680 matches
-
rânduri, preeminența. Și sunt lucruri pe care nu le încalcă: se supune lui Agamemnon și i-o cedează pe Briseis pentru că, oricât l-ar irita, trebuie să-i recunoască ascendentul ierarhic și, pe de altă parte, pentru că, spre deosebire de Diomede, care cutează să-i înfrunte pe zei (pe Afrodita, pe Ares, lovindu-i, rănindu-i), Ahile, orice ar zice uneori, pune voința lor hotar între sine și orice exces neîngăduit de ei, acceptând până și să dea înapoi alor săi leșul lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
un anume om. A1-B1, A2 B2 și A3-B3 marchează dome niul lucrurilor materiale prin combinația dintre esse naturale și esse materiale. A4-D4, A5-D5 și A6-D6 marchează domeniul lucrurilor imateriale prin combinația dintre esse naturale și esse immateriale. Totuși, trebuie fă cuta o precizare referitoare la domeniul lucrurilor imateriale: intelectul este imaterial, neavând un organ; însă, în starea lui naturală, va fi întotdeauna intelectul unui om, altfel spus, va fi întotdeauna unit cu materia unui trup. Din acest motiv, în starea lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
slav. Svibeny, croat. Sibić, Sibać) + sufixul -inŭ, devenit în romînă -iiu (ca sl. pustiniu > pustiiu > pustiu, lat. cuneus > cuniu > cuiu > cui). Din aceeași zonă semantică fac parte toponimele Șmigul (care are ca prim formant magh. som < süm „sînger, corn“), Șom cuta Mare și Șomcuta Mică (< magh. som, „corn, sînger“ + kút, „fîntînă“). Satul Sibioara din județul Constanța pare a fi întemeiat (și botezat) de ardelenii din zona Sibiului imigrați acolo. Forma romînească Sibiń > Sibiiu, care a menținut destul de bine forma slavă originară
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
că este ieșit din sărite, că-i lipsește ceva, că pare a fi capiu; și toate astea, pentru ce? Pentru că umblă cu gâtul cam stâmb și privește cu ochii jumătate închiși, clipindu-i cam prea des. Ce calomnii! Auzi cum cutează profanii să vorbească de autorul meu de predilecțiune?!165 Ca și în Liga, în care trebuie să combată previziunile pesimiste ale unui "ticălos", observăm și în fragmentul citat cum, sub acest paravan al confruntării cu un terț ale cărui cârcoteli
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
căci ea era acolo înlănțuită, îngheța de la o distanță de zece metri. Dezleagă-mă, om bun și te voi sluji toată viața ta! se rugă Baba Iarna. Te-oi dezlega, dar îmi vei rămâne supusă! răspunse moșneagul. Și să nu cutezi a mă îngheța! Nu te teme de mine, ci hai mai repede, până nu vine vrăjitorul cel rău! Bătrânul dezlegă lanțurile, o luă pe baba oloagă și hămesită în brațe și, pe fugă, ajunseră la gura peșterii. Când îi văzură
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Îmbrăca cu grijă, o să mă duc la coafor chiar mâine dimineață, poate-l văd după-amiază când noi avem liber. Am crezut că În lunile care au trecut de la acea neizbutită Întâlnire voi Încărunți colilie; n-am Încărunțit, dar s-a cutat mai mult fruntea, s-a asprit vocea, fumez mai mult și lacrimile sunt mai sărate decât oricând. Sunt pietre reci, sânge tânăr și crenguțe verzi, vii de primăvară ceea ce-ți spun eu acum. Dacă aș ști că nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a Început să funcționeze, brutarii veneau, căscau ochii, dar nu aduceau nimic de măcinat, de teamă că focul le-ar putea arde grâul. A fost de ajuns să vină o iarnă grea, Dâmbovița să Înghețe, pentru ca brutarii din București să cuteze a aduce grâu la moara de foc. La Început, moara de foc de la Colentina măcina cinci care de grâu pe zi. În prezent, Întreprinderea de morărit „Grâul!” macină În 24 de ore cam tot atâtea care de grâu câte ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
succesul său în Spania. Nu Viața lui Don Quijote și Sancho - trei traduceri -, deoarece Quijote-le lui Cervantes nu e atât de cunoscut - fiind mai puțin popular - în afara Spaniei - și nici chiar în cuprinsul ei - pe cât presupun aici literații naționali. Ba chiar cutez să afirm că opere ca aceasta a mea pot contribui să-l facă mai mult și mai bine cunoscut. Nu altele. Datorită caracterului său național? Romanul meu Pace în război a fost tradus în germană și în cehă. Fapt e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
