51,587 matches
-
1483/ marți, 26 februarie Escrocherie La comerciantul Rosenblatt Meier din localitate s-a prezentat săptămâna trecută un anume Iossel Weinrauch, fiul evreului Schmil din Siret, și a cerut 2 lăzi cu lămâi și portocale pentru tatăl său Schmil, un comerdiant cunoscut lui Rosenblatt. Acesta din urmă nebănuind intențiile de escrocherie ale lui Iossel, i-a dat marfa dorită, rămânând ca tatăl escrocului Iossel să-i ramburseze plata ulterior. Expirând termenul de plată, Rosenblatt s-a adresat lui Schmil cu o scrisoare
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
zile nu făcură altceva decât să urmărească ușa meglenitului. Clienții începuseră să se înmulțească și odată cu aceasta și disparițiile. Nane și Rață priviră înspăimântați din podul ospătăriei, apoi pe fereastra camerei lui Nane și chiar pe geamul vitrinei, cum oameni cunoscuți sau necunoscuți intrau la peruchier cu fețe lor adevărate și ieșeau de-acolo alții, ca și cum ar fi trecut prin mâinile unui modelator nevăzut. Era un mic antreu dincolo de ușa prăvăliei, pe care nu-l puteau supraveghea uitându-se pe geamul
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
mohorât toată ziua dacă în visul lui Laurențiu tocmai scriam poezia perfectă poezia pe care mereu am visat-o 17 februarie Ghioceii primiți azi de la Raluca abia culeși din grădină mireasma lor pudică și sălbatică în același timp o senzație cunoscută a unei umanități fericită cândva străină acum și totuși aproape 25 mai Astăzi chiar era foarte târziu mi-am adus aminte de conceptele acelea din copilărie cădeau atât de ușoare trebuia să fii foarte devreme pe lângă apele rare ca să le
JURNALUL UNUI AMNEZIC by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/7080_a_8405]
-
meu era și el). S-a convenit așa: editura va strânge până la sfârșitul anului 1976 toate culegerile de versuri propuse pentru debutul anului următor, va opera o selecție "la sânge" în cadrul redacției și va trimite primele zece volume selectate unui cunoscut poet, colaborator extern, pentru o a doua și ultimă selecție; primele trei cărți câștigătoare vor fi publicate separat, iar următoarele trei se vor tipări într-o singură ediție colectivă. Directorul editurii, Marin Preda, l-a desemnat pe colaboratorul extern a
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
comuniste are o organizație de tineret, și organizația de tineret are o conducere, un comitet central, după modelul partidului tată. In acel comitet central sunt incluși și tineri intelectuali și artiști, selectați pe criteriul popularității. După ce primul meu roman devenise cunoscut, fusesem inclus în acea conducere. Acceptasem? Bineînțeles. O să-mi fie mai ușor cu alte cărți, la secție. Când se întrunea în ședință comitetul respectiv, nu mă duceam. Dar m-am dus odată, când mi s-a cerut să țin un
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
prin fața casei, iar praful de pe drum se ridica până spre coroanele copacilor de pe margine, împreună cu vocile care-l salutau din mers. La trecerea niciuneia dintre căruțe nu-și ridicase capul să vadă cine-l salutase, când, deodată, auzise o voce cunoscută, ușor pițigăiată, punctată de copitele cailor lovite surd de pământ. "E timpul, Ioane." Își ridicase capul surprins, dar până să-și reobișnuiască ochii ținuți închiși cu lumina încă puternică a soarelui, căruța se îndepărtase deja, trăgând după ea, ca pe
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
concertele, multe dintre acestea, se ridică la nivelul circuitelor importante ale vieții muzicale europene." Contactele cu tinerii, cu maeștrii, cu profesori sosiți din țară, din străinătate, cu unele valori muzicale mai puțin vehiculate în sălile de concert - lucrări mai puțin cunoscute dar care aparțin marilor epoci de muzică, apoi schimbul de valori, contactele profesionale și umane directe, reprezintă împreună ansamblul de realizări ale edițiilor din urmă ale Festivalului sighișorean al Muzicii Academice.
