756 matches
-
rustic, B.-D. realizând aici un tablou de un pitoresc robust, susținut de un dialog vivace, cu replici iuți. SCRIERI: Radu cel Frumos, Iași, 1875; Olteanca, Iași, 1880; Pygmalion, regele Feniciei, București, 1886; Amilcar Barca, generalisim al Cartaginei, București, 1894; Cumințenia fetelor, București, 1894; Criza și armata, București, 1901; Mustrare de cuget, București, 1913. Traduceri: Ch. Nuitter și E. Tréfeu, Princesa de Trebizund, Iași, 1875; Clairville, P. Siraudin și Koening, [Versuri din „Fata mamei Angot”], Iași, 1875. Repere bibliografice: Pop, Conspect
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
187-206; Florin Manolescu, Despre Eminescu, LCF, 1992, 6; Dan Mănucă, Constantin Ciopraga - 80. Sensul vieții, CL, 1996, 5; Mihai Cimpoi, Un adevărat Ulysse intelectual, CL, 1999, 4; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 2000, 251-259; Dicț. esențial, 177-179; Gruia Novac, Cumințenia lui Procurante, Târgu Mureș, 2001, 40-42; Petraș, Panorama, 192-196; Popa, Ist. lit., II, 1097-1098; Constantin Ciopraga. Bibliografie, pref. Liviu Leonte, Iași, 2001; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existențe, îngr. Mircea A. Diaconu, Suceava, 2001. D.M.
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
et iube quod vis - cf. Confesiuni, X, XXIX, 40: „Tu poruncești stăpânirea de sine: Tu dă-ne nouă ceea ce poruncești și apoi poruncește ceea ce vrei”. Și apoi vorbește Augustin despre nimicirea pornirilor desfrânate ale somnului. În dialog, Socrate tratează despre cumințenie în legătură cu nechibzuința și nebunia). Și „dacă Socrate are dreptate, atunci toate ne sunt străine, în afară de viața noastră”. Dacă el are dreptate, noi nu trăim în adevăr și nu suntem, ca el, paradigmatici. Dacă el are dreptate, atunci, cum îi spune
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Înlăturând incertitudinile În privința sinelui, obținem adevărul despre noi Înșine.) Un om nu e neapărat rău fiindcă altul e bun. Totuși astfel de comparații se fac frecvent: chiar unii părinți depreciază pe unul dintre copiii lor numai pentru că celălalt excelează prin cumințenie sau prin străduință la Învățătură. Un exemplu tipic de comparație defavorabilă se constată În cursul activității de evaluare a cunoștințelor elevilor: răspunsul unui elev care urmează după un coleg ce a impresionat prin cunoștințele sale este evaluat drept mediocru, deși
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
personajului! Clasa a II-a: Fetiță; Fetiță veselă; Fetiță jucăușa. Aș vrea să știu unde e: soarele Vântul, Clasa a III-a: Veselie; Poznașa; Șireata. Ghici la ce ma gandesc? Am să cresc eu! Clasa a IV-a: Iscoada; Ghicește!; Cumințenia pământului; Ghici la ce ma gandesc?; Iscodind povestea. Am o idee! Stai să vezi! Poate că nu mă ceartă! 3. Unde poate fi personajul? B. Dirijarea demersului creativ 1. Scrie o propoziție despre fetiță din imagine! 2.Scrie un text
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
lasă să se întrevadă descoperiri spectaculoase. Cei mai numeroși intelectuali români au traversat deșertul comunist preferând să nu-și clameze drama. Eroii sunt foarte puțini, iar martirii rarisimi. A covârșit înțelepciunea? Și ce fel de înțelepciune? Cea a supraviețuirii? A cumințeniei? A retragerii în turnul de fildeș? Ori a închiderii vinovate a ochilor, a refuzului lucidității?! Depinde de înțelesul pe care-l atribuim acestor concepte și valori. Într-un spațiu dominat de relativism moral, mi-e teamă că „înțelepciunea“ a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bucurie sau de tristețe. Preferința pare să fie iarna, univers al tuturor miracolelor și al libertății depline a faptelor și gândurilor, mai ales în culegerea Eroare de iarnă, care reflectă vârsta meditației. Cantabilitatea versurilor, modulate în ritmuri clasice, contribuie la „cumințenia” parcă programată a acestei poezii care exprimă forța unui echilibru ascuns. Alcătuite exclusiv din viziuni fugare, poemele nu își propun să închege, în ansamblu, o anume obsesie de ordin metafizic, ci tind constant să exprime trăirea ca amprentă a condiției
