1,164 matches
-
Tessaloniki și, pentru că nu putea spera să ia atât de ușor cu berbeci și altfel de mașine de asediu un oraș atât de întins și de tare, de aceea se mărgini de-a pustii prin escursiuni împrejurimile, treabă la care cumanii escelară mai cu deosebire. Pe de o parte nu scoposea decât deplina tăiere a comunicațiilor orașului, dar pe de alta cetățenii și apărătorii lui opuneau o împrotivire inimoasă, executând viteze ieșiri din oraș asupra taberei dușmane. Dar între acestea Vatatzes
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trecu apoi în corabie în Asia, lăsă o însemnată parte de trupe la Lampsacus și își așeză reședința de iarnă în orașul Nympaeon, unde așteptă liniștit răsărirea soarelui de primăvară a anului 1258. {EminescuOpXIV 126} Alianța lui Mihail Asan cu cumanii și succesul lor la început. Cum sosi timp mai bun, împăratul înmulți și completă oastea într- un mod și într-o măsură arareori ajunse pîn-atunci și, fiindcă nu văzuse încă mijind din răsărit primejdia invaziei mongolilor, își puse iar de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Mihail se folosi de absența prelungită a împăratului și, parte pentru a câștiga țări, parte pentru a-și asigura teritoriul propriu, în fine pentru intimidarea generală a romeilor, lucru pe care toți îl socoteau neapărat, el căută cu succes alianța cumanilor, cari-i și trimiseră un numeros contingent în ajutor. Aliații năvăliră în Macedonia și Tracia totodată, iar cumanii rânduiți în această din urmă provincie pustiiră și jefuiră c-o sălbatecă cruzime atât regiunea râului Rigina cât și împrejurimile orașului Didymotichos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asigura teritoriul propriu, în fine pentru intimidarea generală a romeilor, lucru pe care toți îl socoteau neapărat, el căută cu succes alianța cumanilor, cari-i și trimiseră un numeros contingent în ajutor. Aliații năvăliră în Macedonia și Tracia totodată, iar cumanii rânduiți în această din urmă provincie pustiiră și jefuiră c-o sălbatecă cruzime atât regiunea râului Rigina cât și împrejurimile orașului Didymotichos, lăsând însă cumințește de-o parte orașul întărit Adrianopol. Oțărîți prin aceasta și neaducîndu-și aminte de espresa instrucție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cumințește de-o parte orașul întărit Adrianopol. Oțărîți prin aceasta și neaducîndu-și aminte de espresa instrucție a împăratului, potrivit căreia nu aveau voie decât a se ține în atitudine defensivă în contra inamicului, cei doi strategi porniră la atac deschis în contra cumanilor. Acești sălbateci luptători, ușor înarmați și mișcîndu-se sprinten, aveau asupra greu-înarmaților și anevoie-înaintătorilor romei un avantaj de care se folosiră într-un mod escelent. Ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii, siliră pe călăreți la lupta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cei doi strategi, unul, Manoil Laskaris, scăpă la Adrianopol prin ușurința calului său de bătălie, căruia de atunci înainte îi puse numele "picior de aur", [... ], pe când cel de al doilea, Constantin Margarites, căzu, ca multe căpetenii inferioare, prizonier în mâna cumanilor, cari apoi [î]l vândură bulgarilor împreună cu ceilalți. Cu inima mâhnită și pasuri grăbitoare împăratul zbură pe teatrul de război și sosi întîi în ținutul Bulgarophygos, avid după o ciocnire cu cumanii, cari roiau desfăcuți prin țară după pradă. La
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căzu, ca multe căpetenii inferioare, prizonier în mâna cumanilor, cari apoi [î]l vândură bulgarilor împreună cu ceilalți. Cu inima mâhnită și pasuri grăbitoare împăratul zbură pe teatrul de război și sosi întîi în ținutul Bulgarophygos, avid după o ciocnire cu cumanii, cari roiau desfăcuți prin țară după pradă. La știrea grabnicei apropieri a împăratului ei fugiră cu pripă înapoi și pierdură prin spada romeilor ce înaintau pe mulți dintre semenii și din însemnatele lor căpetenii naționale. Lipsit de nădejdea unei bătălii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a-l judeca pe patriarh și, fiindcă acesta nu voi să se prezinte înaintea sinodului ca acuzat, fu osândit pentru absența sa, dezbrăcat de demnitate și exilat la Priconesos. {EminescuOpXIV 129} Războiul lui Constantin cu romeii și unirea lui cu cumanii. Vestea despre orbirea și închiderea moștenitorului legitim al tronului, Ioan, umplu de durere și turbare inima mamii sale Irina, soția regelui româno- bulgar Constantin, și mânia ei fu atât de intensivă și de adâncă încît își puse toată puterea și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru dânsul. Invitat cu amabilitate de-a veni la Curte, rămase aproape de-mpăratul și-l întovărăși în campania sa din Tessalia, atât la ducere cât și la întoarcere. Stând lucrurile