821 matches
-
patrie, nice au ieșit din ea afară. Cine e acela să cuteze a zice că românul în Transilvania nu e în patria sa? Că românul nu e Transilvania, că Transilvania nu e patria românului? De au fost unii cari au cutezat până acum a ne-o zice în față, de mai este careva să ne-o zică în dos - cu trecutul nu vrem să ne disputăm numai cu vizirul deschis -, iar pe cei ce ne dispută acest drept și nu îi
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
transmită domnului Nicholas Greene din Clifford’s Inn o scrisoare prin care Orlando își exprima admirația pentru operele acestuia (pentru că domnul Nicholas Greene era un scriitor celebru la acea vreme), precum și dorința de a-l cunoaște personal, ceea ce abia de cuteza să-i ceară; întrucât el nu avea nimic de oferit în schimb; dar dacă domnul Nicholas Greene ar fi binevoit să-i facă o vizită, o trăsură cu patru cai l-ar putea aștepta la colț cu Fetter Lane, la
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
că se face sociologie la Facultatea de filosofie..." Sub aparența nudei lapidarități se ascunde o retorică elaborată, întocmai cum stilul telegrafic își are lungimile sale! Traducerea în limba română, datorată d-nei Sanda Mihăescu-Cârsteanu este, de altfel, așa de fidelă, încât cutezăm a lansa ipoteza că nici autorul n-ar fi izbutit să-și scrie mai bine memoriile, în românește. O traducere care s-a supus integral originalului, până acolo în a determina și sursa unor citate - numeroase - îmbrăcate în text fără
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
e deloc o treabă dificilă. Privindu-i, bunăoară, la televizor pe oamenii politici, întregul lor mecanism psihic, după 2-3 minute, este deja o enigmă dezlegată. Toți se întrec să ne flateze, lăudînd inteligența poporului român, cu alte cuvinte n-ar cuteza nicicînd să ne înșele, cînd tocmai asta reprezintă principala lor vocație. O altă mască transparentă, arborată de niște inși care au despre ei păreri superlative, este aceea a modestiei: vor - chipurile - să învețe de la noi, ne cer părerea, fac "băi
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
aidoma unor numere cîștigătoare, din urna neantului, sau despre "miliardarii de carton" (inexplicabilă sintagmă, deoarece noi, nevoiașii, am putea fi numiți "de carton", cu mult mai multă justificare!), sînt "oamenii zilei", celebritățile mediatizate și răsplătite princiar, dacă nu chiar regește. Cutezăm a crede că, pe calea aceasta abia puțin cotită, subcultura care era o miză explicabilă a sistemului comunist, o anexă firească a resentimentelor luptei de clasă, apare promovată, la ora actuală, în virtutea acelorași pîrghii primitive ale "omului nou" care nu
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
era ținut în lanț și într-o împrejmuire specială spaima cartierului: uriașul Ursei, un dulău cum altul n-am mai văzut (iar acum îi înțelegeți numele, așa-i?). Stătea culcat, plictisit, cu botul pe labe. Nimeni, cu excepția stăpânei lui, nu cuteza să viziteze ditamai ursul de câine, iar când m-a văzut cred că nu și-a crezut ochilor. La început m-am speriat și eu strașnic, am socotit că dintr-o îmbucătură n-are ce-alege din mine și am
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
îmbrăcat în șarpele cel viclean în raiul lui Dumnezeu de odinioară, fără să se facă el însuși șarpe (căci nici nu putea decât prin nălucire, de care a socotit atunci că trebuie să se folosească, temânduse să nu fie descoperit). Necutezând să înceapă o convorbire deschisă, alege pe cea vicleană, și anume pe aceea prin care se putea ascunde mai bine. Aceasta pentru ca arătându-se ca prieten să strecoare pe nevăzute îndemnurile cele mai rușinoase și prin convorbirea străină (căci nu
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
renunți la zădărnicia iluziei or la ceva mai îmbărbătătoarea probabilitate a speranței - puțin dar totuși atât cât îl ai sub unghii - și acesta-ți mai e pământul făgăduinței... Patimile după Dostoievski Domnul Dostoievski a fost totuși un om relativ cumpătat Necutezând să treacă mai departe de calvarul fraților Karamazov pentru că și mai și au fost bântuite de patimi surorile Karamazov... Paris. Arcul de Triumf 1 Amiază toridă. Arcul de triumf miroase a subsuoară transpirată de soldat de acum două sau chiar
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
Al doilea înțeles, cel subversiv, se referă la condiția exprimării cifrate sub dictatură: "Robul neputând, pe vremuri, să crâcnească, frânt în jug,/ Fără ca să fie-n târguri spânzurat ori pus pe rug,/ Totuși, fiindcă trebuința de-a cârti e omenească,/ Cuteza, ascuns în pilde, ticluit să se rostească./ Strecurată-ntre durere, lege și fărădelege,/ Pilda fiecare după mintea lui o înțelege,/ Încât, mai întortocheată în urzeala ei oleacă,/ Nu mai ațâța stăpânul și-ncepea și lui să-i placă" (Arghezi, Opere
