626 matches
-
adică cu regina mamă, într-o Franță a curtoaziei, a manierelor cavalerești, abia ieșită din Evul Mediu, era privită ca o adevărată blasfemie. În fața problemelor ridicate de Frondă, Ludovic al XIVlea avea două alegeri. Putea opta între a-și pierde cumpătul, ași demonstra lipsa de maturitate și, aducând drept argument vârsta fragedă, să se deroge de orice responsabilități. De asemenea, putea alege să se alieze cu regina Ana, să fie cât mai cooperant, lucid, calm și să ofere mulțimii spectacolul pe
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
fi trebuit să aflu niciodată cât de adevărat este ceea ce vă spun ! Când vreunul dintre voi cade în păcat, atunci și în somn acesta îmi apare înaintea ochilor ; da, mărturisesc în fața voastră, că faptul acesta mă face să-mi pierd cumpătul și mă aruncă într-o stare înrudită cu moartea și mă face să strig cu profetul : <<Nici chiar lumina ochilor mei nu e la mine!>> Ce nădejde îmi mai rămâne, dacă voi nu progresați în bine ? Dimpotrivă, ce mângâiere îmi
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
note de urmărire, din coli de știme pentru muzica wak-cappellarrrr, recuperate din arhivele încă ascunse organelor de ocultare și netrecute prin flăcările entuziasmului revoluționar... Dar toate astea aveau să lase urme, după cum vedem din jurnal. Pentru a nu-și pierde cumpătul, după fiecare "întâlnire de lucru" de pe Triumphstrasse făcea un bilanț al proporției de piele rămase, punându-și note în scala zecimală cu care era obișnuit ca școlarssss. Or în această competiție armele nu erau egale: "jupuitorii" aveau expertiza unui specialist
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
întâi, că a lăsat nedezmințite zvonuri care circulau la Cambridge despre înrudirea familiei sale cu familia nobiliară germană Wittgenstein, ascunzând în acest fel originea sa evreiască. În al doilea rând, că atunci când, în exercițiul profesiei de învățător, și-a pierdut cumpătul devenind brutal cu unii dintre elevii săi, ar fi negat asemenea fapte în fața autorităților școlare. Mințind și-ar fi încărcat pentru totdeauna conștiința. Nu este ușor să înțelegem bine o asemenea înverșunare îndreptată împotriva propriei persoane. Pentru Wittgenstein, credea prietenul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de deosebită i se părea, cu grija ei față de suflet, cu yoga și cu Guru al ei. După ce-a aprins lumînări și i-a spus cîte ceva despre virtuțile cristalelor, yoghina a-nceput să se dezbrace. Dani își pierduse cumpătul cînd o văzuse aproape goală. O strînsese în brațe, o sărutase pătimaș. Umbrele lor, pe perete, se încîlciră-ntr-un ghem. Apoi, în cîteva rînduri, ajunseră o singură pată. Gemetele și cîteva lacrimi se-amestecară. Era cînd întuneric, cînd răsărit, cînd cea
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
urmărește ca un blestem), ceea ce are ca efect trezirea subită a somnambulului. Evaziunea din elementul hipnic, paradoxal protector, antrenează plonjarea în thanatic, starea de veghe constituind liantul dintre două morți: "Dăschise ochii, se trezi, se clătenă pe picioare, își perdu cumpătul și, țipând desperat, se prăvăli din vârful dudului". Detaliile sunt consemnate cu răceală, însă tocmai brevitatea de proces verbal le imprimă o notă de muzicalitate subtilă: "Răbufni de pământ, la picioarele mele, scăldat în sânge, cu capul zdrobit". Naratorul nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
doi erau acum, iară bătrâna privea la câteșipatru și se simțea întinerită, căci avea un ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoței sprinteni... Totul pare să susțină opinia tuturor. Nici faptul că Ana cea înțeleaptă și așezată deodată își pierde cumpătul și se aruncă răsfățată asupra lui (n.a. Ghiță) nu pare să conteze căci Ana era tânără și frumoasă, Ana era fragedă și subțirică, Ana era sprintenă și mlădioasă, iară el însuși era înalt și spătos, o purta ca pe o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pe ici pe colo din cenușa groasă, lacrămile alinătoare, mărturisesc o aceeași filiație. Nu mai are rost acum să mărturisim că nu susținem ipoteza unui personaj simbol. Bătrâna e un om în carne și oase, nu încarnarea unei idei (" Ideea cumpătului, a renunțării și a răspunderii pentru faptele tale e întruchipată de scriitor, în mod pozitiv, în personajul bătrânei"100). Îi recunoaștem o mulțime de atribute, ca și defecte omenești (scena cu străina din capitolul VIII). Asemenea profeților și sfinților aflați