astfel, regele bulgar Constantin se-ntări printr-o alianță cu cumanii, cari locuiau pe malul stâng al Dunării, primi de la ei un contingent auxiliar de 20000 de oameni și, în fruntea lor și a propriei sale oștiri, năvăli în partea romeică a Traciei. Ca o mreajă acoperea și inunda oastea unită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sultan în mînile regelui româno-bulgar. Un jurământ, depus solemn dintr-amîndouă părțile în mînile episcopului de acolo chezășui învoiala și legă turbatele mâni ale lui Constantin. Deci el cruță orașul și se întoarse acasă cu cetele sale, cu cele aliate ale cumanilor și cu sultairul Azatin, dar mai întîi prădă din temei cu totului tot atât oameni cât și vite din provinca Tracia. Mihail Paleolog era foarte indignat de nesocotita fățărnicie și de scăparea izbutită a sultanului Azatin, deci porunci numaidecât ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încoace confirmă observarea aceasta. Încă regele Bulgariei, Ioan Asan, al cărui popor începuse a primi încet-încet oarecare civilizație, se îndușmănise din nou cu latinii în pornită ceartă de interese; iar aceștia încheiaseră în contra lui o alianță cu sălbaticele oarde de cumani, carii în urmă pătrunseră prin inima Macedoniei cu sabie și cu foc. Cu atât mai favorabilă deveni situația pentru cumintele și activul regent Ioan Ducas Vatatzes, care izbuti să alunge pe romîno-bulgari din partea Traciei ocupate de ei, să cucerească Macedonia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
autocrației împăratului Andronic Paleolog că era atât de jos, încît nu mai erau destoinice nici a apăra teritoriul statului, nici a stăpâni marea. Astfel pirații pe de-o parte prădau țările țărmurene, intrând adânc înlăuntrul lor, pe de altă parte cumanii pe cari Terteres neputinciosul nu-i putea stăvili, năvăleau despre miazănoapte și despre apus, pustiind și prădând provinciile învecinate ale romeilor cu foc și cu sabie. Nu numai cei vii, morții chiar erau amenințați cu pângărirea la asemenea năvăliri. În
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i putea stăvili, năvăleau despre miazănoapte și despre apus, pustiind și prădând provinciile învecinate ale romeilor cu foc și cu sabie. Nu numai cei vii, morții chiar erau amenințați cu pângărirea la asemenea năvăliri. În ajunul unei nouă năvăliri a cumanilor în Macedonia și Tracia, Andronic împărat crezu de cuviință să depărteze de cu vreme din raza năvălitorilor, anume din Allage, localitate chiar în marginea Traciei, cadavrul părintelui său Mihail, căci altfel ușor ar fi putut să încapă pe mînile cumanilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cumanilor în Macedonia și Tracia, Andronic împărat crezu de cuviință să depărteze de cu vreme din raza năvălitorilor, anume din Allage, localitate chiar în marginea Traciei, cadavrul părintelui său Mihail, căci altfel ușor ar fi putut să încapă pe mînile cumanilor, cari ar fi cerut apoi pentru estrădarea lui o sumă de răscumparare, după cum le-ar fi plăcut de mare. Rămășițele lui Mihail fură duse la Silyvria după porunca împăratului și înmormîntate spre repaosul de veci în aceeași biserică în care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a gata pentru pirați, el îi strămută cu așezările mai înlăuntrul țării pentru a nu mai fi la îndemînă năvălitorilor, doritori de pradă și ca să fie întrucîtva în afară de raza lor. Locuitorii din părțile dinlăuntru ale Traciei și Macedoniei, espuși năvălirilor cumanilor, neputând fi scăpați prin retragere mai înlăuntrul țării, ci numai prin sprijin puternic care în acest timp nu li se putea da, fură avizați și primiră permisiunea de-a se retrage în cetățile și castelurile de acolo care nici ele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin vânat și apărarea de sine, apoi în urma mai multor războaie naționale poporul românesc devenise bătăios și destoinic în lupte. Pe cuvântul acestor calități și al instinctului de neatârnare al românilor, temerea era întrucîtva justificată că la vreuna din năvălirile cumanilor românii s-ar ispiti ușor de-a se alia cu ei, întîi pentru. că erau mândri și încăpățînați de mulțimea lor și de bogăția lor de turme, apoi pentru că erau inspirați de o ură tot atât de mare în contra romeilor. Deci în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tendență se manifestă în viața publică și privată într-un mod care contrazice ființei pe cât [de] nobile, pe atât de inteligente a românilor și de aceea justifică foarte mult dorința unei îndreptări spre bine. capitolul III DESCĂLECAREA, CREȘTINAREA ȘI DISPARIȚIUNEA CUMANILOR DIN ȚĂRILE ROMÎNEȘTI Încercări izbutite de convertire în privirea cumanilor, neizbutite în privirea românilor. Pe la mijlocul sutei a unsprezecea irupse cu putere în Europa poporul cumanilor sau al polovților, care