571 matches
-
Tecuci, 2007. Mai exact, la ceva care seamănă cu poezia. Este vorba, de fapt, de glume proaste versificate, care nu fac pe nimeni să râdă: „Niciodată nu a existat / o unanimitate de gusturi. / Ar fi fost și monoton. / Dumnezeu a cumpănit excelent / ca întotdeauna. / Și ne-a răsfirat mofturile. / Așa că vulpea / continuă să critice strugurii / iar moșnegii - minijupa.“ (De gustibus) Autorul are în mod evident o predilecție pentru judecățile simpliste și prozaice. Se scaldă voluptuos în vulgaritate ca vrabia în praf
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu armata. Unu, fiindcă nu au ce jefui. Doi, fiindcă pierderile de vieți omenești În aceste condiții sunt inutile. Cea mai bună soluție va fi retragerea În munții din care au coborât. Cei doisprezece negustori se priviră unii pe alții, cumpănind planul necunoscutului. Nu aveau altă alternativă. - Dacă sunteți de acord, treceți la treabă, spuse Ștefănel. E mult de lucru. În două ceasuri cei cinci sute trebuie să fie Înarmați până În dinți, iar negustorii de oglinzi trebuie ajutați să ajungă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Lui i se păruse Întotdeauna caraghios că metronomul mergea, În vreme ce pianul era stricat. — Necazul, a zis ea după o vreme, necazul e că tu nici nu știi ce vrei. Nu știi ce ai În cap, n-ai stat niciodată să cumpănești ce e im portant pentru tine, așa că te lași atras de orice moft care-ți flutură prin fața ochilor. Nu te cunosc foarte bine, dar mie așa mi se pare că ești, fără nimic aici. A ridicat o clipă un deget
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
îl legă și-i puse căluș. În vârful picioarelor, coborî din nou în living-room. Zdrăngănitul neîncetat al ustensilelor de bucătărie avu darul să-i alunge crisparea. După toate aparențele, femeia nu auzise nimic. Gosseyn traversă livingul, se opri o clipă cumpănind cum va proceda, apoi păși cu îndrăzneală în bucătărie. Femeia tocmai scotea ceva de la făcut din cuptorul electronic. Dintr-o aruncătură de ochi, Gosseyn remarcă o masă frumos aranjată într-un colț, apoi fu remarcat la rândul său de femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
irisului meu, că lumea poartă amprenta ziselor și respirației sale? Blestemat să caut iluzia în deziluzie. Un ipotetic V. gata să plece la drum se tot agită pe lîngă mine. Își face bagajele. „-Cum să aștept?”-întreabă el-“Cînd să cumpănesc atunci cînd în mine un demon îmi strigă: Ai grijă, V., asta care-o trăiești e ultima viață.” Imaginarul “ alter ego” nu bănuiește că lumea pe care se pregătește s-o străbată nu-i decît o imensă deziluzie de esență
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
scrisoare de protest. — Scrie-o neapărat, dar în nici un caz să nu le-o expediezi, îl sfătui Adrian, punând ziarul jos. — De ce nu? — O să dai impresia că ești slab de înger. — Bine, dar ceva tot trebuie să fac. Câteva clipe cumpăniră amândoi situația în tăcere. — Ai putea s-o introduci pe Fanny Tarrant în viitorul tău serial de televiziune, deghizând-o în rolul unei nimfomane apucate, sugera Adrian. Șam clatină din cap. — M-am gandit la varianta asta. Dar un astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
de motor îți țiuia în ureche ziua și noaptea până când oboseala ajunse să doarmă în locul tău, în timp ce tu hoinăreai pe străzi ca să verifici dacă nu a dat rădăcini smoala turnată proaspăt pe străzi. Nu ai riscat niciodată pentru că știai să cumpănești bine, iar până la sosirea camioanelor exista un timp mort, destul cât să încapă acolo speranța. A fost suficient un lăstar care, pus în apă, a dat mustăți ce au devenit rădăcini, din care a crescut apoi copacul tăiat. Ieșeai numai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
putea trece de la stadiul de neființă În stadiul de ființă decât la Judecata de Apoi. Și, poate, nici atunci. Era clar că avea de-a face cu niște scelerați. Văzând că starețul nu-l contrazice, gândindu-se, probabil, Îndelung și cumpănind În sinea sa la cele spuse de Bikinski, pictorul continuă: „De altfel”, zise el, „și moartea am dobândit-o tot prin contaminare. Când nu se știa ce-i moartea, nu murea nici pasărea, nici omul și nici pomul, din simplul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