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pentru amândoi, dar mai ales pentru Națl, indiciu al stărilor extreme; ea cuantifică o potențare a iubirii dată de nivelul spaimei de a nu-l pierde sau de a nu-l îndepărta pe cel drag: Atunci el o iubea fără de cumpăt, o temea din senin, nu mai era în stare să stea departe de dânsa, se întorcea fără de vreme acasă, îi vorbea ca s-o îndulcească în limba ei. Persida știa, ce-i drept, să-l potolească, de câte ori însă el o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
variante de interpretări în critica literară. Unii îi acordă un statut de personaj (viu sau doar simbolic), alții transferă "mesajului" său rolul: "prevestirea gnomică este cel dintâi, cel mai complex și cel mai prezent personaj în nuvelistica lui Slavici". Ideea cumpătului, a renunțării și a răspunderii pentru faptele tale e întruchipată de scriitor, în mod pozitiv, în personajul bătrânei. nota, în 1958, Ion Breazu Cu toate că personajul bătrânei nu e menținut pe primul plan, el este purtătorul de cuvânt al scriitorului. Ea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Scapin urmărește, printr-o anticipare a Rezolvării-Pn4 care reprezintă bineînțeles, întregul resort dramatic al piesei și care face trimitere la cererea semnalată mai sus lui Octave, de venire în ajutor: Scapin. (22 urmare) Nu ți-e rușine să-ți pierzi cumpătul pentru atâta lucru? Ce naiba, ești mare și burduhănos ca o namilă și nu ești în stare să ticluești ceva, să născocești un șiretlic dibaci, un mic tertip onest, ca să ieșiți la liman? La naiba ce nerozie! Ce-aș mai fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
figură de băiat pervers, se arată vexat de indiferența femeii și-și cere drepturile; Artemiza Vardali, care visa la o partidă bună pentru fiica sa, Cleo, își manifestă deschis gelozia; până și bătrânul Colea, privind-o, pare să-și piardă cumpătul numai Ciprian i se înclină reverențios, elogiind "feminitatea fluidă și multiplă", de "Afrodită Polyandră", a "muzei" ce se lăsase cândva iubită și cântată în versuri. Și totuși, în ciuda propriei înclinații spre colportaj, Maestrul refuză hotărât să-i spună mai multe
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sanitare dăduseră alarma în legătură cu epidemia ce-și făcuse apariția în Europa occidentală 481. Privitor la simptomatologia holerei ni se spune că pe omul atins de această boală "îl apucă cârceii de inimă, nemaiputând nici vorbi, și din durere mare pierde cumpătul și moare". Informatorii stăruie asupra cârceilor sau colicii, deci asupra crampelor abdominale, ca simptom major al afecțiunii. Nu trebuie să pierdem însă din vedere că prin "cîrceii de la inimă" nu se înțelegea manifestarea unei tulburări a funcției cardiace, ci un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
înțelese decât cuvântul "pașaport". D'Arrast șovăi, apoi scoase hârtiile, pe care celălalt i le smulse cu lăcomie. După ce răsfoi pașaportul, lunganul manifestă o proastă dispoziție evidentă. Își reluă discursul, scuturând hârtiile sub nasul inginerului, care, fără să-și piardă cumpătul, privea liniștit la furiosul său interlocutor. în acea clipă judecătorul se apropie surâzând și vru să știe ce s-a întâmplat. Bețivul își aruncă o clipă ochii asupra firavei făpturi ce-și îngăduia să-l întrerupă, după care, clătinându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
se acomodeze convenabil în noua situație. Mulți s-au menținut în posturile câștigate și după ce dânsa se afla de-acum într-o poziție dezavantajoasă. — Pot să vă spun, își regăsește glasul flautistul, că înainte sau după interogatorii, când își pierdea cumpătul și se târa bolborosind, năucă, spunea că cei care o bat și o umilesc, anchetatorii care îi pregătesc noi chinuri, sunt rudele ei. Că parcă recunoaște veri, unchi, nepoți. Dădea numele câte unuia... Despărțirea de familie fusese teribilă ! Până a
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să știi de prieteni, iată că vin prietenii la tine! zise Pălăgieșu intrând, cu un zâmbet care-i dezveli toți dinții de jos, împreună cu gingia. Apostol se uită la el, uimit. Era atât de neașteptată vizita aceasta, că își pierdu cumpătul și nici nu-l pofti să șează. Notarul însă îi apucă voios amândouă mâinile, i le strânse puternic și pe urmă luă loc, nepoftit, cu o siguranță de stăpân. ― Mă rog... cum... ce vânt te aduce pe la noi? bâigui Apostol
