2,097 matches
-
cântări ziua prin ogradă, nu era nimic; dar cum îi e obiceiul, pe la miezul nopții, când curcanul tocmai dormea mai bine, atunci se apuca de cântat de răsuna tot satul. - Ce-ai, măi, ai căpiat? îl întreba de fiecare dată curcanul, nervos. Cocoșul nu-l lua în seamă și, ca o placă stricată, repeta de mai multe ori, din toți rărunchii, cântecul său știut și răsștiut de toată lumea. După ce cocoșul înceta din cântat, bietul curcan se dădea de ceasul morții să
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
căpiat? îl întreba de fiecare dată curcanul, nervos. Cocoșul nu-l lua în seamă și, ca o placă stricată, repeta de mai multe ori, din toți rărunchii, cântecul său știut și răsștiut de toată lumea. După ce cocoșul înceta din cântat, bietul curcan se dădea de ceasul morții să adoarmă. Găinile erau de părere că stă cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să cânte, anunțând zorile. - Bă, tu nu ești sănătos la cap! Te omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul, înroșindu-și mărgelele. Numai că era atât de întuneric în poiată, încât nu se vedea nimic, iar cocoșul știa lucrul acesta. Și povestea s-ar fi repetat la nesfârșit. Numai că, într-o seară, curcanului îi veni ideea să se
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul, înroșindu-și mărgelele. Numai că era atât de întuneric în poiată, încât nu se vedea nimic, iar cocoșul știa lucrul acesta. Și povestea s-ar fi repetat la nesfârșit. Numai că, într-o seară, curcanului îi veni ideea să se culce lângă ferestruica poieții. Trezit, ca de obicei, de cântecul cocoșului, la miezul nopții, curcanul, până să adoarmă din nou, trase cu ochiul pe ferestruică să-și mai omoare timpul. Abia atunci, pentru prima dată
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
vedea nimic, iar cocoșul știa lucrul acesta. Și povestea s-ar fi repetat la nesfârșit. Numai că, într-o seară, curcanului îi veni ideea să se culce lângă ferestruica poieții. Trezit, ca de obicei, de cântecul cocoșului, la miezul nopții, curcanul, până să adoarmă din nou, trase cu ochiul pe ferestruică să-și mai omoare timpul. Abia atunci, pentru prima dată în viață, cunoscu splendoarea nopții, cu foșnetul molcom al frunzelor, cu cântecul păsărilor de noapte și al greierilor, cu vocile
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
atunci, pentru prima dată în viață, cunoscu splendoarea nopții, cu foșnetul molcom al frunzelor, cu cântecul păsărilor de noapte și al greierilor, cu vocile brotacilor, cu suspinele oilor, cu tăcerea lunii și alte și multe frumuseți. Și, din noaptea aceea, curcanul se culcă numai la ferestruică, iar la miezul nopții, când cocoșul îl trezea cu cântecul său, nu-i mai spunea cuvinte urâte. „Uite”, se gândi curcanul, „el ne trezește să cunoaștem frumusețile nopții, iar noi îl mai și certăm”. Și
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
suspinele oilor, cu tăcerea lunii și alte și multe frumuseți. Și, din noaptea aceea, curcanul se culcă numai la ferestruică, iar la miezul nopții, când cocoșul îl trezea cu cântecul său, nu-i mai spunea cuvinte urâte. „Uite”, se gândi curcanul, „el ne trezește să cunoaștem frumusețile nopții, iar noi îl mai și certăm”. Și pe zi ce trecea, curcanul devenea tot mai îngândurat. Aștepta toată ziua într-un colț al ogrăzii să vină mai repede noaptea, să savureze iarăși și
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
ferestruică, iar la miezul nopții, când cocoșul îl trezea cu cântecul său, nu-i mai spunea cuvinte urâte. „Uite”, se gândi curcanul, „el ne trezește să cunoaștem frumusețile nopții, iar noi îl mai și certăm”. Și pe zi ce trecea, curcanul devenea tot mai îngândurat. Aștepta toată ziua într-un colț al ogrăzii să vină mai repede noaptea, să savureze iarăși și iarăși nemărginirea și misterele întunericului. Și așa trecură anii, și timpul se lăsă peste ei. Acum, noaptea, curcanul îi
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