trebui să se schimbe pentru „inspecția de noapte”. Ochii ei, ca de miel, se umplură de lacrimi și un plâns de madonă pângărită produse o consternare generală. Pe chipurile domnilor se citea o revoltă surdă. Nici unul însă dintre ei nu cutează să-mi ceară socoteală. Eram hotărât să plăsmuiesc pe îndrăzneț. Domnii se retraseră cu toții în colțul cel mai îndepărtat al sufrageriei, unde Vladimir făcea chetă pentru cumpărarea unui buchet de garoafe italiene. Doamna Pipersberg le primi împreună cu cele mai distinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
m‑m‑mai norocoasă fată din lum‑m‑m‑m‑me? Cum ți se pare munca ta alături de Întruchiparea răului absolut? Asta mi‑a stârnit atenția. Era ceva nou. De când lucram la Runway nu Întâlnisem vreodată pe cineva care să cuteze a o vorbi de rău pe Miranda cu atâta Îndrăzneală. Vorbea serios? Nu cumva Îmi Întindea o cursă? — Ăă, păi, de când am Început să lucrez la Runway, am acumulat foarte multă experiență de muncă, m‑am pomenit și eu bâlbâindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
la Disneyland cu copiii și m-am gândit că ești prinsă cu pregătirile, iar mesajele mele nu ar fi bine-venite. Încerc să mă gândesc la tine fericită fără mine fără să las asta să mă facă nefericit. N-am să cutez, gelos, să-ntreb cu teamă pe unde mergi, ci, robul tău, mă nărui În Întristare, dar de bună seamă ferice-s cei cărora ziua-ți dărui.1 Scrii atât de frumos despre copii - lecțiile de citire ale lui Emily, felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Un sărut nesfârșit. E primul meu să rut voluntar. Mă trage de mână, fără nici o vorbă. Ne suim într-un taxi care ne duce la el acasă. Nu vorbim în taxi, stăm nemișcați și ne ținem de mână. Eu nu cutez să mă uit spre el, ca să nu mă dezintegrez de emoție. Nu e nimeni la el acasă. E doar o tăcere învelită de o așteptare încordată, care atârnă în aer. Eduard mă ajută să-mi scot canadiana și se apleacă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
repede, în mod necugetat, îl reaprind eu, ca să-i mai dau o șansă să ardă până la capăt, să-și îndeplinească menirea. Viața e un băț de chibrit care trebuie să-și îndeplinească menirea de a arde până la capăt. Cum să cuteze moartea să-l ia în vizor tocmai pe Eduard, care de-abia a început să ardă? Dar ce mă înspăimânta dincolo de orice era căderea. Cum să cadă un om căruia îi plac înălțimile? Poți să cazi de pe scaun, ca mine
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și-a rupt pi-ciorul. în schimb... — Da? îl încurajase Clara, cu un glas incolor. în schimb... ce anume? — în schimb m-a rugat... sssă le ccchem pppe... Anda și pppe Georgiana. Clara tăcuse. Suficient de mult timp pentru ca el să cuteze să-și ridice privirea spre chipul ei îmbujorat și să-i absoarbă toate nuanțele. — Aha! rostise ea, într-un târziu. Bobo înghițise din nou în sec. O cunoștea suficient de bine pe Clara ca să-și dea seama ce se ascunde
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
lucru care-l deosebește de cel al comandantului este fotografia soției și a celor doi copii, băiat și fată, care zâmbesc dintr-o mică ramă aflată pe birou. Luați loc. Maiorul pare preocupat, mai mult chiar decât de obicei, dovadă cuta adâncă dintre sprâncene. Fără să folosească cuvinte inutile, fapt ce-i atrase porecla de "Spartanul", intră direct în subiect. Domnilor, aici sunt documente strict secrete ale regimentului, care trebuie să ajungă în cel mai scurt timp la Marele Stat Major
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cum este, garda e o instituție hibridă. [27 noiembrie 1877] [""ȚARA ÎNTREAGĂ CUNOAȘTE... ""] "Țara întreagă cunoaște curatul izvor al reprezentațiunii sale de astăzi", începe "Romînul" și apoi arată după ce chip și asemănare sunt Adunările și cum nici "reacțiunea" nu prea cutează să zică că ele nu sunt sincera și fidela espresiune a națiunii. Le-am zice noi pe nume și încă ceva pe deasupra dacă ar fi vremea vreme și țara pe pace. Daca tăcem, nu de răul și frica radicalilor tăcem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se cuvine, în locul în care o pusese cronicarii și biserica. În lupta pentru limbă și adevăr și contra jargoanelor franțuzite sau nemțite și a beției de cuvinte, d-sa a rămas învingător; autorii loviți de pana sa energică nu mai cutează a se întoarce la obiceiul lor de a înșira cuvinte nouă în loc de idei adevărate; limba, și împreună cu ea mintea, se curăță și se lămurește, căci numai o