781 matches
-
c. desemnarea căpitanilor de echipă, stabilirea rolului și sarcinilor lor; d. precizarea sarcinilor de joc pe posturi ale tuturor jucătorilor în atac și în apărare; e. explicarea și precizarea regulilor care vor fi aplicate. Toate acestea vor contribui la desfășurarea cursivă, fluentă a jocului pregătind jocul cu temă din lecțiile următoare, din activitățile extrașcolare care se va derula în mod autonom (autoorganizare, autoarbitrare, autoconducereă, pe puncte, cu evidența strictă a scorului. 2.1.6. Jocuri cu temă specifice handbalului Jocurile cu
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
se asociază, apoi se disociază de personaje care focalizează temporar. Romanul lui Michel Butor, La modification (1957) este unul dintre cele cîteva exemple de romane scrise în mod consecvent, "la persoana a doua". La început, acea formă gramaticală împiedică lectura cursivă asociată în general cu genul literar respectiv. Dar, din fericire pentru un cititor pasionat de romane, în scurt timp este aproape inevitabil ca narațiunea să te subjuge și să nu urmărești aventurile protagonistului pe parcursul călătoriei sale cu trenul între Paris
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din părul bătrận din curtea școlii, priveghind la descărcarea carului cu fận, dậnd ușor tonul cu diapazonul: Laaaa! sau punậndu-ne să împletim diferite obiecte, după modelul maestrului sadovenian. În rest, lecțiile erau cật se poate de originale: citirea se făcea cursiv, cu glas tare, cu intonație, respectậnd cu rigurozitate curba fonetică impusă de semnele de punctuație. Scrierea trebuia să fie impecabilă, citeață și caligrafică. Acorda o mare atenție orelor de ortografie și, în ciuda defectului pe care-l avea la mậna lui
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Micul actor Când s-a trezit dimineață, a avut grijă să-și pună cămășuța într-o pungă. Azi are serbare. Știe toate rolurile celorlalți copii, însă îi este frică să nu se încurce. Când a început spectacolul, a spus rolul cursiv și a rămas la locul lui... i se făcuse somn. Și-a pus capul pe umărul fetiței de lângă el și-a adormit... visa, dar s-a trezit, când toți copii au început să țopăie pe scenă. Asta îi place cel
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Capitala rustică Încetează să mai fie folosită către sfîrșitul secolului al VI-lea, dar este imitată În codice (În Întregime sau parțial) pînă la sfîrșitul secolului al X-lea. De o mai mică importanță pentru transcrierea operelor literare este capitala cursivă; un exemplu remar cabil Îl constituie un papirus de Herculaneum cu un fragment din De bello Actiaco, În care cuvintele sînt despărțite prin cîte un punct. Filologii s-au lăsat uneori stăpîniți de ideea că manuscrisele latinești și grecești fuseseră
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Pentru textele grecești, În secolele IV-VIII s a folosit cu precădere, ca și În epoca anterioară, unciala. În această scriere, literele sînt de Înălțime uniformă, cu o lățime constantă; În general lipsesc ligaturile; În schimb, notele marginale sînt scrise În cursivă. Exemple de acest tip de scriere sînt: codicele Sinaiticus și Vaticanus ale Bibliei, Cassius Dio la Vatican, Dioscoride la Viena, Iliada În Biblioteca Ambrosiana. În aceeași perioadă s-a dezvoltat cursiva minusculă, din care avem ca unic exemplu codicele Vaticanus
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
lipsesc ligaturile; În schimb, notele marginale sînt scrise În cursivă. Exemple de acest tip de scriere sînt: codicele Sinaiticus și Vaticanus ale Bibliei, Cassius Dio la Vatican, Dioscoride la Viena, Iliada În Biblioteca Ambrosiana. În aceeași perioadă s-a dezvoltat cursiva minusculă, din care avem ca unic exemplu codicele Vaticanus 2200. Din aceasta a deri vat minuscula literară, care a durat de la Începutul secolului al IX lea pînă la jumătatea celui de-al X-lea. Cel mai vechi codice datat În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
executat scrierea. De la Începutul secolului al X-lea datează mi nuscula mixtă, care durează pînă la sfîrșitul secolului al XII-lea (minuscula mixtă este un amestec de minusculă pură și uncială minoră). Din minuscula mixtă s-a dezvoltat o nouă cursivă, care este conservată pînă În perioada tiparului. Un sistem rigid de accentuare a fost stabilit Înce pînd cu secolul al IX-lea d.H. și a intrat În deplină folo sire către jumătatea secolului următor; Înainte de această epocă Însă, spiritele, accentele
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