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ascultîndu-și pașii, care băteau pe podele cu lovituri regulate, ca limba unui ceasornic... Gânduri subțiri ca niște ace lungi îi înțepau creierii și-l usturau. Se opri. Înțepăturile se risipiră brusc, lăsând în urmă un zumzet apăsător. " Mi-am pierdut cumpătul, își zise dânsul cu amărăciune. Mintea, împreună cu legile și disciplina ei, se zdruncină ca o mașină între ale cărei roți ai zvârlit un bolovan, de îndată ce e pusă în fața zidului ce desparte ființa de neființă... Mai bine să dorm și să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ce răsare domnind peste apele mării. Cerul de-asupra schimbi, nu sufletul, marea trecînd-o. Oțiul fără de-astîmpăr ne sbuciumă. Duși de corăbii Și de trăsuri căutăm bun traiu. Ce cauți, aici e; E-n Ulubrae chiar, de păstrezi în inimă cumpăt. {EminescuOpIV 404} CĂTRE SCLAV Horațiu, Ode, I, 58. Lux persan urâi, băiete, și nu voiu Cu fășii de teiu ca să legi cununa-mi, Nu căta-nzădar să descoperi unde-i Ultima roză! Simplul mirt cu flori să nu-l mai adaogi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la obținerea succesului. Aceste calități includ și tactul pedagogic. Calitățile volitive sunt anduranța, perseverența, răbdarea, determinarea, curajul. Calmul și rezistența instructorului nu trebuie să fie Înlocuite de indiferență, nepăsare față de munca sa. Specialistul În fitness nu trebuie să-și piardă cumpătul, controlul, să treacă la un ton insultător și nepoliticos. Calitățile intelectuale ajută instructorul la stabilirea soluțiilor corecte În diferite situații pedagogice care ar putea influența eficiența activității sale, identificarea unor căi noi În activitățile sale profesionale. Acestea includ gândirea clară
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
umflate de vânt între trunchiuri și mai ales mirosurile, de sevă și coajă, de rășină și țărână, ar fi fost un halucinogen tare, injectat intravenos... Aceeași exaltare năucă am simțit-o și azi, pe traseul meu printre molizi, în susul culmii Cumpătului. Când m-am întors, ud de zăpadă și încălzit, uitasem de tot plictisul, de mediocritatea fără ieșire a vieții mele bucureștene. De lumea literară, de contractele cu ISIS-ul, de mutrele Deliei, de panica la gândul că trebuie să mai
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
vizavi de parcare. Maynard tocmai își încuia mașina, luând în vizor un grup de puști care se îndreptau spre intrare cu patinele pe umeri. Haide, am spus. — Pune tu mâna pe el, îmi spuse Lee. Eu mi-aș putea pierde cumpătul. Ai grijă să nu fie nici un copil prin preajmă, dacă încearcă să facă vreo figură, omoară-l. Priponelile solo și, pe deasupra, în haine civile sunt strict împotriva regulamentului. — Ai înnebunit? Ăsta-i... Lee mă îmbrânci afară din mașină. — Pune mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cancer, care încearcă să-l atragă pe asasinul Daliei și să-i dea cu tifla bolii ei incurabile. Am înțeles că următorul pas era acela de a-i sălta pe amanții lui Madeleine, dar mă temeam c-o să-mi pierd cumpătul. Dacă ar spune ce nu trebuie sau exact ce trebuie, dacă m-ar pune pe o pistă greșită sau pe cea bună, nu cred c-aș mai fi răspunzător de faptele mele. Cele patru nopți de pileală, picoteli în mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
îngăimă bătrânul îngrijitor, scăpând mătura din mână. Franciscovich mulțumi lui Dumnezeu în gând că își menținuse calmul și nu apăsase pe trăgaci. - Ai văzut pe cineva ieșind pe ușa aia? - Ce se-ntâmplă? - Ai văzut ceva suspect?! își pierdu ea cumpătul. - Nu, doamnă. - De cât timp te afli aici? - Nu știu. Zece minute... Cred, se precipită interlocultorul. O nouă bufnitură se auzi dinăuntru. Franciscovich le făcu semn îngrijitorului și paznicului să se depărteze. Trase aer în piept, își ridică din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
a dat drumul înăuntru. Vom vorbi cu ea atunci când se va întoarce. Poate a văzut mai mult. - A plecat? întrebă Sellitto. - Da. - Știi cine era, nu-i așa? se auzi vocea lui Rhyme prin stație. - La naiba, își pierdu Sachs cumpătul. - Nu, e-n regulă, încercă detectivul să calmeze spiritele. Am lăsat cărți de vizită pentru toți locatarii. Ne va suna ea zilele astea. - Nu, nu ne va suna, oftă ea. Acela era făptașul. - Cine, baba? întrebă înveselit sergentul. - Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
domnule Thornton. —Serios? Ce chestie - habar n-aveam. Deci cum pot să-l găsesc pe domnul Benson? Și cine e el? — Ți-am spus. Managerul. —Al cui? —Managerul băncii mele. Sucursala Ludlow Street. Făceam efortul suprem să nu-mi pierd cumpătul. Ah, da, desigur. Sucursala Ludlow Street s-a-nchis. — Da, știu. Mi-ai spus. Dar aș vrea să vorbesc cu el, înțelegi, pentru că trebuie să verific câteva detalii ale contului meu. Ai idee cum pot să dau de el? — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]