limbă în care cuvintele sânt împreunate c-un înțeles hotărât de veacuri este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-n fine - finis coronat opus - d-nia lui mai susține că abjectul Schopenhauer e materialist. În șapte rânduri de șpalt a "Monitorului" d-sa aruncă 7 (zi: șapte) neadevăruri, nemaiauzite prin colosala lor sfruntare, prin lipsa de rușine a aceluia ce cutează să le pronunțe. Schopenhauer e unul din cei mai aprigi apărători ai proprietății; castitatea o arată ca o virtute principală și ca temeiul familiei; sentimentul de patrie e-n ochii lui atât de mare încît în scara virtuțiilor omenești sacrificarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. inginer a comis erori, acestea-l privesc pe d-sa și pe statul păgubaș, nicidecum pe locuitori, cari erau în drept a da cu pușca atât în prefect cât și în arendaș și în d. C. A. Rosetti, care cutează a le răpi pământuri ce sânt cu bună-credință a lor; și în orice caz, chiar daca locuitorii n-ar {EminescuOpX 123} fi avut dreptate, pământurile nu li se puteau lua decât în urma unei hotărâri judecătorești și pe calea legiuită, nicidecum însă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îi cheamă; ei stau aci pentru a se mănține la cârma statului, ca singurul lor mijloc de trai. De aceea, deși bătuți de argumentarea opoziției, deși recunosc cumcă nu sânt competenți {EminescuOpX 129} tenți a lua nici[o] hotărâre, totuși cutează a se susține competenți, totuși cutează a se autoriza, când înșii au. nevoie de autorizație pentru a-și mai deschide gura astăzi. N-au dreptul de-a autoriza pe nimeni în privirea dispozițiunilor cuprinse în Tratatul de la Berlin. N-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a se mănține la cârma statului, ca singurul lor mijloc de trai. De aceea, deși bătuți de argumentarea opoziției, deși recunosc cumcă nu sânt competenți {EminescuOpX 129} tenți a lua nici[o] hotărâre, totuși cutează a se susține competenți, totuși cutează a se autoriza, când înșii au. nevoie de autorizație pentru a-și mai deschide gura astăzi. N-au dreptul de-a autoriza pe nimeni în privirea dispozițiunilor cuprinse în Tratatul de la Berlin. N-au acest drept cât de depărtat măcar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acesta se iau drept deviză toate principiile posibile și... imposibile, cumcă cutare grup se poreclește cu cutare nume de fantezie, iar altul cu cutare, e asemenea adevărat. Dar ceea ce d. Mîrzescu nu espune în broșura d-sale, ba poate nici cutează a espune, sânt cauzele acestor simptome de bizantinism. Un medic nu se va opri la simptomele exterioare ale unei boale, ci va căuta cauza lor internă. Mutatis mutandis, vom lua un alt exemplu de aiurea. Un Mîrzescu german ar zice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în acest mod regimul parlamentar, compromitem interesele țării și risipim chiar averea contribuabililor în diurne plătite pentru serviții foarte minime. Și în Englitera, și în Helveția, și în Belgia se practică regimul parlamentar, în toată puritatea lui; dar ia să cuteze un orator, și mai cu seamă unul de a doua sau de a treia mână, să ție un Corp legiuitor în loc cu discursuri nemăsurate și va fi îndată pus la regulă de colegii săi. Însuși d. Disraeli, astăzi lord Beaconsfield
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Venturianu" cu încă un tip. Dumnezeu umple lumea cu ce poate și n-avem ceartă cu cerul. Dar pe terenul vieții publice credem din contra că orice mediocritate trebuie descurajată din capul locului și în tot felul, pentru ca nici să cuteze a căuta pe seama noastră a tuturora o importanță ce nu i se cuvine, chiar dacă acea importanță s-ar mărgini la scrierea de piese rele. Oare dacă d. coredactor al "Romînului" ar fi avut în realitate talentul lucrurilor pe cari le-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rezultatul a ieșit conform prevederilor noastre, ci că țara n-a avut destulă putere de-a respinge pe ciracii lui Warșawsky și de-a alege liberali mai cinstiți decum sânt roșii. Ne-am întristat văzând că bunăoară un dr. Severin cutează a se opune contracandidat d-lui G. Bosianu. Succesul ideilor noastre proprii nu l-am sperat la moment, deși ele singure ne par mântuitoare; dar în orice caz aveam dreptul de-a spera ca să avem înainte-ne adversari onești, nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]