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
eficiente în ceea ce privea secretizarea textelor. Descifrate sigur, din clădirea de vis-a-vis, întotdeauna cu storurile trase. Cum aveam să mă conving un an mai târziu, din cea mai autorizată sursă posibilă. L-am scos pe ofițerul de la comunicații "la plimbare", necutezând să dau ordin ca unul dintre diplomați, obligați prin regulament să facă acest lucru. Și-am bătut străzile din jurul casei, vorbind vorbe, până mi-a mărturisit că nu știe unde ne aflăm, deși eram la doi pași de incintă. Contrariată
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
-n vis el poeme scandează,/ C-așa se cuvine să doarmă mereu -/ Cu goarna și inima trează." Lui Eugen Frunză, încrezător în verdictele viitorului, i se atribuie o dură răfuială cu criticii: V-o spun pe șleau, stimabile amfibii Ce cutezați în roate-a-mi pune bețe: în veci de veci nu mă-nspăimîntă scribii Și de la ei eu nu primesc povețe. Sfărîmînd complotul îngustimii voastre Și-n mii de cioburi putrede muțenii, Trezesc din somn cu trîmbițe măiastre Respectul viitoarelor milenii
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
și superba rimă "mîndră/ eră" ce înnobila catrenul final. În august 1977, un decret prezidențial adăuga o nouă strofă, numărul greșelilor de accent sporind cu încă patru: "Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim", " Cu alte neamuri sub soare". Cine ar fi cutezat să-i spună cizmarului că versurile lui erau șchioape? 7. "După revoluția din decembrie 1989 - scrie autorul articolului - noua putere a hotărît să apeleze la alt cîntec patriotic, mai stimulativ și mai solemn: Un răsunet (Deșteaptă-te, române!), versuri de
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
să ajung la ei; ceva îmi spunea că n-o să fie ușor. Nici n-a fost. Cu toate reperele-i dispărute, orașul era de nerecunoscut. După mai bine de jumătate de oră petrecută în plină stradă în așteptarea replicilor, am cutezat să mă întorc în apartamentul Ciobanilor ca să-mi recuperez la iuțeală scurta groasă cu glugă ("glugușul", îi spuneam eu cu tandrețe) și basca de antilopă, recuzitele mele preferate de început de primăvară. După ce m-am despărțit de ei, m-am
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
am propus să spun câteva cuvinte - doar o semnalare... Este vorba așadar de o manipulare perversă a diverselor atitudini în relația interumană, de o varietate de procedee și metode de destabilizare a celorlalți, aparținând mediului de proximitate. Dar cine ar cuteza să utilizeze în caracterizarea acestor fenomene curente termenul de "perversitate"? Singurul, totuși, adecvat... Torturi morale administrate în dreapta și-n stânga, răutate gratuită, continuă culpabilizare, continuă "martirizare", având ca țintă mai mult sau mai puțin explicită prefacerea într-un infern, aparent
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
mascaradei din ’46. Contaminați de exemplul sau, chiar și mulți dintre cei care purtaseră la piept, până nu de mult, carnetul roșu de partid se alăturaseră celor ce-i trimiteau acasă pe „emanați“. El, Seniorul, era „boșorogul fără dinți“ care cutezase să i se opună pe fața lui lliescu. Strânsă cu ușa, puterea reacționase printr-o contra-manifestatie, data în grija lui Ioska, pistolarul din zilele lui decembrie de pe balconul și din măruntaiele Comitetului Central, apărut de cine știe unde, cu automatul pe după gât
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
sfrijit, degenerat, cu o figură chinuita și cu un rânjet care te îngheța, el era față văzută a puterii ce se cocea în umbră și care-1 lașase să zburde în voie și să bage groază în cei care ar fi cutezat s-o conteste. Până când revoluția 11 scosese în prim-plan, Ioska se învârtise prin catacombele lumii interlope, printre traficanții de valută și de marfuri vândute pe sub mâna, printre mardeiașii la comanda și turnătorii cu simbrie ai miliției si-ai Securității
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
de frământări, Si gura-i cere-o altă gură, Si brațele - îmbrățișări ... ................................. ................................. VII Dormeau în noapte munții grei, Si Gruiza, și-ntreaga fire, Cănd Demonul, ca de-obicei, S-a pogorât la mănăstire. Dar multă vreme cel trufaș N-a cutezat să se atingă De pacea sfanțului locaș. Și-ades, aprinsul gând vrăjmaș Ar fi dorit, plecând, să-l stingă. Neliniștit și ros de gânduri, Sub zidul cu chilii în rânduri, El dă ocol; stârnit de pas, Frunzișul, fără vânt, da