În funcție de operă. În cartea De medicamentis a lui Marcellus se adaugă signa pon derum medicinalium. Pentru operele dramatice, se adaugă la text personae și argumenta, iar după text se pune conspectus metrorum. Textul este editat cu caractere simple (rotunde). Cu cursive se notează observațiile editorului. Cu majus cule se scriu formulele juridice, actele politice și altele asimilabile lor. Paragrafele corespund cel mai adesea capitolelor; În caz contrar, este preferabil să fie puțin frecvente. Citatele și cuvintele unui interlocutor se pun Între
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
critic, care trebuie să fie, mai presus de toate, clar. În corespon dență cu rîndurile sau versurile textului, aparatul este numerotat cu cifre arabe aldine; lecțiunile codicelor și conjecturile filologilor sînt cu caractere normale (rotunde), iar tot restul, cu caractere cursive; În multe ediții Însă caracterele normale și cursive sînt folosite diferit. Lecțiunile diferite ale aceleiași note sînt sepa rate cu o virgulă sau cu două puncte, sau fără niciun semn de punctuație. Dacă În același rînd sînt două sau mai
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
toate, clar. În corespon dență cu rîndurile sau versurile textului, aparatul este numerotat cu cifre arabe aldine; lecțiunile codicelor și conjecturile filologilor sînt cu caractere normale (rotunde), iar tot restul, cu caractere cursive; În multe ediții Însă caracterele normale și cursive sînt folosite diferit. Lecțiunile diferite ale aceleiași note sînt sepa rate cu o virgulă sau cu două puncte, sau fără niciun semn de punctuație. Dacă În același rînd sînt două sau mai multe note, acestea se disting Între ele printr-
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
reciprocitate a "datoriei" textelor relaționate. Model și precursor al târgoviștenilor în multe privințe, așa cum am demonstrat, fapt recunoscut ca atare, de altfel, atât de Mircea Horia Simionescu în Citiți-mă noaptea, care prefațează textul integral al Dicționarului onomastic sau în Cursiv bio-bibliografic, integrat în finalul romanului Licitația, dar și de către Costache Olăreanu 48, Caragiale este îndatorat, în schimb, "ucenicilor", pentru demersul reinterpretativ și de revalorificare de pe poziții moderne a operei sale. Între ramurile bogatului arbore genealogic literar caragialian, Urmuz și scriitorii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zilei avu loc din nou în altă clădire. De data asta de-abia aștepta, perfect încrezătoare în ceea ce făcea și în felul ei de a negocia cu oamenii de aici. Se întreba cum de reușea să le vorbească atât de cursiv și de ușor unor oameni complet străini, când i se întâmpla deseori să se fâstâcească și să le spună prostii unora pe care îi cunoștea. Șeful departamentului de alocare a activelor de la Asia Holdings era englez. Deși se simțea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Mexic este primul meu jurnal adevărat, scris sub impresie directă, cuprinzând ce-am gândit și ce-am simțit, zilnic, într-o lume care m-a surprins și prin scindări și prin timpul ei echivoc. "Contrajurnalul" (adică textul tipărit cu caractere cursive) l-am scris ulterior, când mi-am recitit jurnalul. L-am scris, uneori, din nevoia de a continua o mărturisire, un gând, dar de cele mai multe ori pentru a corecta o părere, convins că, între timp, am înțeles mai bine unele
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
una aici, cealaltă în templul vestalelor, care păzesc ceea ce e mai sacru la Roma. Nici o altă lectură, fie ea greacă sau romană, nu-ți va ajuta când vei citi toate acestea. Augustus scrisese totul singur, în taină, într-o latină cursivă, clară și ordonată, cu rândurile perfect aliniate, caracterele de aceeași înălțime și înclinație. Părea munca unui copist priceput, dar era produsul final al unei minți care gândise lucid totul, cuvânt cu cuvânt. Erau patru documente. Primul dădea dispoziții spartane, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pe care autorul ei cu siguranță că nu-l dorise. Surâse. „Te trezești acum, aștepți să vină curierul.“ Continuând să zâmbească, despături foaia și ochii i se opriră asupra siglei de pe ultimul rând, o buclă complicată în jurul literei L scrise cursiv, atât de ciudată, încât cel care o vedea o dată nu putea s-o uite. Iar el o văzuse în josul contractului de căsătorie al surorii sale moarte, Drusilla, cu patricianul acela leneș pe care ea îl iubise: Aemilius Lepidus. Gândurile i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
