2,042 matches
-
Octombrie 1993. Producția va număra 16 reprezentații între anii 1993 și 1998 și va fi înregistrată pe un DVD avându-l ca protagonist pe Placido Domingo în rolul titular. Opera Stiffelio va fi reluată la MET în 2010 cu José Cură în rolul titular și cu Placido Domingo la pupitrul dirijoral. Nouă versiune a operei va fi prezentată și la Milano - La Scală și la Los Angeles. Opera Sarasota a prezentat opera Stiffelio în anul 2005 ca parte a programului Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
TorinoPatrizia Ciofi, Sabbatini, Roberto ServileHous of Opera 1999 CarellaOrch. dell'Arena di VeronaInva Mula, Giuseppe Filianoti, Vittorio Vitelli Live-rare-opera 1999 Alain GuingalTeatro di Sân Carlo di Napoli-Devia, Aronica, Stefano Antonucci Premiere Opera 2000 MehtaOrchestra Sinfonica Nazionale della RaiEteri Gvazava, José Cură, Rolando Panerai - Teldec 2000 Jansug Kakhidze Rome Philharmonic Orch.-Eteri Lamoris, Manuel Beltran Gil, Barry Anderson-Romeo Records 2000 Mehta Maggio Musicale Fiorentino - Mariella Devia, Marcelo Alvarez, Juan Pons -House of Opera 2000 Jun Märkl -Metropolitan OperaRuth Ann Swenson, Alvarez, Dwayne
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
promisiunea deoarece Marchizul, alertat de zgomotul vocilor, revine inopinat și îi surprinde pe îndrăgostiți. El îl acuză pe Don Alvaro că i-a sedus fiica și face referire la originea lui inferioară. Nefericitul metis se jură că intențiile sale sunt curate și în semn de supunere își aruncă la pământ armele. Unul din pistoalele lui, în momentul căderii pe podea, se descarcă accidental și îl rânește mortal pe Marchiz. Acesta, înainte de a muri, mai are timpul să-și blesteme fiica. Actul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
prin posesia lucrurilor prețioase, ci prin acceptarea „josimilor” sau văilor vieții, prin mulțumirea cu lucrurile mici, puține, „nenorocite”. O spune Însuși Mântuitorul: „Fericiți cei săraci cu duhul”, „cei ce plâng”, „cei blânzi”, „cei ce flămânzesc și Însetează”, „cei milostivi”, „cei curați cu inima”, „făcătorii de pace”, „cei prigoniți pentru dreptate” și cei cărora li se vor zice „tot cuvântul rău” Împotriva lor (Matei, 5, 3-11). Cu alte cuvinte, cei ce Îndeobște sunt considerați că „pierd” În această lume, cei ce-și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
1999; O Americă înfricoșătoare, București, 1999; Boris Souvarine, Stalin, București, 1999; Omul grec, coordonator Jean-Pierre Vermont, București, 2002; Nancy Huston, Amprenta îngerului, București, 2003; Vladimir Bukovski, Reușești sau mori. Convorbiri. Conferințe. Dezbateri, pref. trad., București, 2003 (în colaborare cu Mona Cure și Sorana Corneanu). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Jurnalul” poetului, RL, 1997, 47; Mircea Mihăieș, Vivisecții catodice, „Cuvântul”, 1997, 11; Gheorghe Grigurcu, Un jurnal antisubiectiv, RL, 1998, 5; Alexandru George, Duelul cu toată lumea, LCF, 1998, 15-16; Alexandru George, Tragedie și absurditate
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
lui Băsărabă", nota: "Numele (lui Basarab) desigur e cuman, dar numai numele"? Însă Iorga, care intuia perfect realitatea, n-a mers mai departe. Și autorul (Djuvara) exclamă: "Atât de înrădăcinată era prejudecata că toți protagoniștii istoriei noastre trebuie să fie curați daco-romani".12 Dar să revenim la data și împrejurările închegării Țării Românești, după Neagu Djuvara. Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, sub Ladislau IV Cumanul (1272-1290), intervin tulburări în regatul ungar: în 1282, cumanii retrași în interiorul țării se revoltă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
legea gravitației...” Toate porțile cimitirului erau acum închise. Am ocolit cripta în spatele căreia mă lăsasem jos. Ușa ei cu geam a cedat ușor. Interiorul mi s-a părut aproape spațios. Dalele, lăsând la o parte praful și frunzele moarte, erau curate și uscate. Nu mă mai țineam pe picioare. M-am așezat, apoi m-am întins cât eram de lung. În întuneric am atins cu capul un obiect de lemn. L-am pipăit. Era un prie-Dieu. Mi-am pus ceafa pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
că drepte pe oameni se-mpart sorții: Vedea-veți că [nici] locul n-aveți a-ngropa morții; Popii ce spun că-n ceruri urzesc * legile sfinte Cu promisiuni deșerte șterg lacrima fierbinte Arați câmpii de pietre în crudele sudori Și cură[ța]ți spinișe din lucrul fără spori Pe când tiranii voștri din munca voastră crudă Trăiesc ca zeii-n ceruri și neci în vis n-asudă. 2254 Fiți răi și veți străbate La țint-orcît de mare numai prin răutate! Fiți răi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
