fantastic este atins punctul maxim, atunci când, rugăciunea Maicii Preciste fiind îndeplinită, miracolul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
burlesc se întrezărește limpede printre rânduri. La aflarea marilor necazuri prin care trece protejatul ei, generoasa sfântă adresează fiului ceresc o rugăminte. În finalul demersului anecdotic-fantastic este atins punctul maxim, atunci când, rugăciunea Maicii Preciste fiind îndeplinită, miracolul se produce și culegătorul își găsește nevasta într-o stranie stare de exaltare. Împrăștiind lumânări aprinse prin toată casa, femeia joacă de una singură, apoi își prinde de gât bărbatul ,,și-l târăște și-l învârtește, dă-i la dreapta, dă-i la stânga, mă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
complicată, dar odată cu creșterea extraordinară a legăturilor economice și sociale, guvernul este necesar pentru a dirija și coordona acțiunile atât de multor oameni. Dimpotrivă, extract contrariul este adevărat. O ordine simplă, cum ar fi o colectivitate de vânători sau de culegători, ar putea fi coordonată în mod eficace de către un lider cu puterea de a-i forța pe restul să-l asculte. Dar pe măsură ce relațiile sociale devin mai complexe, sprijinirea pe schimburile voluntare de piață devine mai importantă, nu mai puțin
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de subzistență primare: vânătoarea și culesul, pastoralismul, horticulturalismul, agriculturalismul și industrializarea (Lenski, G. și Lenski, J., 1982). 4.6.1. Tipuri de structuri sociale Cea mai veche și mai simplă structură socială este cea găsită în societățile de vânători și culegători care sunt cel mai adesea grupuri nomade care de obicei nu numărau mai mult de 60 de indivizi. În aceste societăți oricare individ capabil fizic trebuia să participe la căutarea hranei. Rareori exista un surplus de hrană așa că nimeni nu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de 60 de indivizi. În aceste societăți oricare individ capabil fizic trebuia să participe la căutarea hranei. Rareori exista un surplus de hrană așa că nimeni nu era în măsură să acumuleze ceva avere. Datorită acestui lucru, societățile de vânători și culegători sunt în mod esențial egalitare. În mod firesc, singurele statusuri pe care le găsim sunt acelea bazate pe sex și vârstă. Bărbații de obicei vânau, pescuiau și confecționau sau reparau armele. Femeile adunau fructe și ouă, confecționau haine și pregăteau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nou erau de obicei luate prin consens. În mod similar, controlul social era exercitat de întregul grup prin cleveteală, bârfă și ridiculizare ori, în caz de infracțiuni serioase, prin ostracizare. Familia este o instituție cheie în societățile de vânători și culegători și de aceea cele mai multe nevoi societale sunt realizate în cadrul acesteia. Astfel, obligațiile economice, politice și chiar religioase sunt realizate de membrii familiei și nu există instituții separate care să îndeplinească aceste nevoi. Familiile au de obicei legăturile slab organizate și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
decât vânătoarea și culesul. Ca rezultat, societățile pastorale și horticultoare nu numai că asigură aprovizionarea sigură cu hrană, dar de asemenea pot furniza un surplus. Aceasta înseamnă că ele tind să fie mult mai mari decât societățile de vânători și culegători, numărând sute și, în unele cazuri, mii de oameni. Surplusul de hrană de asemenea eliberează unii oameni de necesitatea producerii acesteia și, datorită acestui lucru, apar multe statusuri specializate. Astfel activitățile care asigură conducerea economică și politică, îndeplinesc ritualurile religioase
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oamenii adesea au nevoie de ajutorul altora. Lenski sugerează că oamenii împart resursele lor cu alți oameni pentru ca în schimb să primească bunurile de care au nevoie. În societățile cu surplus material mic, astfel ca în cele de vânători și culegători sau în unele societăți de horticultori și societăți pastorale, acest tip de împărțire este esențial pentru oameni ca să supraviețuiască. Când oamenii împart ce produc, există puțină inegalitate. Nevoia, mai mult decât puterea, determină distribuția resurselor în astfel de societăți. Pe măsură ce
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
implică schimbarea socială: de la societăți simple, mici la unele mari, complexe. EVOLUȚIA SOCIOCULTURALĂ. Astăzi tipul de teorie evoluționistă care este avută în vedere mult mai serios de sociologi și antropologi este evoluția socioculturală, adică studiul modului în care societățile de culegători și vânători s-au schimbat în alte tipuri de societăți. Într-un fel aceasta se aseamănă destul de mult cu teoria multiliniară. Aici este folositor să ne amintim de discuția din capitolul 1 despre diferența dintre pattern-urile generale și evenimentele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
generale în care există multe variații individuale. Privind în urmă în istoria umanității cu 10.000 până la 15.000 de ani, putem discerne un pattern general despre care am vorbit într-un capitol anterior: trecerea de la societatea de vânători și culegători la societatea de agricultori și, de aici, la societatea industrializată. Este util să revedem această secvență pe scurt. De la aproximativ 50.000 de ani în urmă la 10.000 de ani, toți oamenii au trăit în societăți de vânători și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la societatea de agricultori și, de aici, la societatea industrializată. Este util să revedem această secvență pe scurt. De la aproximativ 50.000 de ani în urmă la 10.000 de ani, toți oamenii au trăit în societăți de vânători și culegători. Cu aproximativ 9.000 de ani în urmă unii oameni din Mesopotamia au început să cultive pământul într-o formă rudimentară și totodată au început să trăiască în așezări permanente. Astfel capacitatea de a produce un surplus a crescut, agricultura
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
personale și colective) de producerea și consumul unor noi tipuri de realități pe care natura nu le realizează deloc sau nu le asigură În condițiile pe care omul le generează (de exemplu, agricultura). Primele grupuri (societăți) umane erau formate din culegători, vânători și pescari, cu alte cuvinte, ele doar consumau ceea ce natura crea. Erau așa-zisele „societăți prădalnice” sau „primitive” care Își asigurau doar zi de zi mijloacele necesare subzistenței lor, fără a putea să-și conserve hrana.<footnote Gerhard E.
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
treabă dacă nu o vor termina dintr-o suflare; dacă termină repede, nu ar fi mare pierdere de timp. Folosesc timpul en gros și nu en détail, așa cum trăim de fapt. Îmi amintesc de Gregorio Marañón, care se considera un „culegător de timpi morți”. De fapt, există mici petice, pauze de timp Între o ocupație și alta, asemănătoare spațiilor goale din navetele cu sticle, pe care delăsătorul le irosește. 7 Indecizia. Decizia e ca o retezare, o separație sau un salt
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
unei asemenea lucraredocument, cartea, bine structurată tematic, cu anexe valoroase care-i susțin dizertația autorului, cu fotografii în culori „prinse” ca de un profesionist de Mădălin Daniel Tibichi de la Seminarul Teologic, în tehnoredactarea lui Bogdan Artene, mereu aflat în activitate, culegătorii de text Ionuț Zota, Ionel Agarici de la Seminarul Teologic din Huși și Bogdan Daniel Pisaltu de la Liceul teoretic „Cuza Vodă” Huși, pun pe o hârtie de calitate o 319 literă mașcată, frumoasă, accesibilă atât tineretului cât și vârstnicilor. Cartea lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]