romanul“ lui M. Mincu, lecturile suferă o derivare În lanț: naratorul Își scrie romanul citind alternativ două jurnale complementare și contradictorii („Jurnalul lui M.“ și „Jurnalul lui A.“, principiu masculin și, respectiv, feminin, ambii studenți În filologie); În fragmentele tipografiate cursiv, naratorul descrie un personaj care citește „Jurnalul lui A.“, reconstituind un alt sens al vieții și morții ei. Multipla oglindire, moștenire a „specularității“ din romanul lui Camil Petrescu, determină ambiguitatea rolurilor: „când spun eu, nu știu dacă o fac În calitate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
novela, e clar amorsat aici. Lucrurile se arată însă mai complexe de îndată ce adâncim lectura. Narația în sine e foarte sumară, dialogurile (și „monodialogurile“ pe care le analizează J. M. Valdés) ocupă cam 60% din totalul cărții, ele sunt în general cursive și obișnuite, celor mai elaborate imprimându-li-se și un apăsat caracter parodic. În locul psihologiei și descrierilor, se spune în „riman“, „există dialog. Important e ca personajele să vorbească, să vorbească mult, chiar dacă nu spun nimic.“ Ele se desfășoară, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pe care anume. Când mi-a povestit, l-am întrebat de ce o făcuse, și el mi-a spus: „Știu eu..., din amuzament! Ca să fac o piruetă! Dar și pentru că mă irită și mă scot din sărite cuvintele subliniate și culese cursiv. Înseamnă să-l insulți pe cititor, să-l socotești tare de cap, să-i spui: ia aminte, dom’le, ia aminte, aici e o intenție! Și tocmai de-aia îi recomandam unui domn să-și scrie articolele numai în cursive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cursiv. Înseamnă să-l insulți pe cititor, să-l socotești tare de cap, să-i spui: ia aminte, dom’le, ia aminte, aici e o intenție! Și tocmai de-aia îi recomandam unui domn să-și scrie articolele numai în cursive, pentru ca publicul să-și dea seama că erau absolut intenționate, de la primul până la ultimul cuvânt. Cursivul ăsta nu-i decât pantomima scrierilor, voința de-a înlocui în ele prin gest ceea ce nu se exprimă prin accent și intonație. Și uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ia aminte, dom’le, ia aminte, aici e o intenție! Și tocmai de-aia îi recomandam unui domn să-și scrie articolele numai în cursive, pentru ca publicul să-și dea seama că erau absolut intenționate, de la primul până la ultimul cuvânt. Cursivul ăsta nu-i decât pantomima scrierilor, voința de-a înlocui în ele prin gest ceea ce nu se exprimă prin accent și intonație. Și uită-te, dragă Víctore, la ziarele extremei drepte, ale așa-numitului integrism, și-ai să vezi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-i decât pantomima scrierilor, voința de-a înlocui în ele prin gest ceea ce nu se exprimă prin accent și intonație. Și uită-te, dragă Víctore, la ziarele extremei drepte, ale așa-numitului integrism, și-ai să vezi cum abuzează de cursive, de capitaluțe, de majuscule, de semnele mirării și de toate expedientele tipografice. Pantomimă, pantomimă, pantomimă! Iată simplitatea mijloacelor lor de exprimare sau mai degrabă iată părerea lor despre simplitatea naivă a cititorilor lor. Ei bine, trebuie să isprăvim odată cu naivitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
neînțeles. Onkel Ralph ieșea din casă încă înainte de micul dejun, își bea espresso-ul în picioare la bar, colinda pe urmă pe străzi de-a lungul standurilor cu mărfuri și al magazinelor, se întreținea cu niște cunoștințe întâmplătoare - vorbea italiana cursiv - și se mișca pe străzi și prin baruri ca „domnul în costum de vară“, apărând pe la ora 11 la Marina să citească un ziar, să fumeze o țigară și să bea încă o cafea peste măsură de dulce. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
grosime neobișnuită a stâlpilor retezați. Îi lipsea fondul negru din ultimul plan. Avea însă, în plus, pântecul proeminent un obuz de mare calibru. Omul cu ciocul de aramă făcu un pas înainte și se înclină în fața ei, ca un „e” cursiv. Îi prinse tivul de jos al cămășii, ridicându-i-l până la para becului cu lumină sângerie, descoperind astfel acel trup, după care, cu tot pântecul umflat de sarcină, tânjesc și azi ca după un codru de pâine rumenă, în a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ei începu să vorbească: - „Tata și mama fac noaptea ca țiganii”. - „Fură copii?...” - „Nu, dar credeam că numai țiganii fac una ca asta”. Băiețașul întinse apoi o mână după o zdreanță de abecedar, silabisind cu ușurință cuvintele tipărite cu litere cursive. Priveam dintr-un ungher încăperea în care dormeau înghesuite șapte ființe. Moșul Isidor călca un pantalon pe dungă. Amețit de mangalul nu destul de încins, se legase cu un ștergar în jurul frunții. Mirosul specific de atelier de croitorie, de stofă încinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]