chingile dogmelor și canoanelor nefolositoare nimănui, cu atât mai mult ei însăși, prin simplul fapt că, în loc să adune adepți, îi îndepărtează și pe cei pe care îi are. Fiți mai înțelepți, onorate Înalte Fețe Bisericești și adăstați o clipă și cumpăniți la cele ce v-am spus și la altele, nespuse încă, adunați Marele Sinod, dezlegați frâele dezbinării religioase și transformați-o în iubire, înțelegere, cumpătare, astfel ca să redați fiecărui enoriaș libertatea pe care Însuși El a dat-o tuturor: libertatea
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
acele Indii Mările creole unde bântuia piratul Kidd? Consimțind o plecăciune insulelor biacintii, Cartea Crailor la fila cea mai turbure-o deschid: Acoló, ca de cutremur, saltă slova mateină Sub lucrarea Corcodușei, aspra floare de maidan. În vis mut gabrovenimea cumpănește în ruină, Zveltă, surla Judecății, lasă-o umbră pe cadran. * - Dreaptă pravilă, dar zumzet de vestiri răsăritene, Ființa noastră se clădește cu scriptura ta, Matei! Prim și ultim Caragiali, ca o holdă de antene Te alegem viu din vântul despletitelor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
trei sferturi de culoarea cărnii. Am considerat de la sine Înțeles că era portăreasa imobilului. — Prăvălia e de Închiriat? am Întrebat. — Nu pentru asta ați venit? — În principiu nu, dar nu se știe niciodată, poate că mă interesează. Portăreasa se Încruntă, cumpănind dacă să mă catalogheze drept un bețiv pe care l-a cuprins dimineața sau să-mi acorde privilegiul Îndoielii. Am adoptat cel mai Îngeresc surîs. — E de mult Închisă prăvălia? — De cel puțin doișpe ani, de cînd a murit bătrînul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
frunțile încununate de flori și de broboane, au dispărut în numai câteva nopți geroase de iarnă. Au dispărut, tot atât de ușor și de pe nesimțite, ca firele de păr de pe capul chelului. Geaba temenea! explică, din nou, cailor săi, Petrea Păun, pe când cumpănește din mers lucrurile din căruța cu roți de cauciuc, legate cu o funie groasă de cânepă, împletită cu două ierni în urmă de femeia lui, Iustiniana. Geaba temenele! spuse el, a doua oară, cu glas șoptit, descriindu-și în tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
râs cu suspine, drept pentru care mi s-a părut că Pamfil Duran a gemut de mânie mare, pe care și-a înghițit-o, ca pe o otravă amară Braiu, cel tinerel, însă, făcându-se că nu-l aude, a cumpănit altfel de vorbe, încunoștiințându-ne: uncheșul, care a căzut prizonier de război, spune că românul ce se întâmplă să nimerească în vremuri aspre, nu răzbește la mal decât aplicând filozofia lui mă doare-n cur Și mai grăiește uncheșul că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ciudați: Dumnealui e tot din alte părții ale lumii, nu-i așa? E din alte țări, nu-i de pe aici, așa îmi pare... A, dumnealui?..., a mormăit, complice, Iov, ațintindu-și căutătura către tovarășul său, cu plete crețe. După ce a cumpănit în minte, cine știe ce gânduri, răspunse cu un glas răgușit, care parcă-i venea din străfundurile gâtlejului: Știi, dumneata? Dânsul e Profet! Vartolomei nu se miră decât în sinea lui, cugetările fiindu-i cam acestea: Apăi, că de asta mașina albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de a spiona din răsputeri. Și, eventual, de a mina din interior odioasa lume capitalistă, asemenea cârtițelor, care sapă galerii pe sub rădăcinile câmpurilor cu varză din lunca Siretului. Vladimir privi pe fereastra largă cum Calaican cobora din vehiculul său 4x4, cumpănindu-se ușor, cum traversează curtea societății comerciale și cum începe să urce treptele de piatră de la intrare, îndesându-și pe cap, cu un gest vânjos și apăsat, elegantul său stetson de cow-boy. Stetson-ul, pălăria cu boruri largi și cu lateralele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
aici în acest adevărat Rai al Domnului. Ah! grăi Vânătorul. Dacă ții să păstrezi rostul și tâlcuirile pravilei, încrustează-le în inima ta și nu în scoarța trupului! Fata cu ochi negri și grumaz prelung, în ferecătură de cupru, își cumpăni ușor torsul și trupul zvelt, purtător de șuvoaie de perle și de alte frumoase podoabe. Zise cu oarecare reproș: Străine, care te numești Albert, îmi pari așa de pirpiriu și când colo te mai și sângerezi fără rost!... În ce privește florile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