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
mai iute ca gândul Nu sfârșea cuvântul, numele locurilor, Cât și ajungea într-acele locuri, șla ele.ț Spune: Omule-Pomule de la Maialul Fericirii Pioase (Pioasei jubilații), Spune-mi numele Locului Acela Păzit De numele Irotisei, Hierodula sufletelor, De nimeni altcineva cunoscut, strigat, Numai de Zeul-Erou Cavalerul Nume Secret, Al Treizecilea Salmolsis Zeul-Om Fiul Timpului, măsura Timpului, însuși Timpul cel din vremea sa. Spune numele tău de zeu dac: Fericitul Cetățean de Dincolo de orice limesuri, Cel ce deretică în Casa Zeului
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
fi existat nici Christine Angot, nici Camille Laurens, nici alte condeiere de mare talent. Și ar fi fost păcat... Și am uitat-o pe Justine Lévy, despre care chiar azi am citit un articol în Journal du Dimanche semnat de cunoscuta jurnalistă literară Laure Delorme sau așa ceva. Ce mai tura-vura, literatura franceză e pe mâini bune. Nu te supăra dacă din când în când nu mă pot abține... Ironii nevinovate. Sper că nu e grav. Oricum, ai perfectă dreptate când spui
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
loc cu deosebită bogăție mai ales la vînători." Amănunțind lucrurile, Sadoveanu va face, cu zîmbet, elogiul fanteziei inepuizabile a breslei: "Oricare dintre noi poate afirma și dovedi ușor că a întîlnit, în cariera lui, animale sălbatice din regnuri la rigoare cunoscute, însă de dimensiuni cu totul fantastice, așa cum niciun cercetător savant n-a cunoscut. Aceste capre minunate, acești mistreți și lupi, acești iepuri și vulpoi, aceste paseri rare aveau iuțeli de fugă și zbor extraordinare și un fel de a se
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
fusese constrânsă să devină o limbă a urii distrugătoare de suflete. Chiar și în iadul terestru, spune Adam - autor de jurnal și de versuri, practicant programatic al scrisului ca supraviețuire, după cum notează în prima pagină, el fiind unul dintre martorii cunoscuți numai din această carte -, "Noi simțeam că limba poate să fie un leac." D. Schlesak readună totul în cartea sa de o extremă densitate, de la documentul istoric la cel folcloric, atestat, trecând prin acela oral, și propune un text mediind
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
în Germania: "am presupus că ceea ce se întâmpla la Auschwitz e legal, cu toate că mi se părea îngrozitor." Invocă disciplina de război, datoria urmată la ordin ("Dar eu nu aveam nici o putere să schimb lucrurile."), și recunoaște că îi erau bine cunoscute toate execuțiile prin gazare. Atribuie vina vremurilor, ba e chiar mândru că s-a împotrivit armatei rusești, pătrunsă în România. Se crede victimă a propagandei comuniste și a unui proces înscenat. Atât în aspectele generale, istorice, cât și în cele
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
norocos în brațe. Editura clujeană poate deveni un factor stimulator de perfecționare a lui, pentru o mai ofensivă punere în valoare. Se cuvine un elogiu separat inițiatorului și coordonatorului de proiect, profesorul universitar Ion Pop, critic și istoric literar foarte cunoscut, o garanție de obiectivitate și de profesionalism. Când știm cât a pătimit Mircea Zaciu pentru Dicționarul scriitorilor români, într-o adevărată odisee povestită în jurnalul său, ne imaginăm ce cheltuială de energie intelectuală și fizică implică și acest Dicționar analitic
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
Cronicar De la lume adunate În Tribuna din ultima săptămînă a lunii ianuarie, dl Virgil Stanciu, anglist cunoscut, comentează un caz oarecum ciudat din literatura americană de azi: al unui critic literar, pe numele lui Dale Peck, care face praf toate cărțile pe care le recenzează. Ba chiar și cărți ale unor clasici, precum Joyce, Faulkner, Nabokov și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
Ion Vianu nu este tocmai o figură familiară. Din scurta prezentare a cărții aflăm că este specializat în psihiatrie, a publicat chiar o Introducere în Psihoterapie (Dacia, 1975), un volum de eseuri, Stil și persoană (Cartea Românească, 1975), precum și mai cunoscutul volum de convorbiri cu Matei Călinescu Amintiri în dialog (Litera, 1994, ed.a II-a, Polirom, 1998). În 1977 a emigrat în Elveția și a fost un colaborator constant al Europei Libere. Caietele lui Ozias este, așadar, debutul literar al
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
București, 28 iunie 1926,p.3. Reluat În Cuvântul Ardealului, Cluj, 1 iulie 1926, și În Primăvară, Sânnicolau Mare, 4 iulie 1926. Note 1. Face parte dintre „textele infern” privitoare la Eminescu. Nu a fost reluat de nici unul dintre biografii cunoscuți ai poetului (G. Călinescu, George Munteanu, D. Murărașu, Petru Vintilă etc.; vom pune față În fața toate textele). Apare ne semnat În ziar (material făcut În redacție). Dumitru Cosmănescu face două afirmații concordante cu celelalte surse (fără a le cunoaște, probabil
