423,610 matches
-
pământ. Numai noi, românii, convinși că dormim somn greu de secole, punem pe primul plan necesar existenței noastre naționale zilnice acest verb de bază al vieții, poruncitor... în paranteză, nu știu cum ar fi sunat un imn rezultat din inspirația poetului de curte al regimului de odinioară. Sătul de atâtea baliverne, sunt sigur că cetățeanul s-ar fi întors pe partea cealaltă, sforind mai departe, încredințat că tot un somn zdravăn și sănătos e mai bun decât zdrăngăneala bardului... În viața noastră am
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
mai venit de încă trei ori, atît de mult i-a plăcut grădina mea. Nu pot să uit însă prima lui descindere cînd gărzile au scormonit peste tot, stăteau pe capul meu de dimineața pînă la opt seara și, întorcînd curtea și grădina pe dos, au dat peste acele cartușe. E curios că, deși m-a vizitat de patru ori, președintele nu a dorit să mă ia cu sine în Germania de Est într-un moment incredibil, pe 6 octombrie 1989
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
de niște planuri amănunțite. Întreg românul este o căutare pe bâjbâite: există un cadavru care declanșează povestea, dar nu se știe exact de ce-a murit. Ciumă? Otravă? Și bineînțeles, nu se știe criminalul. Detectivul nostru, Atto Mélani, spion la curtea Regelui Soare, se aventurează prin toate ungherele nebănuite ale hanului în căutare de indicii, pana cand descoperă un pasaj secret către subterane. Și-acolo începe un alt român, pentru că sunt introduse două personaje monstruoase, așa-ziși "căutători de relicve". Tipi
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
Mircea Mihăieș De când nu mai am acces la infailibilul observator din curtea blocului - spațiul de depozitare a gunoaielor - acuitatea observațiilor mele sociale a scăzut dramatic, după cum eventualii cititori vor fi observat. Mutându-mă, am slăbit legătura cu ceea ce se numește "talpa țării". Am pierdut, așadar, contactul direct și permanent cu evoluția socială
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
ne pregăteam. El a apăsat încet butonul de derulare înainte-înapoi. N-a pornit aparatul, n-avea rost să strice banda degeaba. Dar a verificat dacă funcționează. Înainte-înapoi. Nu s-a blocat, nu s-a stricat ceva cînd am mers prin curțile întunecate, cînd am rătăcit și ne-am împiedicat de traverse (și el și eu am căzut cîte o dată)? Ședeam alături. Eu mi-am atîrnat capul în jos, ca un neghiob beat; și mîinile mi le-am lăsat în jos, spre
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
vedetele vieții publice se ascund pe la vilele de vacanță ori pe plajele mărilor exotice. Te umflă râsul, pe acest fundal, văzându-l pe Năstase făcând eforturi titanice să prezinte drept o mare victorie o vizită înghesuită spre miezul nopții la curtea noului țar kremlinez. Că nu ne plac rușii, ori că, la rândul lor, nici ei nu mor de dragul nostru, probabil e adevărat. A te gudura, în aceste condiții, pe lângă niște politicieni cu apucături de gangsteri doar pentru că ești în gravă
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
Desaga clipelor iernite din cufărul cel vechi Mi-o ține varasie-n ast Ajun ce ma cuprinde. În ziua sfîntă cozonacu-i copt pe masa Sub brad, Îmbrobodita-i iarnă În năframe C-a obosit cernind cu dor În albe coame În curtea ninsa cu iubiri de-acasă. IARNĂ ASTA Și-a scuturat tăgîrța Bunul Domn Și ne-a ascuns destinele sub rogojina Cioplitu-ne-a iubiri de gheata-n somn Să nu simțim cît vor să mai rămînă. Le-a-mpodobit cu flori de
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
picioare, pe scânduri cu rotițe, ajutându-se ca să înainteze pe asfalt, în cel mai bun caz, cu niște bucăți de lemn și, în cel mai rău, cu propriile mâini - răspândea un miros înțepător de medicamente. Intrau adesea la noi în curte ca să-și mai tragă sufletul sau să ceară milostenie. Moscova era atunci un oraș vechi, de-a dreptul pictural. Noul se rezuma doar la câțiva mastodonți staliniști din anii '30, construiți pentru clasele privilegiate, în timp ce oamenii simpli ocupau fiecare cotlon
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
negustori, ocupau toate subsolurile, beciurile, barăcile. Arhitectura era încă cea de dinaintea revoluției: străzi înguste, întortocheate, pavate cu piatră cubică, ce urcau și coborau; casele, de obicei cu un singur cat, erau strâns lipite unele de altele, gangurile duceau spre mici curți interioare, iar mulțimea curților de trecere transforma un drum oricât de banal - către școală, metrou sau cunoștințe - într-o aventură palpitantă. Metroul era o minunăție. Stația Taganskaia, pare-se cea mai adâncă, fusese, de altfel, un foarte bun adăpost antiaerian