trecea, curcanul devenea tot mai îngândurat. Aștepta toată ziua într-un colț al ogrăzii să vină mai repede noaptea, să savureze iarăși și iarăși nemărginirea și misterele întunericului. Și așa trecură anii, și timpul se lăsă peste ei. Acum, noaptea, curcanul îi dădea câte un ghiont cocoșului: - Trezește-te, gornistule! La ora asta trebuia să fi cântat deja! Și sărea cocoșul buimac de somn și trăgea câteva cântări. E drept, în ultima vreme nu mai răsuna satul, glasul îi era mai
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
să fi cântat deja! Și sărea cocoșul buimac de somn și trăgea câteva cântări. E drept, în ultima vreme nu mai răsuna satul, glasul îi era mai răgușit și nu mai avea forța din anii trecuți. „Îmbătrânim cu toții!”, se gândi curcanul. Uneori, curcanul adormea buștean, și atunci n-avea cine să-l mai trezească pe cocoș și pânzele de întuneric ale nopții rămâneau fără cântec. Într-o dimineață, după o noapte când cocoșul nu se trezi să cânte, curcanul îl auzi
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
cântat deja! Și sărea cocoșul buimac de somn și trăgea câteva cântări. E drept, în ultima vreme nu mai răsuna satul, glasul îi era mai răgușit și nu mai avea forța din anii trecuți. „Îmbătrânim cu toții!”, se gândi curcanul. Uneori, curcanul adormea buștean, și atunci n-avea cine să-l mai trezească pe cocoș și pânzele de întuneric ale nopții rămâneau fără cântec. Într-o dimineață, după o noapte când cocoșul nu se trezi să cânte, curcanul îl auzi pe stăpân
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
se gândi curcanul. Uneori, curcanul adormea buștean, și atunci n-avea cine să-l mai trezească pe cocoș și pânzele de întuneric ale nopții rămâneau fără cântec. Într-o dimineață, după o noapte când cocoșul nu se trezi să cânte, curcanul îl auzi pe stăpân zicând: - Măi femeie, dacă tot nu mai cântă, nu ar fi bine să tăiem cocoșul? - L-om tăia de Sfintele Paști, dacă zici că nu mai cântă, dar dacă-l aud cântând, să știi că tăiem
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
îl auzi pe stăpân zicând: - Măi femeie, dacă tot nu mai cântă, nu ar fi bine să tăiem cocoșul? - L-om tăia de Sfintele Paști, dacă zici că nu mai cântă, dar dacă-l aud cântând, să știi că tăiem curcanul. Curcanul înțelese că peste o lună unul dintre ei avea să moară și se hotărî să-i acorde o șansă cocoșului, să-l ajute cumva. Dar cum? Preferă să se sacrifice el. Și tot gândindu-se, îi încolți o idee
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
auzi pe stăpân zicând: - Măi femeie, dacă tot nu mai cântă, nu ar fi bine să tăiem cocoșul? - L-om tăia de Sfintele Paști, dacă zici că nu mai cântă, dar dacă-l aud cântând, să știi că tăiem curcanul. Curcanul înțelese că peste o lună unul dintre ei avea să moară și se hotărî să-i acorde o șansă cocoșului, să-l ajute cumva. Dar cum? Preferă să se sacrifice el. Și tot gândindu-se, îi încolți o idee. Se
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
cocoșește, până reuși. La fiecare miez de noapte, rostogolea un „cucurigu” de trezea cocoșul din somn, care mai cânta și el de câteva ori, apoi îi mulțumea. Când cocoșul nu putea scoate niciun sunet din cauza răgușelii, atunci cânta în locul lui curcanul. În zorii ajunului de Paște, când ușa poieții se deschise, curcanul văzu mâna stăpânului cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
de trezea cocoșul din somn, care mai cânta și el de câteva ori, apoi îi mulțumea. Când cocoșul nu putea scoate niciun sunet din cauza răgușelii, atunci cânta în locul lui curcanul. În zorii ajunului de Paște, când ușa poieții se deschise, curcanul văzu mâna stăpânului cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie, că ne moare cocoșul! Dădu drumul curcanului și alergă, cu nevastă-sa, spre cocoș. Îl prinseră, apoi fugi cu el la trunchi și smulse securea. În acea clipă, cocoșul întoarse capul spre curcan și-i spuse, pe limba păsărilor: - Îți mulțumesc, prietene, dar nu te puteam lăsa
