689 matches
-
pisc: de jos se vedeau valuri subțiri de fum ieșind din el neîncetat, adesea și scântei și pulbere aprinsă și uneori chiar pietre pe care muntele le scuipa cu năduf. Oamenii spuneau că, prin el, cine ar avea astfel de cutezanță nesăbuită ar putea să intre în Țara de Jos, de sub pământ, a focului, unii socotind că de-acolo își ia soarele în fiecare dimineață văpaie înainte de a se urca zilnic peste marginea răsăriteană a pământului. Bătrânii țineau minte de la bunicii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Scripturile au fost rostite de Duhul Sfânt, și atunci sunt necredincioși; fie că ei se cred mai înțelepți decât Duhul Sfânt, și în cazul acesta ce altceva sunt decât niște îndrăciți? Într-adevăr, ei nu pot tăgădui că aceasta e cutezanța lor atunci când exemplarele Scripturii sunt scrise de mâna lor, că nu așa le-au primit de la cei care i-au catehizat și că nu pot arăta exemplarele după care și-au corectat copiile lor. Câțiva dintre ei n-au îndrăznit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
justifică traseul intertextual. Lache și Mache își trimit reflexele în Cotadi și Dragomir. În Ismail, sesizează "replica stilizată" a moftangiului politic. În Stamate, "savantul", astfel încât, "arheologia textului urmuzian" dezvăluie, prin absurdul deghizat în comic, "o infralume de esență caragialiană". Relev cutezanța prin care Loredana Ilie rectifică opiniile critice ale predecesorilor. În poezie, Caragiale a parodiat câteva din textele lui Eminescu, Delavrancea, Coșbuc, Alecsandri, Bolintineanu. Multe au ca obiect poeziile lui Macedonski. Critica lui Caragiale reflecta Șerban Cioculescu dezvăluie "opacitatea parodistului față de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
puterii, de la cele mai elementare până la încăperile cele mai tainice. Împăratul îl remarcă din nou pe Callistus într-o zi când, în timp ce-i dicta, se opri o clipă să se gândească, iar acesta îndrăzni să-i șoptească încheierea frazei - o cutezanță nemaiauzită. Însă cuvintele susurate dintr-o suflare erau exact acelea pe care le căuta Împăratul, calculate și insidioase. Împăratului curios, informatorii imperiali îi dădură rapoarte - așa cum îi dăduseră și lui Tiberius - despre proveniența enigmaticului Callistus; era povestea unei familii bogate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
-i iau locul celulalt...“ Apoi chibzui mai temeinic. „Nu, trebuie să te arăți puternic!“ — Spune-i că vin acum. Îl stupefia îndrăzneala acelei femei. „Trebuie să recunosc că e o femeie dintr-o bucată, un caracter dintr-o bucată, ce cutezanță! Ce hotărâre! Ce ochi! Dar nu, nu, nu mă înmoaie ea! Nu mă cucerește!“ Când Augusto intră în salon, Eugenia stătea în picioare. Îi făcu semn să ia loc; dar ea, înainte de a o face, exclamă: — Dumneata, don Augusto, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dacă? - m-a întrerupt el, readucându-mă la realitate. — Și apoi ai sugerat idea de-a mă ucide. Să mă ucizi? Pe mine? Tu? Să mor eu de mâna uneia dintre creaturile mele! Nu mai tolerez. Și ca să-ți pedepsesc cutezanța și concepțiile astea dizolvante, extravagante, anarhice, cu care mi-ai venit, hotărăsc și dispun să mori. De cum vei ajunge la tine acasă, vei muri. Vei muri, ți-o spun, vei muri! — Dar pentru Dumnezeu! - exclamă Augusto, acum implorator, tremurând ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
aș fi dorit din tot sufletul să meargă la o femeie. Nu era greu să-l urmărești pe socrul meu. Pe străduțele acelea existau destule unghere și intrări unde mă puteam ascunde. Doar podul de peste râu ar fi fost o cutezanță prea mare. Totuși, trebuia să merg pe pod dacă voiam să nu-l pierd din ochi, și așa am și făcut, l-am urmărit de pe partea cealaltă - și află că pe atunci cartierul, mai ales strada din spatele cheiului, avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
La care, Ramses i-a răspuns: „Crapă, canalie”, înainte de a se prăbuși neînsuflețit pe mormanul de gunoi. Am comis prin urmare, un dublu asasinat, încheie Omul cu ciocul de aramă și ți-l destăinuiesc, încredințat că niciodată nu vei avea cutezanța să mă denunți, tocmai tu, care de când te cunosc, trăiești uzurpând drepturile celorlalți, călcând peste cadavre, pentru ca să-ți însușești ceea ce nu ți se cuvine. - Stai să-ți citesc o poezie, îi replicai, scotocindu-mi febril buzunarele înțesate cu hârtii mototolite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
