590 matches
-
nu mai hălăduiască prin memorie sau imaginație, până la îndepărtarea ghimpilor vinovăției și ai conștiinței din inimă. În felul acesta, spune Cassian, cei ce au primit revărsarea iubirii dumnezeiești nu mai au dorințe păcătoase (Convorbirea duhovnicească XXI). 2. Contemplația. Contemplația este curăția inimii în acțiune, centrată pe Hristos și spațiul dintre scopul prezent și sfârșitul ceresc. În Cartea a V-a Așezămintelor duhovnicești, Cassian afirmă teza sa fundamentală: contemplația este o depășire a marginilor pământești legate de moarte și o pregustare a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
după ce a parcurs etapele călătoriei spre ,,Dumnezeul nevăzut și necuprins” (Convorbiri duhovnicești I, 12), poate să experieze o pregustare a fericirii ce-l așteaptă în cer. Cassian, prin intermediul Avvei Nestoros, susține că desăvârșirea adevărată va fi măsurată mai repede de curăția iubirii decât de minunile înfăptuite și care dispar sau pier. Iubirea este singura care dăinuie (Convorbiri duhovnicești 15,2). 3) Fericirea cerească și vederea lui Dumnezeu. ,,Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu”(Matei 5,8
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
influența lui Evagrie la care frecvent apare expresia ,,fericit cel care...” și ideea că ,,scopul omului este fericirea”. Fericirea are o orientare eshatologică în teologia monahală a lui Cassian. Temele majore prezente în scrierile sale sunt legate de fericire precum: curăția inimii, curăția vieții și a inimii, castitatea, singurătatea și liniștea îngerească a anahoretului”. Acest fel de fericire poate începe din viața aceasta pământească, însă ajunge la împlinire doar în cer. La Cassian se estompează uneori granița dintre fericirea cerească a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Evagrie la care frecvent apare expresia ,,fericit cel care...” și ideea că ,,scopul omului este fericirea”. Fericirea are o orientare eshatologică în teologia monahală a lui Cassian. Temele majore prezente în scrierile sale sunt legate de fericire precum: curăția inimii, curăția vieții și a inimii, castitatea, singurătatea și liniștea îngerească a anahoretului”. Acest fel de fericire poate începe din viața aceasta pământească, însă ajunge la împlinire doar în cer. La Cassian se estompează uneori granița dintre fericirea cerească a vieții viitoare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lor nu mai produc fluid seminal iar ei nu mai suferă de scurgerile nocturne atât de problematice pentru monahii din vechime (Convorbiri duhovnicești 12.7). Se spunea despre Avva Serenus că el atinsese această extraordinară stare. Castitatea devine, astfel, simbolul curăției inimii posibilă însă, nu în urma unei hotărâri ascetice, ci ca dovadă a lucrării harului lui Dumnezeu în om. Cassian privește realist creșterea monahală și recunoaște că o concentrare desăvârșită pe contemplație este de neconceput în această viață având în vedere
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și nici prin al doilea pas care înseamnă renunțarea la păcat și care aparține într-adevăr călugărului. Abia al treilea pas, meditarea asupra slavei ce se află deasupra universului însuși, este pasul către fericirea veșnică. Dumnezeu dă completarea desăvârșirii și curăției, deoarece călugărul nu cunoaște această desăvârșire înainte de a parcurge drumul. Omul singur nu se poate ridica la înalta răsplată a fericirii dacă n-are și ajutorul lui Dumnezeu, care-i conduce inima spre ce este bine. Cassian punctează că, fără
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mai ales în pasajele care combat păcatele și în Convorbiri duhovnicești, care sunt tot atâtea epopei pentru înfierarea răului sau câștigarea virtuților. Din cele prezentate mai sus desprindem din cugetarea cassiană următoarele teme de mare actualitate pentru teologia creștină contemporană: Curăția inimii ca mijloc de a atinge iubirea desăvârșită. Sfântul Ioan Cassian pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului care a biruit irascibilitatea. El demonstrează că ascetismul și contemplația, se întâlnesc în curăția inimii. Învățătura lui Cassian despre curăția
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mare actualitate pentru teologia creștină contemporană: Curăția inimii ca mijloc de a atinge iubirea desăvârșită. Sfântul Ioan Cassian pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului care a biruit irascibilitatea. El demonstrează că ascetismul și contemplația, se întâlnesc în curăția inimii. Învățătura lui Cassian despre curăția inimii are trei aspecte principale: o purificare ascetică, o echivalare teologică a curăției inimii cu iubirea și experiența eliberării de păcat în liniștea inimii. Contemplația, văzută ca și curăție a inimii în acțiune, este