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie, că ne moare cocoșul! Dădu drumul curcanului și alergă, cu nevastă-sa, spre cocoș. Îl prinseră, apoi fugi cu el la trunchi și smulse securea. În acea clipă, cocoșul întoarse capul spre curcan și-i spuse, pe limba păsărilor: - Îți mulțumesc, prietene, dar nu te puteam lăsa să mori în locul meu! ... În acea secundă, securea se abătu asupra gâtului său. Curcanul înțelese: cocoșul se prefăcuse că este bolnav, în ogradă. Simțea că i
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
la trunchi și smulse securea. În acea clipă, cocoșul întoarse capul spre curcan și-i spuse, pe limba păsărilor: - Îți mulțumesc, prietene, dar nu te puteam lăsa să mori în locul meu! ... În acea secundă, securea se abătu asupra gâtului său. Curcanul înțelese: cocoșul se prefăcuse că este bolnav, în ogradă. Simțea că i se face rău. Se retrase după poiată și-și plânse îndelung prietenul. MOTANUL ȘUȘUREL Soarele abia atinse cu razele sale călduțe cântecele păsărilor, când Șușurel și-a dezbrăcat
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
noroaele în care rămâneai încremenit pe timpul ploii, copii rămași acasă, știau ce au de făcut în ograda lor cu chibzuința și cumpătul primit de la părinți. Citind fiecare mică proza : Curca, Dracu-n farfurie, Cântecul sapelor, Furtună, Prima zi de școală, Curcanul, Gâștele, Stafiile, Îngerii în vis ... m-am ospătat cu atâtea frânturi de peisaj din micul sat Ușurei, așezat pe malul râului Beica, unde Titina alături de ceilalți copii, ascultau cântecul broaștelor, târâitul greierilor și țânțărimii; unde spuneau povești și se jucau
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
Se zice că în adâncul pădurii, care înconjoară gloful pe trei părți și se duce în interior pe mai multe mile în lungime, ar trăi într-o coabitare silită păsări mari de pradă dar și blânde, vulturul turcesc, uliul, eretele, curcanul sălbatic, egretele, prepelița de California, familii de căprioare fiecare cu cerbul lor, pisici sălbatice, râși. Șoseaua 17 începe în Pacific Grove, continuă paralel cu Monterey Bay Country Club, se “leagănă” apoi de-a lungul coastei pacifice până în zona sudică a
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
rezervate, fiecare lângă una din urmașele butoiașului cu castraveciori. Fetele erau rușinose pe semne că încă mai erau fete mari, emoționate rău că ni se duse-se buhu' că „unu-i inginer și altu-i doctor”. Primarul se înfoia ca un curcan pe lângă noi să nu ne lipsescă nimic și cred că în sinea lui ne prebăluia cam cum i-ar sta cu așa gineri. Noi înfulecam de zor și printre scurtele pauze dintre înghițituri mai atacam vițelușele de lângă noi care tăceau
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
terminat, ... o să-mi stea lungită-n pat, Și pe deal n-o să se ducă. - Doamne, fie blestemat! Tu nu-mi știi ce s-a-ntâmplat? - Netă, n-am de unde ști... Până când mi-ai povesti. - Vulpea puii ne-a mâncat, Iar curcanul, blestematu' A fugit pe Spânzuratu, Și-o să-i găsim penele ... - Ptiu! Lovi-l-ar relele! Nu puteam să-l duc la nașu'? - Păi dacă zbură pungașul... Dar paguba n-ar fi mare, Alt necaz fetița are... Mă Mărine ... stai nițel
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
lui Ion i-a fost de-ajuns... - Ce tot spui și tot îndrugi, Nu puteai ca să-l alungi? - Ba-l gonii... Sări uluca; Martor mi-este sfântul Luca: O certai pe Irinuca ... Dar... ce să-nțeleagă curca? Se ducea, căta curcanul... Mărine-i plăcu olteanu'. Înțelegi câți draci îmi face? Pe curcă cine s-o calce!? A-ndrăznit chiar s-o dezbrace. Știi, ea n-a avut ce-i face ... Unde-s farmece, nu-i pace, Nici dracu' nu le desface! Curca-i
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor, rase o oală de sarmale, un curcan la cuptor iar pe la sfârșit, când se strigau darurile, și un purcel de lapte. Totul bine stropit cu distilate din toate colțurile imperiului dar mai ales cu un vin ghiurghiuliu dintr-o damigeană pe care i-o adusese un valet
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]