trăgaci, scuipă ca o mitralieră, douăzeci de gloanțe. Ioșca mi-a făgăduit un asemenea exemplar, dar minte... A mințit din leagăn... De altfel, de când mi-a furat pijamaua de postav cărămiziu cu lampasurile și brandenburgurile de mătase, nu mai are cutezanța să mă viziteze. Trebuie să mă înțelegi: Nu cred în nimeni și ceea ce este cu mult mai grav nu cred nici în dumneata. Singura mea dorință e să posed un pistol automat. Închipuiește-ți cât de departe a ajuns tehnica modernă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
al Înfrângerii, În timp ce demența Îi flutura pălăria țanțoșă, dându-i palme nebune. Pe când Încă mai stătea lângă casa străinei - din colțul pe care Îl fac străzile Juncal și Esmeralda, ca să nu disprețuim tușa urbană - a dat dovadă de o virilă cutezanță; nu a șovăit să oprească un taxi, care l-a dus mai târziu până În fața pensiunii de familie din Maipú 900. Un zefir prielnic Îi sufla În vele: În azilul acela retras, pe care turma trecătorilor motorizată de zeul Parai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nimic de spus Îgândul ăsta, dacă l-aș crede, n-ar fi decât o stupiditate), ci pentru că atâtea nuanțe și finețuri neștiute de mine se învălmășeau într-o țesătură filigranată în sufletele lor, încât lucrarea mea n-ar fi decât cutezanță prea mare, mișelie și poate defăimare. De aceea trebuie spus numai despre focul mistuitor în afară de care nimic nu a existat în acele aproape o mie de nopți și de zile până în clipa când Domnița a trebuit să plece. Venind la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ce vrea să obțină. Făcându-l să uite că în învălmășelile lumii e nu numai imposibil să socoți că ai putea contrapune mereu voința ta voinței celorlalți, la fel de aprigă ori poate și chiar mai aprinsă, ci că e chiar o cutezanță care irită, nemulțumește, îngrijorează și sperie, încât își merită o pedeapsă pentru domolire. Negândindu-se nici măcar o clipă că de mult își pierduse nevinovăția și că din acel moment nu mai era nici el atât de curat pe cât voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să vorbești sau să mă asculți. O faci acum pentru că ești obligat, ești la anaghie. Deci, din nou ești vinovat. E întocmai ca în tragediile antice. Un hybris, știi ce-i ăla, nu? O prea mare îndrăzneală, o prea mare cutezanță, n-o să mă apuc să-l explic acum. Un hybris trebuie pedepsit, trebuie rezolvat, trebuie trecut dincolo de el, pentru că altminteri situația anormală explodează și devine incontrolabilă. Dacă nu se întâmpla acum, se întâmpla peste o lună sau un an, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cafenele și redacții, mie, a cărui întreagă literatură e tributară câtorva mari surse franceze, inaccesibile! Sunt laș. Mi-e teamă că mâine chiar, voiu citi cu spaimă în "Dreptatea" o improvizație în gustul următor, făcută să-mi înnegrească întreaga zi: Cutezanța unui profascist notoriu " Ieri, la conferința în limba franceză a rectorului S.S., ținută sub auspiciile Institutului Francez, publicul a fost scandalizat și abia și-a conținut revolta, zărind într-unul din staluri sinistra chelie și mustața de rău augur, a
Ion Barbu într-un document revelator by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17075_a_18400]
-
grație ineptei și culpabilei lor administrațiuni, și fără nici o convențiune stipulând și marginea sacrificiurilor și întinderea beneficiilor pentru români, mulțumită închinatei lor diplomații. Întrebați de presa conservatoare dacă au vreun tratat cu împărăția alăturea de care luptau, ei răspunseră cu cutezanță că acea împărăție nu putea să trateze cu un stat care este încă vasal și, adăogând la această umilă mărturisire lingușiri fațarnice pentru puternicul suveran ce ocupa România și Turcia cu cinci sute de mii de oameni, adăogau că ei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
voiește a veni la putere prin violențe, prin turburări și scandaluri de uliță. Adevărat este că partidul conservator a luat odată cârma țării în urma unui scandal de uliță; dar acel scandal de la 10 martie 71 n-or fi având radicalii cutezanța să-l impute conservatorilor! Nu cumva partidul conservator urzise tripla conspirație de la 10 martie? Nu cumva vor fi pretinzând radicalii că partidul conservator a luat cu asalt sala Slătineanu și a amenințat viața celor de la banchetul consulului german? Partidul conservator