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
după moarte). 2. Grigore Manolescu este vestitul actor (1857-1893) care a jucat În mai toate piesele lui I.L.Caragiale dar s-a ilustrat mai ales În rolul lui Hamlet. A se face legătura care poate fi doar Întâmplătoare cu caricatură cunoscută a dr. Sutu hamletizând pe un craniu uman (vezi caricatură În cartea noastră, „A doua viața a lui Eminescu”). Gr. Manolescu era și colaborator la Fântână Blandusiei, unde Eminescu era redactor. Poetul se Înconjura de actori pentru că era foarte apropiat de
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
ce-am moștenit de la el, din sângele lui? Nici nu mă băga în seamă, și nici eu nu-l băgam în seamă pe el, așa că eram chit. Când am aflat că murise, m-am speriat foarte tare: era prima persoană cunoscută care murea. Nici azi nu știu ce înseamnă să mori. Dacă mă gândesc mai bine, poate că ne băgam în seamă, nu foarte mult, nu prea unul pe altul. Cel puțin așa-mi place să cred. După atâția ani, bunica tot îndrăgostită
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
în ianuarie 2004 la editura pariziană Seuil, ultima carte a lui Gérard Genette, Metalepsa - de la figură la ficțiune, este în întregime dedicată unei figuri - a transgresiunii, a intruziunii, a întreruperii și chiar a infracțiunii și delictului. După cum știm, această figură cunoscută, apropiată de metonimie și de hipotitoză de către retorica tradițională, se bucurase de cîteva pagini în Discursul povestirii și apoi în Noul discurs al povestirii, dar acum ea este văzută și reînviată într-o perspectivă nouă care reevaluează raportul între figură
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
și frate, de fiu și fiică. Dar și superficialitatea și indiferența cele mai crase în relațiile umane, reale, concrete, palpabile, de zi cu zi, de noapte cu noapte, alienarea comunicării și, implicit, a valorilor ce mențin echilibrul societății. Vă sună cunoscut, nu? Părinții nu mai au de mult sentimente, sexul se întîmplă, cînd se întîmplă, ca o uzată bifare de acțiune. În rest, nimic. Tatăl devorează pur și simplu ziarele, aproape non-stop, ca o unică și supremă acțiune. Cititul îl scoate
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
tip de abordare și ca sursă de problematizări, este tocmai faptul că Dionissos, simbolul unei masculinități puternice, cîntată orgiastic de bachante (menadele sau “furioasele”) apare ca un scelerat, ca un debil fizic, aproape neputincios. E deja altă imagine decît aceea, cunoscută, de efeminat și firav la trup, copilul lui Zeus cu muritoarea Semele, adăpostit de furia zeiței Hera în casa regelui Athamas, unde trăiește travestit în haine de femeie. Și este o altă miză pe care o imprimă regizorul montării. (De
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
înseamnă că până la N. Breban nu am avut romancieri în sensul cel mai „ambițios”. De la Rebreanu la Hortensia Papadat-Bengescu, de la Camil Petrescu la Mircea Eliade, căruia i se uită romanele și este trecut „doar” printre nuveliști sau chiar până la puțin cunoscutul Dinu Nicodin, autorul romanului monumental Revoluția, din 1943. Sigur că este oricând binevenită pledoaria pentru “genul proteic”, patetică și inspirată cum este, în Memorii, aceea a lui Nicolae Breban, de pildă atunci când face o comparație din perspectivă “urbanistică” între nuvelă
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
ai culturii românești în spațiul polonez și chiar din lume. Absolvent al Universității Jagielone din Cracovia, având ca profesori pe renumitul românist, Emil Biedrzycki, și pe lectorul ieșean, Ion Tiba, a funcționat în anii ’60 și ’70 ca redactor la cunoscuta editură cracoviană, Wydawnictwo Literackie, unde l-am și cunoscut. S-a implicat foarte mult în deceniul al șaptelea din secolul trecut la realizarea unor proiecte pe care i le-am sugerat în perioada aceea, respectiv de a introduce în planurile
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
Cronicar Tudor Țopa în Ziua literară În primul număr pe 2004 din Ziua Literar|, excelente interviuri ale dnei Iolanda Malamen continuă cu acela acordat de dl Tudor Țopa. Puțin cunoscut, din păcate, ca prozator, Tudor Țopa a fost afiliat oarecum abuziv de critici „Școlii de la Tîrgoviște”. După propria mărturisire, dl Țopa n-a fost decaît o singură dată în viață în orașul de care-i este legat numele. Cu M.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
Sau ca să aflăm. Cînd auzim tot mai des vocea sirenelor îngropării definitive a trecutului (pe cine mai interesează azi Securitatea? de ce să nu privim inainte? etc), nu putem decît să recomandăm tinerilor și educatorilor lor exact contrariul. Gulagul românesc trebuie cunoscut pentru ca să nu se mai poate repeta. Și dacă e drept ca la școală să se învețe despre Holocaust, e drept să se învețe și despre Sighet, Aiud, Gherla, Pitești, Jilava, Capul Midia și celelalte oribile locuri de detenție și moarte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]