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
beciurile, barăcile. Arhitectura era încă cea de dinaintea revoluției: străzi înguste, întortocheate, pavate cu piatră cubică, ce urcau și coborau; casele, de obicei cu un singur cat, erau strâns lipite unele de altele, gangurile duceau spre mici curți interioare, iar mulțimea curților de trecere transforma un drum oricât de banal - către școală, metrou sau cunoștințe - într-o aventură palpitantă. Metroul era o minunăție. Stația Taganskaia, pare-se cea mai adâncă, fusese, de altfel, un foarte bun adăpost antiaerian în timpul războiului. Chiar în
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
Pâna la urmă, autorul s-a mulțumit să aleagă, după criterii tematice, un titlu ambiguu și general, specificând, cu italice: intervalul timișorean. Inscripția de pe poartă descurajează o primă apropiere, neavizată, de un studiu care afișează, ostentativ, avertismentul: pentru cunoscători! În curtea sibiană, hăitașii proletcultismului latră a pustiu. Cerchiștii s-au împrăștiat, între 1948 și 1965, în toate colțurile țării, cei din prima linie - Ștefan Aug. Doinaș, I. Negoițescu, Corneliu Regman, Radu Stanca - au ajuns profesori la ciclurile primare sau secundare, în
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
a incarna puterea devastatoare a unei pasiuni într-o lume dominată de incontrolabile forțe centrifuge. Dezastrul nu e evocat, ci analizat scenic. Și astfel spectatorul, din scaunul său, participă la naufragiul ce anunță al II-lea război mondial. Woyzzeck, în curtea celebră a Palatului Papilor e decepționat prin monumentalism și modernism placat. Nu deranjează faptul de a plasa acțiunea într-o mahala de oraș modern, lîngă o gură de canalizare prin care se varsă gunoaiele urbane și sub dominația unor imense
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
fusese numit director Pompiliu Constantinescu, prin câteva pitorești cârciume bucureștene (la "Zalhana", la "Fierea", la "Brotăcei", la "încurcă lume", la "Șapte păcate") pe unde memorialistul, pe atunci un tânăr de 26 de ani, hălăduia cu amicii săi literari, "crai de curtea nouă", "foarte simpatici, generoși, liberi și dornici de petreceri". Interesantă, sub raport istorico-literar este informația pe care ne-o oferă Pericle Martinescu în legătură cu prefața pe care E. Lovinescu o scrisese la Condiția umană a lui Malraux, apărută în traducere la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
95) Dincolo de natura sa filozofică, romanul Gabrielei Melinescu este, prin latura sa factuală, o excelentă frescă a timpului nostru. Antisemitismul și xenofobia din societatea suedeză de azi, tranziția românească, fauna grotescă a politicii dîmbovițene (în frunte cu "fostul poet de curte al Dictatorului", Corneliu Vadim Tudor, ajuns lider al unui partid ultranaționalist, cel care promisese să "curețe țara de evrei, țigani, alte minorități și homosexuali" " vezi pp. 231-232), peisajul sordid (amestec de megalomanie și sărăcie cruntă, dominat de clădirea faraonică a
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
ceva pe acest pământ. Dacă simțim cum nervii ne lasă, mâncărimi ni se întind pe întreg corpul și începem să strângem spasmodic din pumni, în cauză e trist omeneasca invidie. Dar ia gândiți-vă: lipsa unui somptuos bazin în miezul curții, ba chiar a curții vă va împiedica de la acel gest nesăbuit ce nu-i mai împiedică pe preoții noștri să țină slujba înmormântării. Așa că vă veți duce crucea până la capăt... Câte un notoriu om de afaceri, cu rafinării sub mână
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
Dacă simțim cum nervii ne lasă, mâncărimi ni se întind pe întreg corpul și începem să strângem spasmodic din pumni, în cauză e trist omeneasca invidie. Dar ia gândiți-vă: lipsa unui somptuos bazin în miezul curții, ba chiar a curții vă va împiedica de la acel gest nesăbuit ce nu-i mai împiedică pe preoții noștri să țină slujba înmormântării. Așa că vă veți duce crucea până la capăt... Câte un notoriu om de afaceri, cu rafinării sub mână, falimentează de câteva mii
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
folosesc conotațiile apotropaice, hiperbatul, parecheza, tmeza și zengma. într-un mod semasiologic. Un text care are deja aproape 500 de pagini și nu știu ce este. Un anunț: ofer servicii de administrator vilă, spăl, calc, gătesc, fac curat, la nevoie latru prin curte. Rog seriozitate." Căldură mare În șapoul rubricii Convorbiri incomode din LUCEAFĂRUL nr. 25 din 30 iunie se poate citi: "în pragul celor 95 de ani pe care îi va împlini la 18 martie, domnul Barbu Brezeanu se ferește de interviuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