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
ordin metafizic, ci tind constant să exprime trăirea ca amprentă a condiției umane. Sub același semn al unei reale sensibilități, capabilă de uimiri patetizante, dar întrerupte mereu de suflul prea scurt (și prea prudent) al evocării, stau și paginile din Cumințenia zăpezii (1987), cuprinzând impresii din Scandinavia și Groenlanda, ori din Vino la noi, Roberta! (1989), combinație agreabilă de note de călătorie, reportaj și jurnal intim. Insolitul cultivării exotismului nordic (autoarea își mărturisește „o boală”: „alergarea spre alb”) își găsește, firesc
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
mărturisește „o boală”: „alergarea spre alb”) își găsește, firesc, o replică la fel de pasionată în previzibilul descrierii explorărilor realității autohtone prin intermediul unor „scrisori simulate” către o confidentă imaginară, dintr-o altă țară. SCRIERI: Ard săniile, București, 1982; Deschideți luminii, București, 1984; Cumințenia zăpezii, București, 1987; Vino la noi, Roberta!, București, 1989; Eroare de iarnă, București, 1990; Interior, București, 1998. Repere bibliografice: Ion Dodu Bălan, „Ard săniile”, RL, 1982, 24; Marcel Duță, Candoare și luciditate, SPM, 1983, 39; Marcel Duță, Poezie și devoțiune
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
Marcel Duță, Candoare și luciditate, SPM, 1983, 39; Marcel Duță, Poezie și devoțiune, ARG, 1983, 12; Victor Niță, Suavități romanțioase, FLC, 1985, 10; Cornel Mihai Ionescu, Paradoxele creației, RL, 1985, 15; George Muntean, Itinerarii nordice, RL, 1987, 25; Monica Pillat, „Cumințenia zăpezii”, ST, 1987, 7; Popa, Ist. lit., II, 544. A.N.
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
și de evenimentele din decembrie ’89. Prima secțiune a plachetei conține o bună poezie patriotică, chiar dacă surprinde pe alocuri exaltarea unor fapte nu rareori infirmate în istorie. Ciclurile naturii, altădată proiectate în orizontul cosmic, au căpătat acum o notă de cumințenie convențională. Structurat în patru părți, Periplu (1993) reia demersul favorit al poetului - o necontenită reîntoarcere în sine sub semnul magiei orfice a corespondențelor. Conștiința scindată se proiectează însă într-o lume căreia îi lipsește exuberanța din primele poeme. SCRIERI: Dincolo de
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
București, 1983; Grafica lui William Blake, București, 1983; Brăduț Covaliu, București, 1984; Gh. Șaru, București, 1984; Realitate, mit, simbol: un portret al lui James Joyce, București, 1984; La nord de Rio Grande, București, 1985; Înainte și după Columb, București, 1986; Cumințenia pământului, București, 1987; Vasile Kazar, București, 1988; Arta engleză, București, 1989; A History of Romanian Art (în colaborare cu Vasile Drăguț), București, 1990; Introducere în literatura comparată, vol. I: Teoria, București, 1992; Neliniștile istoriei culturii, București, 1992; Între cucută și
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
unei lumi izbăvite pentru totdeauna de tiranie și de lupta de clasă, prin triumful Luminii asupra puterii Întunericului.” Cel de-al doilea volum, Inscripții pe un vas de lut, antologhează în patru secvențe scrieri din mai multe etape. Întoarcerea la „cumințenia poeziei, la rostul ei inițial de transfigurare, de primenire a văgăunilor din noi și a beznelor lumii în care trăim” este intenția declarată și realizată a autorului. În 1998, la București, G. înființează Editura Duh și Adevăr și, doi ani