atinge. COR DE BĂRBAȚI Femeie-aieve n-o să cheme Și de măiestre n-aibă teamă, {EminescuOpVIII 396} Ademeniri și viclenie Le-alungă numele-ți, Marie! BACI BĂTRÎN (bas) Pe-un copilandru ei știură Să-l împle cu durere Și sufletu-i curat să-l împle Cu chin și cu durere. A se-ndoi de-a lui iubire Cine pe ei i-nvață Și inima lui s-o rănească Cu-amar cuvânt de gheață? Oacheș copil cu ochi de flăcări, Noroc și bine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și curată amintire despre mine. Pe vecie Să-mi păstrezi a ta iubire mie, ca soția ta. " LAIS (se clatină și cade leșinată pe jos) CHALKIDIAS Lais, cerule, o! BOMILKAR Lais... Nu te turbura. Nu-i adevărat ce spune, sunt curat povești, copilă. Ai să vezi curând tu însăți. LAIS (venindu-și în fire, lui CHALKIDIAS) O tu ești fără de milă... Dar totuna mi-e la urma urmelor. (ea semnează) Condu-o dar Înaintea unui preot și fă nunta la altar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vei vedea că cei ce-l admiră [î]l vor da dracului. Tocmai așa se și-ntîmplă. Abia amăgitorul își retrase vita din scenă și, numaidecât, când unul când altul începu a scoate vorba: - Zău n-a fost geniu, a fost curat vită ca toate vitele, măgar a fost. - Ce nebuni am mai fost, zise altul, și astfel își făcură curaj unul altuia până începură cu toți: Cine-a mai pomenit o asemenea înșelătorie! Dar o vorbă n-a dat din el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pare a nu fi fost în posesiunea și uzufructul lor decât prea puțin sau deloc. Puținele trupe auxiliare adunate prin stăruințele papei de pe la potentații străini nu putură prezerva Regatul maghiar de puternicele talazuri furtunoase ale năvălirii mongolilor și a fost curat o întîmplare favorabilă a sorții că mongolii, în urma certurilor dinlăuntru izbucnite după moartea marelui han Ugetai, se văzură constrânși a se întoarce în patria lor asiatică, mântuind Europa de apăsătorul vis aievea al predomnirii lor și a furiei lor de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îngrijire deosebită în privința acestei părți a artei sale; într-asta publicul nu i-ar ierta neciodată o negligență. Cu toată mediocritatea întîmplătoare a producțiunilor, mai toți membrii împlinesc totuși această datorie impusă pregnant de cătră public, dătoria de-a fi curați de orce pronunție jenantă, nenațională. Într-asta privință e între actorii francezi o cultură formală și tehnică nemărginit mai întinsă decât la noi. Stricteța publicului singură îl educă pe actor într-asta. Noi germanii lăsăm într-astă privință să ni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în sunetul o, în înălțime trece în sunetul e, care amândouă formează numai membrele mijlocii a șirului din urmă. Căci o înspre adâncime trece în u, și e înspre înălțime trece în i. Așa se formează din mijlocul lui a curat scala și-n sus și-n jos a cărei poluri estreme se sfârșesc în u și i. Un auz organizat cu justeță va simți această scală în vocale care urcă și coboară. Actorul trebuie așadar, asemenea cântărețului, să-și însușească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și pre cîtu-i de sigur că le putem închipui în suflet cu totul apriori, ar rămânea totuși fără valabilitate obiectivă, fără înțeles și fără însămnătatea dacă nu s-ar demonstra întrebuințarea lor necesară asupra obiectelor experienței, ba reprezentarea lor e curat numai o schemă care se raportă totdeauna la puterea reproductivă a imaginației, care această recheamă obiectele experienței, fără cari timp și spațiu n-ar avea nici o însemnătate; și astfel stă lucrul cu toate noțiunile fără deosebire. Posibilitatea experienței este dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orce șic și amăsurare în purtare, de la purtarea cea mai exterioară până la formațiunea cea mai intimă a sufletului, se-ntemeiază pe legi estetice, își are originea în judecăți estetice neconștie; și numai fiindcă sânt neconștie pretențiunile culturei par a fi curat individuale, pe când, în adevăr, individele toate, deși în diferitele graduri, își samănă în judecățile lor asupra acelor pretențiuni și sânt duse de legi estetice eterne. Reducerea acestor judecăți singlare {EminescuOpXIV 926} și a regulelor generale a unei vieți convenabile și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Toaca poate declanșa sau opri ploile (furtunile, vânturile etc.), așa cum rezultă din unele legende populare solomonărești (3, p. 45) sau din descântece folosite de ex-solomonari : Cu toaca te opresc Dacă ești nor necurat, Să te duci peste munți, Dacă ești curat Să vii peste sat (85, p. 425). Ca argument în favoarea ideii că o astfel de practică rituală cu caracter meteorologic este străveche în zona carpato-dunăreană și că, inițial, în locul toacei era folosită toba se poate cita un text scris înainte de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