el era ceva imprimat, prea mărunt pentru a putea citi cu ochiul liber. - Și ce trebuie să facă asta? - Să citească mesajul. Janasen se încruntă. - Și ce se va întâmpla? - Nu are rost să știi. Execută doar instrucțiunile mele. Janasen cumpăni și protestă. - Ați spus adineauri că "noi" ar trebui să ne asumăm niște riscuri. Am impresia că numai eu risc. - Prietene, zise Discipolul cu o voce de oțel, te asigur că greșești Dar să nu discutăm Alte întrebări? De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
alege soluția facilității. Cei doi ofițeri se întoarseră spre ea și, de comun acord, îl priviră pe Enro, întrebători. Gorgzidul își studie sora cu un zâmbet lejer. - Poți fi sigură, zise el cu severitate, că mareșalii Rour și Ugell au cumpănit bine faptele. - Firește, aprobă Rour. Ugell se mulțumi să o țintuiască cu ochii săi albaștri ca de gheață. - Doresc să aud propunerea lor, zise scurt Patricia, înainte de a-mi face o părere despre acest lucru. Enro zâmbea în continuare. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
în imaginarul unde virtuțile (puritatea, candoarea, cumințenia...) își primesc răsplata și unde răul e sancționat negreșit, unde timpul se comprimă după legi secrete sau, în propulsie fantastică, se dilată și unde visul își ia tărâmurile în stăpânire. Meșter în a cumpăni cuvântul, scenaristul (sau, dacă vreți, adaptatorul) își învestește arta în felul cum păstrează balansul, un fin balans, între real și ficțiune. Dacă mai are și șart... Iar Paiu are, ce mai încoace-ncolo! Băsmuirile pe care le-a ales și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
prea iubitoare fiică ce-i sunt. PRICINĂ: Chipeșe fete am, care la înfățișare au moștenit-o pe muma lor, răposata mea împărătiță, de a cărei lipsă nu încetez a ofta toată ziua... dar și noaptea. Iară mintea cea ageră și cumpănită de la mine au moștenit-o, precum se vădește și din răspunsul acestei de-a doua prea iubitoare a mea fată. Voi hotărî, fata mea, Dana, cum nu se poate mai bine și în ce te privește. Numai să-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
jupâneasa Ilinca, și mânioase, ca cele pe care le-am auzit cu puțină vreme înainte de la dumnealui Ceaun, mare bucătar. LIANA: Măria Ta vei alege ce vei crede de cuviință că-i adevărat. LIOARA: Pot zice c-am și ales. Cumpănind cele spuse de jupâneasă, cu însemnarea pe care cu mare obidă mi-a pus-o sub ochi Ceaun-bucătar, m-am veselit și-am vrut, cum ziceam, să te văd și să te cunosc. Și să știi, fata mea, că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ce faci. Așa, mie-mi place să nu treacă o zi fără să fac ceva folositor oamenilor, ba și necuvântătoarelor. Nu cunosc treabă însemnată și treabă mai puțin însemnată; socot că tot ce-i bine făcut dobândește preț asemănător și cumpănește cu dreptate bucata de pâine pe care-o mănânci și căpătâiul pe care-ți reazemi capul. Cu osebire îmi place să țes și să cos straie frumoase, și-n vreme ce lucrez îmi place să îngân câte-un cântec auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-L imploră să-i izbăvească. Maica Domnului ocrotitoarea fecioarelor este reprezentată în fața unui decor arhitectural, separând două grupuri de femei tinere, sfinți și oameni. Hristos Pantocrator este tema în care Mântuitorul pictat în bust, reprezintă cerul. Din înălțime observă și cumpănește cu multă atenție totul. În mâna stângă ține Evanghelia, iar cu dreapta binecuvintează. În planul de jos, la dreapta și la stânga vedem apostoli, sfinți și arhierei. Maica Domnului luminătoarea este ilustrată în scena a douăzeci și una. Ea, ca personaj principal, este
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
EminescuOpI 232} NU MĂ ÎNȚELEGI În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți; Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o vieață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind, În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec, Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec. ......................................... Și azi când a mea minte, a farmecului roabă, Din orișice durere îți face
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de săptămâna trecută, discuția despre cum vedem anumiți bărbați dintr-o perspectivă diferită, și roșesc. —Rebecca? mă întreabă, dacă vede că nu-i răspund. Da, zic eu, adunându-mi mințile și revenind la subiect. Mă gândeam că poate vrei să cumpănești și tu măcar o dată - și să nu fii tot timpul dedesubt... Nu, zice el. Îmi place să fiu cel mai puternic. Mă face să mă simt foarte masculin. Și apoi, nu e vorba de sex, știi? Acum chiar că roșesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]