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
1981; Ion Creangă. Mit și adevăr, București, 1981; Mihai Eminescu, București, 1983; Dumbrava Roșie, București, 1984; Pe aripi, București, 1987; O copilărie nepereche, București, 1990; Aron Pumnul, Iași, 1994; Domnul Iisus Hristos, București, 1994; Amintiri din Țara Dornelor, Iași, 2003; Cumințenia pământului, București, 2003. Culegeri: Făt-Frumos cu tichia de aur, București, 1971 (în colaborare cu Dumitru Lazăr); Dochița împărătița. Basme și poezii populare din Țara de Sus, București, 1972; Frumoasa Frumoaselor, București, 1973; Dacă poți râde, să râzi. Proverbe și zicători
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
sunt mai palide. Și Figuri universitare (1967) este o culegere de portrete, inserate pe fond memorialistic, mai pregnante fiind „personajele” G. Bogdan-Duică, C. Rădulescu-Motru, Vasile Bogrea, Victor Papilian, Ștefan Bezdechi. Firesc, transpar și multe lucruri despre autorul amintirilor, despre precocitatea, cumințenia, predispoziția sa spre lectură și meditație, despre propria activitate și relațiile cu cei evocați, componenta autobiografică fiind substanțială. Între acțiunea de popularizare și eseu se situează Medalioane muzicale (1966), pagini cu caracter preeminent informativ, dar și cu paranteze exegetice, din
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
îi va înfrânge. Dacă reușesc să se transforme, ajung la seninătate sufletească, asemenea lui Paraschiv Ciulic din Vecinii (II). Scriitorul este un moralist care îndeamnă la cumpătare. Excesul este funest, și pe el nu se poate întemeia o existență onestă. Cumințenia înseamnă acceptare a soartei, dar și o automulțumire, uneori de aspect filistin. Cu atât mai mult va condamna arghirofilia, evenimentele relatate ilustrând de nenumărate ori influența nefastă a banului. Reprezentativ este Ghiță, protagonistul nuvelei Moara cu noroc. Luând în arendă
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, N. Iorga milita pentru o literatură „sănătoasă” nu numai în sensul profesării unui adevărat puritanism în expresie, cu evitarea oricăror aluzii senzuale (atât de abundente, totuși, în folclor), ci și în sensul „cumințeniei”, al menținerii stricte pe linia tradiției, al renunțării la înnoirea conținutului și a limbajului liric. În obstinația lui împotriva pretinsei putreziciuni a aproape întregii literaturi occidentale moderne, menită, potrivit convingerii sale, să dispară spre a ceda locul uzurpat unei literaturi
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
cu ecouri din D. Anghel („Se duc și tufănelele precum / S-au dus și cei din urmă trandafiri”), incluzând și consonanțe cu lirica Elenei Farago, punctată ici-colo de articulări reflexive, poezia scrisă de U. se păstrează în marginile unei palide cumințenii: „Coboară ușurel/ Din lună mii de stropi/ Și cad punând scântei/ Pe frunzele de plopi”. Sunt versuri de vibrație scurtă, cu o tonalitate minoră, deși câteva nu lipsite, mai ales sub aspectul prozodic, de o mică notă personală, dată de
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
motivele ei. Nostalgia proprie sufletului moldav, muzicalitatea versurilor - în care ritmul și rima constituiau condiții obligatorii, puse în valoare de sonet, formă predilectă la T. -, elogiul adus peisajului natal și eroilor neamului sunt câteva dintre însemnele unei lirici „de o cumințenie desăvârșită” (G. Călinescu). SCRIERI: Albastru, București, 1902; ed. 6, Bârlad, 1918; La arme!, Bârlad, 1913; Balade, București, 1919; Patria, Sibiu, 1924; Poezii alese, București, 1924; Tinereță, Craiova, 1924; Logodnica lui Vifor, București, 1935; Sonete, București, 1938; Versuri, îngr. Ion Popescu