numărul de ieri, la discursul de felicitare adresat Regelui cu ocaziunea Anului Nou de către d. ministru de interne Rosetti, citim: "Romînii... cu iubire și cu credință crescînde" Forma aceasta de crescândă, crescânde nu există în limba noastră românească, ea este curat maimuțărie după franțuzește, introdusă de oarecari pretinși literați. Greșeli de felul acesta sunt foarte multe și ar fi de dorit ca, cel puțin în foaia oficială, să nu se mai repete, căci șeade rușine. Ar fi fost mai bine ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate școalele secundare - fie ale statului, fie confesionale - decât ca obiecte estraordinare de învățămînt paragrafele 9, 78). În fine ministrul are dreptul de-a determina programa obiectelor în așa măsură încît învățămîntul sistematic al limbilor nemaghiare ale țării să fie curat cu neputință. Biserica română a Răsăritului nu are nimic de zis daca legislațiunea voiește a stabili minimul materialului de învățămînt pentru școalele secundare sau, c-un cuvânt, daca voiește să reguleze esența învățămîntului public, nici are ceva de zis daca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că intenția a fost cea mai bună. Iadul - zice Dante - e pavat cu cele mai bune intențiuni din lume. Cu cele mai bune intenții, dar cu o rea politică, rezultatele sunt rele, dezastroase chiar, și scuza că inima a fost curată rămâne o copilărie în viața politică. Ar fi de recomandat să fim serioși în discutarea acestei cestiuni, d. Brătianu a fost - poate - amăgit prin fel de fel iluziuni pe cari adversarul a știut să i le farmece dinaintea ochilor și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
despre niște muieri rele - indiferent fiind numele lor propriu - iar d. C. A. Rosetti are bunătatea de-a recunoaște pe una în public? Tu zici! Noi n-avem nici a afirma, nici a tăgădui nimic în privirea aceasta; și e curat afacerea d-lui C. A. Rosetti de a-și recunoaște chipul și asemănarea fie în tablourile maiștrilor olandeji, fie în farsele lui Moliere, fie în articolele "Timpului". [Î]l privește. Altceva ne privește în numele d-lui C. A. Rosetti. D-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rațional a lucrărilor solului și a celor de întreținere (plivit, copilit, cârnită are un rol important în limitarea atacului unor patogeni, prin crearea unui microclimat favorabil plantelor de cultură și mai puțin propice agenților patogeni. Astfel, în culturile de solanacee, curate de buruieni, se asigură un aport mai mare de lumină, o ventilație mai bună, ceea ce nu creează condiții pentru realizarea infecțiilor masive cu Phytophthora infestans. De asemenea, eliminarea buruienilor așa cum sunt volbura, morcovul sălbatic, rapița, pălămida, care sunt gazde ai
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
R. M. Rorty, Assen, Netherlands: van Gorcum & Comp., 1973. New perspectives on Plato, Modern and Ancient. Edited by Julia Annas and Christopher Rowe, London: Center for Hellenic studies, Harvard University Press, 2002. La Republica di Platone nella tradizione antica, a cura di Mario Vegetti e Michele Abbate, Bibliopolis, Napoli, 1999. Rationality in Greek Thought, M. Frede and G. Striker (eds.), Oxford: Claredon Press, 1996. Utopie und Tradition: Platons Lehre vom Staat in der Moderne, ed. H. Funke, Wurzburg, 1987. The Republic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Bari (ediția I: 1896). Mosca, Gaetano, 1962, „The Final Version of the Theory of the Ruling Class”, în James H. Meisel, The Myth of the Ruling Class, The University of Michigan Press, Ann Arbor. Mosca, Gaetano, 1966, La classepolitica. A cura con un’introduzione diNorberto Bobbio, Laterza, Bari. Nadel, S.F., 1956, „The Concept of Social Elites”, International Social Science Bulletin, vol. 8, pp. 413-424, reluat în John Scott (ed.), The Sociology of Elites, vol.1, The Study of Elites, Edward Elgar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
recunoaștem după mâinile sale murdare. Dacă ar fi fost un om moral și nimic mai mult, mâinile sale nu ar fi fost murdare; dacă ar fi fost un politician și nimic mai mult, ar fi pretins că mâinile sale sunt curate” (Waltzer, 1973, pp. 167-168; cf. Pasquerella și Killilea 2005, p. 264). Fără să discutăm în ce măsură minciunile sau alte încălcări ale moralității (și implicit ale i.p.) sunt permise în politică în vederea urmăririi unui scop nobil, putem să observăm că aceste
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]