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
explica uzul și abaterile de la uz: verbul a risca are, în DEX, explicațiile: „a(-și) pune în primejdie viața, onoarea etc.; a (se) expune unui pericol posibil”; „a participa la o acțiune nesigură, a acționa la noroc”; (reflexiv, învechit) „a cuteza, a îndrăzni, a se încumeta”. Se observă că definiția actualizează scenarii cu orientare evaluativ pozitivă, bazate pe valori din sfera curajului. Desigur, definiția nu e suficientă pentru a acoperi toate trăsăturile semantice actuale ale verbului; lipsește exact uzul care ne
A risca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5367_a_6692]
-
abis, străfulgerarea timpului), nu reprezintă decat expresia solemnă a Erosului. Parada să, ne apare precum desfacerea unei cozi de păun: "Visăm și-mi aruncăm visele peste abis/ ăntr-o străfulgerare a timpului surd/ călăreții celor o mie de nopți/ anca nu cutezau la rosturile fidelității/ la orele potrivite pentru dragoste.../ insuficiente se dovediseră bunăoară/ apă focul pamantul și aerul/ nu se putea dezerta/ din anotimpul tănguitor al iluziei ăncăt/ iată-ne cu rasul hieratic an elanul cearceafului/ scufundat/ cu iubita culcata alături
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
Trăgeam din țigară și mă întrebam cam ce s-ar putea scrie cu furnicile dacă s-ar face din ele un alfabet. Toate acestea mi se învălmășeau în minte în vreme ce lăsam în urmă casa bătrânului artilerist Avdo Babaramo, singura care cutezase să reziste la picioarele cetățuiei, și coboram pe drumul bolovănos și îngust care-și schimbase din nou traseul. Frânturi de amintiri, de fraze sau de cuvinte, ecouri ale unor întâmplări banale se întretăiau, se urmăreau, se prindeau de urechi sau
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
face totuși opera atât de prețioasă pentru noi este curajul, ieșit din comun, al acestui spirit polemic și războinic, de a pune în discuție nu numai autoritatea Bisericii, ci și pe cea a teologiei, lucru pe care nu l-au cutezat alții decât abia cu un veac mai târziu.“ Abia întors la Veneția, se va confrunta cu o răsturnare dramatică a echilibrului social, ceea ce-l va determina în cele din urmă chiar să părăsească Italia. În 1026, el se va refugia
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
în somn, victoria mea ar fi sigură, dar el s-ar considera păcălit și nu-și va recunoaște înfrângerea. Strănutul calului, uneori provocat de June cu ajutorul tabacherei, îl trezește pe Leu, care-l întreabă pe June, furios, cum de a cutezat să-i calce pământurile, ceea ce n-a făcut nici un mirean până la el. Leul consideră că îndrăzneala Junelui e o faptă care se pedepsește cu moartea. Prin urmare, sigur de superioritatea lui fizică, îl întreabă, ce moarte preferă: din pușcă, din
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
periculos. Când vehiculul straniu se apropiase la o distanță de două sute de stânjeni, Isac văzu că e o motoretă. Pentru prima oară în viața sa, lui Isac i se întâmpla ceva „cu adevărat straniu”. Ceea ce el vedea acum n-ar cuteza sau n-ar putea să-și imagineze altcineva, nici în cele mai îndrăznețe vise. Inițial, Isac se temu dar în cele din urmă refuză să accepte că un nou profet, un Mesia, ar cutreiera lumea în acest mod, deși creștinii
J.M.A. Biesheuvel – O motoretă pe mare () [Corola-journal/Journalistic/4512_a_5837]
-
Barierele temporale devin extrem de fragile, sentimentul de ieri dispare în proiecția unui etern, continuu, prezent. De parcă am fi prescriși a repeta, cu fantezii minime, aceiași pași, urcând aceleași și aceleași trepte spre înălțimi la care, oricât ne-am îndârji a cuteza, nu ne este dat să mai ajungem. Iată ce scria un boiernaș moldovean scăpătat, la 1867: ,Mai târziu luând seama mai de aproape i-am găsit că toți mințea. Acei ce striga mai tare și li se topea inima de
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
șaizeci de participanți (m-am numărat printre ei) au cerut șefului partidului și al statului să revină asupra opiniilor din Teze. O astfel de solicitare era cu totul neobișnuită. Nimeni, cu atît mai puțin un grup masiv de scriitori, nu cutezase vreodată înainte să ceară socoteală lui Ceaușescu. în epoca Dej, un astfel de gest era încă și mai greu de conceput. Printre cei care i-au spus ce gîndeau lui Ceaușescu s-au aflat liderii Uniunii Scriitorilor, în cap cu
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]