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Curăția inimii ca mijloc de a atinge iubirea desăvârșită. Sfântul Ioan Cassian pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului care a biruit irascibilitatea. El demonstrează că ascetismul și contemplația, se întâlnesc în curăția inimii. Învățătura lui Cassian despre curăția inimii are trei aspecte principale: o purificare ascetică, o echivalare teologică a curăției inimii cu iubirea și experiența eliberării de păcat în liniștea inimii. Contemplația, văzută ca și curăție a inimii în acțiune, este centrată pe Hristos și prin ea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului care a biruit irascibilitatea. El demonstrează că ascetismul și contemplația, se întâlnesc în curăția inimii. Învățătura lui Cassian despre curăția inimii are trei aspecte principale: o purificare ascetică, o echivalare teologică a curăției inimii cu iubirea și experiența eliberării de păcat în liniștea inimii. Contemplația, văzută ca și curăție a inimii în acțiune, este centrată pe Hristos și prin ea vine, unirea cu Dumnezeu. Cassian pune accentul pe vederea cu ochii sufletului, ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și contemplația, se întâlnesc în curăția inimii. Învățătura lui Cassian despre curăția inimii are trei aspecte principale: o purificare ascetică, o echivalare teologică a curăției inimii cu iubirea și experiența eliberării de păcat în liniștea inimii. Contemplația, văzută ca și curăție a inimii în acțiune, este centrată pe Hristos și prin ea vine, unirea cu Dumnezeu. Cassian pune accentul pe vederea cu ochii sufletului, ca urmare a trăirii disciplinei ascetice monahale, și atrage atenția asupra faptului că cel curat cu inima
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în general sensul de răsplată ultimă. Fericirea are o orientare eshatologică în teologia monahală a lui Cassian.Acest fel de fericire poate începe din viața aceasta pământească, însă ajunge la împlinire doar în cer. Castitatea devine, la Cassian, simbol al curăției inimii, posibilă doar ca dovadă a lucrării harului lui Dumnezeu în om, și nu în urma unei hotărâri ascetice. În pasajele în care tratează faptele castității, Cassian este tranșant, iar posibilitățile monahului de a se autodepăși sunt afirmate cu tărie. Dorința
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
altei promisiuni.” Lecturând acest text, pot fi remarcate câteva cuvinte cheie, practic, tot atâtea noțiuni de bază ale nevoinței ortodoxe, precum: înțelepciune, smerenie, virtute, feciorie, blândețe, post, cumpătare. De asemenea, în portretul schițat Papei Gelasius I, teologul daco-roman vorbește de „curăția vieții”, de „convorbirile duhovnicești”, de rugăciune, de răbdare. Tot așa, când recomandă Apusului Viața Sfântului Pahomie, el prescrie un întreg program ascetic, pentru ca acei „creștini numai cu numele, nu și cu faptele” să fie determinați să se lepede de patimile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
îndoială neluptându-se între ei, ucenicii lui Hristos se rânduiesc prin purtările și faptele lor în frontul împotriva dracilor și pe aceștia îi alungă, iar pe căpetenia lor, diavolul, îl iau în râs, prin aceea, că în tinerețe trăiesc în curăție, în încercări rabdă, în dureri stăruiesc, când sunt ocărâți suportă, lipsurile le disprețuiesc și, ceea ce e minunat, disprețuiesc chiar și moartea, făcându-se martiri ai lui Hristos”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
întemeierea veacului va privi toate ale fiecăruia, până la gândul simplu, când pe unii îi va primi pentru strălucirea faptelor în lumina negrăită a Sfintei și strălucitoarei Treimi, Care va străluci mai limpede celor ce O pot privi și primi, pentru curăția sufletului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 24, în PSB, vol. 81, p. 164) „Atunci nu va mai fi nevoie nici de documente, nici de dovezi, nici de martori. Cel Care va judeca va fi totul: și martor și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ființa,/ Am blestemat sufletul./ Să tăcem împreună,/ Omule,/ Poate ne-om înțelege..." Dar nu muțenie stricto sensu vrea Blaga, ci un Einfühlung de tip particular, o concentrare-fior, altceva decât muțenia-înțelepciune a lui Sadoveanu, care prin tăcere înțelege temperanța, reflecția, echilibrul, curăția morală. Să nu trecem ușor peste ideea de concentrare, la care poetul revine de-atâtea ori; în tăcere cristalizează "duhul", asemenea "stalactitei" în grote. Muțenia mineralelor și muțenia șarpelui, "cel cu ochii de-a pururi deschiși", cheamă la inițiere în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
plăcea nici Blaga, nici Arghezi, ci doar întrucâtva, din răsfăț, Ion Barbu..." Anterior, fusese impresionat de Nicolae Labiș, "talent uriaș și feroce", invidiindu-l pasager; ca model existențial era însă în admirația lui Vasile Pârvan, stâlpul acesta expresie austeră a "curăției" -, motiv de eseu liric, ulterior dedicându-i Elegia a doua, Getica. Câte un fâlfâit angelic (Nichita zicându-și "poet al îngerilor"), câte ceva din miturile anticilor, ori provenind de la alexandrini și întreținând sublimul, acestea se citesc în ipostazele lui de smerenie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