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ziarul "Timpul". Acolo să ziceau ieri următoarele cuvinte, care destăinuiesc una din fazele cele mai pernicioase ale întinsului complot ce se urzește, în afară și în întrul țării, pe tărâmul arzător al cestiunii izraelite. "Camera - zicea ieri cu o stranie cutezanță organul partidei care cu tot dinadinsul ține a afirma că nu este câtuși de puțin națională - Camera nu se mai împarte în opoziție și guvernamentali, ci în: Moldova și Țara Romînească! " Așa le-ar plăcea poate celor de la " Timpul" să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mod formal infamiile răspândite de corespondenții ziarului "Izraelitul", din Maiența, că mai mulți evrei care-și câștigă hrana lor într-un mod onorabil sânt transportați peste hotare sub pretest că sânt vagabonzi. "Războiu" se înșeală amar când susține cu atâta cutezanță că însuși evreii cari locuiesc în țară au denunțat aceasta. Nouă ni se pare că și onor. redactori ai ziarului în cestiune știu foarte bine că mai toate foile din străinătate au corespondenții lor în România și că fiecare relatează
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cinstiți, cari n-au mijloace de-a satisface pofta agenților, sânt transportați. După ce am reprodus ingenioasele probe de stil ale Alianței de toate treptele, vom constata un lucru Deși "Fraternitatea" [î]i spune "Războiului" că se-nșeală amar când are cutezanța de a susținea că înșiși evreii din țară ar fi denunțat străinătății pretinsele persecuțiuni, totuși {EminescuOpX 310} sîntem în neplăcuta poziție de a constata, din cele trei texte chiar publicate mai sus, că denunțarea aceasta mincinoasă n-a putut să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate distincțiunile? Aceia cari au insultat mai mult. Aceia cari au aruncat cu mal multă abundență injuria și scuiparea. Aceia cari s-au făcut organele doctrinelor și faptelor celor mai subversive. Aceia care au atacat cu mai multă imprudență și cutezanță însăși bazele pe care repauzează orice stat și orice societate civilă. Aceasta constituie un fapt de cea mai mare gravitate și de cari sânt responsabili aceia cari se află în capul partitelor și în capul statului. Știința, laboarea conștiincioasă, meritul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aspiră a juca cu demnitate un rol în țara sa, respectul de sine însuși, este luat în ridicol. Laboarea este înlocuită prin declamațiune și intrigă. Respectul de sine prin lingușire și servilism. Meritul este înlocuit prin turbulența zgomotoasă și prin cutezanța de a arunca pretutindeni injuria și insulta. Dacă pe asemenea baze șefii partidelor și oamenii noștri politici au ambițiunea de a consolida societatea și statul român, nobilă și mare le este ambițiunea și noi propunem a le ridica statui pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
scoate focul, mai răsuflă și în spirituala foaie care-i servă de organ. Prețiosul d. Lahovari (nu înțelegem hazul epitetului) ar fi vrut să atragă atențiunea asupra sa atacând în Cameră cu violență (? ) pe marele om de stat. Vedeți ce cutezanță!! D. Boerescu își permite a trata un partid care-a guvernat, numai de la 1866 încoace, vreo șapte-opt ani țara, de partid fără șef și fără domiciliu și d-lui Lahovari și Maiorescu nu le era permis a aminti că de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
relieful cu milenii mai curând dacă forțele în fierbere sub scoarța bazaltică nu ar fi împins deasupra mereu alți munți și alte platouri. Vânturile de pe Acheron duceau o luptă necruțătoare cu lumea care le-a dat naștere. Nimeni nu avusese cutezanța de a le tăgădui stăpânirea întreagă a văzduhului, de a mai potoli încrâncenarea furtunilor de nisip, de a se împotrivi vijeliei, până, la venirea oamenilor. Aceștia anexaseră Acheronul, iar ei nu revendicau această planetă sub forma actuală (o priveliște infernală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
trânti el, înfierbântat și părând că se amețește din ce în ce mai mult. E-he, Nastasia Filippovna! strigă el. Nu mă alungați, spuneți-mi o vorbă: vă cununați sau nu cu el? Rogojin pusese întrebarea ca pierdut, ca în fața unei divinități, dar cu cutezanța celui condamnat la moarte, care de-acum nu mai are ce pierde. Aștepta răspunsul într-o tristețe de moarte. Nastasia Filippovna îl măsură cu o privire ironică și arogantă, dar se uită la Varia și Nina Alexandrovna, îl privi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
șanțuri! Vedeți că este obiceiul de-a calomnia și de-a falsifica istoria. D). Rosetti (colecțiunea jurnalului d-sale este de față) s-a pătruns de acea maximă, căria-i datorează toate succesele politicei d-sale, că un neadevăr repetat cu cutezanță și neîncetat în cele din urmă trece de adevăr și nu se mai poate scoate din capul mulțimei ignorante. Mandus decipi vult... Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose. Aceasta ne explică cutezanța cu care a aruncat această insultă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]