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
de cincizeci de ani și mai bine un glas al României peste hotare și o parte a binelui care a putut fi gândit despre noi, a interesului arătat străduințelor pornite din partea bună a țării vechi, datorită și farmecului personal, tactului, cumințeniei și activității depuse de Elena Văcărescu. Franța a devenit pentru ea o a doua patrie, primitoare, binevoitoare, dar în mijlocul Franței Elena Văcărescu a rămas româncă. TUDOR VIANU SCRIERI: Chants d’Aurore, Paris, 1886; L’Âme sereine, Paris, 1896; Lueurs et
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Cum poate fi călit organismul copilului ?”; “Cum poate fi obișnuit copilul să învețe în mod organizat și sistematic?”; “Cum poate respecta regulile de purtare?”; “Știm să ne alimentăm copilul?”; Știm să dirijăm copilul în alegerea unei meserii?“; "Autoritatea părinților și cumințenia copiilor”. Succesul acestor convorbiri este determinat deseori de modul cum sunt pregătite și de tactul cu care profesorul știe să întrețină asemenea discuții, ținând seama de anumite sensibilități ale familiei. Pregătirea constă în stabilirea scopului vizitei, obiectivelor, în adunarea materialului
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
mama, căci, desigur, din greșeală s-au strecurat în aluat. Irina alergă și întinse banii binefăcătorului. Acesta o privi lung, apoi spuse: - Ia-ți banii, fetițo! Dinadins i-am pus în pâinea cea mică, pentru a-ți răsplăti modestia și cumințenia. Să fii întotdeauna harnică, blândă și nelacomă, căci într-o zi, ca pâinea aceasta, viața îți va aduce bogății. a. Citește textul și caută în dicționar înțelesul cuvintelor necunoscute. b. Realizează planul simplu de idei al textului. c. Povestește oral
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Banchetul (189d - 192a), în traducerea lui Cezar Papacostea; și, desigur, Geneza, din Sfânta Scriptură. 42. „Modul de viață pitagoreic”, așa cum apare el în Sentințele lui Aristoxenos, îngăduie această judecată. În confreria lor, dar și în întreaga viață, pitagoreicii practicau dreptatea, cumințenia, bărbăția și prietenia. Acestea erau asimilate într-o alcătuire riguros diriguită de paralgémata („precepte”), în ceea ce ei numeau pedartan, adică o viziune despre lume și viață care consta în coarticularea sufletului cu armonia universală. Fericirea despre care vorbim nu există
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mircea Zaciu, în „Luceafărul”. Editorial, este prezent în 1966 cu volumul de versuri Propuneri pentru o fântână, iar în 1969 îi apare prima carte de critică literară, Avangardismul poetic românesc, aproape simultan cu a doua culegere de versuri, Biata mea cumințenie. De la începutul anului 1969 este redactor-șef al revistei „Echinox”, pe care o conduce până la plecarea în stagiul parizian, la începutul anului 1973, când este înaintat director al publicației, iar Marian Papahagi devine redactor-șef. Astfel se constituie „triumviratul” Ion
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
stadiul de „prizonier al convenției” la acela de „rentier” al acesteia (Al. Cistelecan). Deși nedeclarată, captivitatea aceasta se manifestă suficient de clar încă din primele două cărți. Tributare tradiției ardelene pe filiera Goga-Blaga, Propuneri pentru o fântână și Biata mea cumințenie descriu o lume citadină prin structură, dar patriarhală prin substanță, coagulată prin polarizarea unor motive specifice: cuvântul, dezrădăcinarea, mama, sângele, elementele în genere. Totuși, o anume permeabilitate la cotidianul prozaic, nota de colocvialitate soresciană a discursului (în primul volum) și
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]