would have stimulated a cross-fertilization leading to true exegesis.” 3 Potrivit lui Fishbane, vechii scribi israeliți erau și foarte buni cunoscători ai caracteristicilor ortografice, gramaticale și sintactice ale „textelor sfinte”, și specialiști în diagnosticarea bolilor contagioase sau în probleme legate de „curăția și necurăția cultică”. Cunoașterea precisă a literei Scripturii și observațiile textuale exacte ale scribilor vor influența tehnicile exegetice ale înțelepților rabini de mai târziu, o clasă aparte care interpreta Scriptura cu ochii de vultur ai preciziei scribale 1. Ulterior, lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cuci mâncare, / Ciocârlia li făce, / Rândunica li pune, / Perpelița li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu / Și din guriță grăia / Și polița curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat cu tine. / Eu când s-a disprimavara / Și când oi prinde a cânta / Toată lumea m-asculta. / Da tu când îi pupăi, / Toată lumea te-a urî / Și cu bulgări or zvârli
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai chiamă însurare căce că se împreună și se fac amândoi un trup, după cum au zis domnul nostru Isus Hristos, cu molitve și cu cununie pre leage de la preot“. Ba mai mult, glava 203 pune accent pe importanța virginității premergătoare nunții - „curăția juniei și a fetiei“ - pe necesitatea acestui pas ce apropie cuplul de Dumnezeu: „Nunta iaste împreunarea bărbatului și a muierii, adecă amestecare și moștenire întru toată viața lor, omului celui drept apropiiare de Dumnezeu“. Cu alte cuvinte, cununiei este o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să conchizi că răul este o realitate superioară căruia să știi să-i sacrifici tot în anumite momente, înseamnă să mergi pe un drum trasat de secole de meditație și experiență, însă nu în afara gândirii creștine. Detașarea de bunurile pământești, curăția conștiinței, curajul pe care Sfântul Ioan îl arată luând termeni de la Platon sau Epictet, sunt valori firești care trebuie să se concretizeze în virtuți pentru creștini. Dacă ultimul motiv în practicarea lor este dragostea pentru Hristos, ne-ar rămâne pentru
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
footnote Idem, Epistole, epist. 4, în vol.cit., p. 125. footnote>. Un Sfânt contemporan nouă - Sfântul Ignatie Briancianinov - vorbind despre Sfântul Vasile ca despre unul care a mers multă vreme pe drumul înfrânării, al neagonisirii de cele lumești și al curăției trupești și sufletești, spune: „Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei din Capadocia - acest ierarh, un nevoitor foarte aspru, era pe deplin neagonisitor, neagonisitor până la desăvârșita sărăcie; însă în timpul slujbelor bisericești el se înconjura cu o ordine neobișnuită și cu un fast
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
să conchizi că răul este o realitate superioară căruia să știi să-i sacrifici tot în anumite momente, înseamnă să mergi pe un drum trasat de secole de meditație și experiență, însă nu în afara gândirii creștine. Detașarea de bunurile pământești, curăția conștiinței, curajul pe care Sfântul Ioan îl arată luând termeni de la Platon sau Epictet, sunt valori firești care trebuie să se concretizeze în virtuți pentru creștini. Dacă ultimul motiv în practicarea lor este dragostea pentru Hristos, ne-ar rămâne pentru
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
sora mea, sărăcia, cu care mă obișnuisem în casa”{\cîte 51}. Un Sfânt contemporan nouă - Sfanțul Ignatie Briancianinov - vorbind despre Sfanțul Vasile că despre unul care a mers multă vreme pe drumul înfrânării, al neagonisirii de cele lumești și al curăției trupești și sufletești, spune: „Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei din Capadocia - acest ierarh, un nevoitor foarte aspru, era pe deplin neagonisitor, neagonisitor până la {\footnote 46 Ibidem, p. 336.} {\footnote 47 G. Bardy, Littérature grecque chrétienne..., p. 124.} {\footnote 48 Rev
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
a lumii le cere oamenilor să nu pună preț pe lumea pămîntească. Individul conceput astfel este un "individ în afara lumii"87. Să ne oprim, spre exemplu, la problema sclaviei. "Robilor, ascultați de stăpînii voștri pămîntești, cu frică și cutremur, în curăție de inimă, ca de Hristos. Slujiți-le nu numai cînd sunteți sub ochii lor, ca și cum ați vrea să plăceți oamenilor, ci ca niște robi ai lui Hristos, care fac din inimă voia lui Dumnezeu." (Epistola către Efeseni, VI, 5-6). Primii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]