științei etc. " (Portretul profesorului Jean Paul Laurens, Pictorul Ștefan Popescu, Portretul arhitectei H. Delavrancea-Gibory, Portretul profesorului Ștefan Minovici, Portretul profesorului Papillot, Portretul lui Ion Manu, Portretul lui Lasserson, al lui Panait Istrati, al actriței Andronescu etc.) fie marile figuri ale curții regale și ale aritocrației românești, dar nu numai, (Portretul Regelui Ferdinant, Portretul Reginei Maria, Portretul Regelui Mihai, Portretul lui I.C. Brătianu, Portretul Principesei A. Cantacuzino, Portretul Principelui Ghica, Portretul Principesei Clara Mavrocordat, Portretul Elenei Văcărescu, Portretul Baronului Levavasseur, Portretul Contelui
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
Roma, Atena, Sparta, centre de gravitație socială a Evului Mediu ca Paris, Veneția, localitățile maure ale Spaniei sau Londra victorianismului care polarizează populația de extracție rurală. Epistemologic, spune Ruxandra Cesereanu în prefața unei fascinante cărți (Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor) apărute la editura clujeană Limes și cuprinzînd proze reportaje sociale despre marginali ai capitalei transilvane la originea antropologiei urbane stă celebra Școală de la Chicago, a cărei influență, în sociologie ca și în critica și teoria literară, a fost
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
dă frigul?), vrăjitorii cu anunțuri la ziar (văzuți însă doar de pe scaunul de client). Deja însă, ele scot din cenușiul peisajului cotidian aceste figuri ale marginii Marelui Oraș care se hrănește cu ființe vii, un univers dacă nu, încă, o Curte a Miracolelor al fiecărui trecător privindu-se într-o mare oglindă deformatoare. Principala lecție a acestor peregrinări în căutare de subiecte: nu spuneți niciodată c-o faceți pentru un ziar, radio, televiziune, lumea străzii va fugi de dvs.; anii de
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
la șoferi de-a dreptul fioroși, dau din mîini, se încruntă, țipă dacă nu pricepi de ce te tutuiesc și așa mai departe. Am preferat să merg pe jos, ascunzîndu-mă pe sub bolțile copacilor, frunzelor de viță care ies sălbatic de prin curți, pe sub acoperișuri sau pe sub teii înfloriți. Doamne, ce mai mirosuri! De toate felurile. Depinde de loc și de noroc. Dacă nasul este mai dotat, atunci, ghinion! Ciudată vreme" ca și vremurile. Străzile mici mă absorb. Scap de agitație, evadez din
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
uit în jur, la case, la oameni. Prea puțină fericire, parcă. Nici motive prea multe. Totuși, viața în sine, cu tot ce înseamnă ea, ar putea să fie unul suficient. Case splendide, cu arhitectură marcată zac în degradare. Dintr-o curte, iese o doamnă în vîrstă simpatică. Îmi zîmbește. Zăresc prin gardul de lemn deformat o grădină îngrijită, plină de flori și de culori, iar în spate, o casă nobilă, cu coloane, răvășită de paragină. O urmăresc puțin. Are niște pantofi
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
cu părul întins pe spate, uns cu puțină briantină la bărbați și, apoi, descoperi lumea bunicilor. Mă uit în oglinda de cristal.Văd în ochii mei galeși privirea din tinerețe, provocatoare a bunicii mele paterne, gata pentru vreun bal la curtea regală, gata pentru oaspeții și desele petreceri din casele familiei" Fac o piruetă și mă opresc într-o reverență amplă, ca la carte. Într-un décor patinat, Maître Photographe își aranjează aparatele, observîndu-mă din toate unghiurile cu discreție. Un interval
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
de revoltă, ci de acceptare resemnată a prezentului, cu fața întoarsă spre un trecut de ale cărui vestigii (nu doar arhitectonice, ci și comportamentale) nu se poate rupe. Dan Ciachir trece prin Bucureștiul perioadei comuniste cu alura unui crai de Curtea Veche, demodat, poate excentric, trăind aproape clandestin într-o lume construită din cioburile fostei civilizații interbelice. El salută cu entuziasm orice semn de liberalizare (anii 60 cu apariția mandatarilor, reapariția țigărilor și a băuturilor occidentale în restaurante, concertele efectuate la
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
însă referințele la seismele din viața socială și politică a României, petrecute sub ochii săi, sînt pur accidentale în economia cărții. În schimb, autorul știe cu precizie cum era îmbrăcat în prima zi de școală, numele animalelor care îi populau curtea copilăriei, momentul precis în care a citit anumite cărți (nu neapărat dintre cele bune). Atenția sa este focalizată exclusiv spre propriul eu, exteriorul este prezent doar prin reproducerea unor raționamente sau a unor senzații rămase în memorie (mirosuri, culori). Rarisime
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]