pîn-atuncea petrecuse în Asia dincolo de Volga, era ca și ungurii de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mod care contrazice ființei pe cât [de] nobile, pe atât de inteligente a românilor și de aceea justifică foarte mult dorința unei îndreptări spre bine. capitolul III DESCĂLECAREA, CREȘTINAREA ȘI DISPARIȚIUNEA CUMANILOR DIN ȚĂRILE ROMÎNEȘTI Încercări izbutite de convertire în privirea cumanilor, neizbutite în privirea românilor. Pe la mijlocul sutei a unsprezecea irupse cu putere în Europa poporul cumanilor sau al polovților, care pîn-atuncea petrecuse în Asia dincolo de Volga, era ca și ungurii de viță ugrică (din care cauză bizantinii le ziceau uți) și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea justifică foarte mult dorința unei îndreptări spre bine. capitolul III DESCĂLECAREA, CREȘTINAREA ȘI DISPARIȚIUNEA CUMANILOR DIN ȚĂRILE ROMÎNEȘTI Încercări izbutite de convertire în privirea cumanilor, neizbutite în privirea românilor. Pe la mijlocul sutei a unsprezecea irupse cu putere în Europa poporul cumanilor sau al polovților, care pîn-atuncea petrecuse în Asia dincolo de Volga, era ca și ungurii de viță ugrică (din care cauză bizantinii le ziceau uți) și biruind pe chazari și pe pecenegi ocupară toată țara până la gurile Dunării și pîn-în șirul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea purta, după năvălitori, numele Cumania, iar în cursul sutei a treisprezecea începu a se numi Moldova; dar și Ardealul precum și o parte a Valachiei fură cuprinse de această hordă și erau părți ale teritoriului pe care descălecaseră ei. Sălbatecii cumani arseră, părăduiră și pustiiră de atunci încoace în escursiunile lor prădalnice atât provinciile bizantine din vecinătatea lor cât și Rusia și Ungaria. Autohtonii sugjugați din Cumania de pe atuncea, numiți în de comun vlahi "[... ]", "vlahi", "valahi", dar numindu-se ei în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-se ei în de ei români, se considerau de când se pomeniseră ca cetățeni ai împărăției bizantine, se țineau cu tărie de biserica greco-orientală, sufereau însă cumplit sub apăsarea invaziei barbare {EminescuOpXIV 155} și începură a răsufla mai liber abia atunci când cumanii, cu toată alianța rușilor, fură bătuți pe deplin de cătră mongoli, un popor tot atât de poftitor de cuceriri, dar cu mult mai puternic, și anume în bătălia de lângă Kalka (1224) precum și în ciocnirile care-i urmară, încît erau aduși aproape de pieirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ciocnirile care-i urmară, încît erau aduși aproape de pieirea deplină, de care s-au mântuit numai câteva părți mai mari prin primirea și așezarea în Ungaria. Puternica papalitate de atunci își întinse lacomul braț de polip nu numai după păgânii cumani, abia așezați în Ardeal, ci și după românii greco-orientali din Cumania de atunci (Moldova și parte din Valachia). Episcopia catolică a Milcovului, întemeiată în jumătatea a doua a sutei a unsprezecea, fu cu zel restaurată și îngrijită de cătră episcopul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca să ajute din nou înființatei episcopii, Milcovia, prin o suficientă colectă bănească, apoi să puie un contingent de pedestri și călări întru ajutorul cruciatei enunțate de papa Urban II și întreprinse de regele maghiar Coloman (1095-1114). După ce marea parte a cumanilor rămași se convertise în anul 1227 la biserica romano-catolică prin îndemnul și porunca principelui lor, Boris, papa Grigorie al IX institui la 1229 o anume episcopie pentru Cumania, pe care-o subordonă arhiepiscopului din Gran, confirmând totodată suveranitatea coroanei ungurești
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
IV, fiind încă numai urmaș la tron și părtaș la regență, făgădui legatului apostolic Iacobus Praenestinus, cumcă va purta de grijă cu dărnicie atât pentru a se zidi biserica catedrală cât și pentru a înzestra îndeajuns episcopia întemeiată pentru ținutul cumanilor. În urmarea acestora Grigorie IX îl îndemnă în anul 1234 la îndeplinirea făgăduinței sale, desi făcută în termeni generali, și ceru de la dânsul zestre mare de moșii pentru biserica catedrală a noii dieceze ce avea a se zidi, pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în Ardeal, se opuneau a recunoaște pe episcopul romano-catolic, ce li se impusese și nu voiau în ruptul capului să se lese de biserica răsăriteană, drept care Scaunul roman prescrise ca remediu în contra lor două mijloace, unul blând, altul silnic. Episcopul cumanilor primi instrucția de-a rândui pentru românii locuitori în eparhia sa un episcop propriu, care ar conveni și ar fi pe placul poporenilor, dar care cu toate acestea să-i fie surbordinat ca vicariu și să-l asculte. Apoi Grigorie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]