641 matches
-
venit în minte!" își zicea scriind adresa, mulțumit, parcă ar fi găsit o comoară. Scotoci prin sertare și în sfârșit dădu peste ce căutase adineaori: o cutiuță căptușită cu catifea albastră. Își scoase verigheta din deget și o puse în cutiuță, iar cutiuța o împachetă frumos și o sigilă cu ceară roșie. Apoi chemă pe Rodovica și o trimise cu scrisoarea și cu pachețelul la domnul avocat Domșa, poruncindu-i să i le dea chiar domnului în mână. Apoi ieși iar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
minte!" își zicea scriind adresa, mulțumit, parcă ar fi găsit o comoară. Scotoci prin sertare și în sfârșit dădu peste ce căutase adineaori: o cutiuță căptușită cu catifea albastră. Își scoase verigheta din deget și o puse în cutiuță, iar cutiuța o împachetă frumos și o sigilă cu ceară roșie. Apoi chemă pe Rodovica și o trimise cu scrisoarea și cu pachețelul la domnul avocat Domșa, poruncindu-i să i le dea chiar domnului în mână. Apoi ieși iar în cerdac
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
o fi? În sfârșit, a rupt plicul, nerăbdător, a citit și... cât pe-aci să-i vie rău. Marta chiar a leșinat, și cu drept cuvânt, căci asemenea palmă poate să știrbească reputația unei fete și să-i compromită viitorul. Cutiuța nici n-au mai desfăcut-o, au uitat-o... Dintru-ntîi el a fost decis să ia act pur și simplu, să-i înapoieze și Marta inelul de logodnă și să încheie pentru toată viața socotelile cu Apostol. Pe urmă totuși
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
locul de unde auzi sunetul vocii străine: gura s-a mișcat, vorbind, sunetul însă a răsunat de undeva dinspre piept. Ochii lui Auta alergară asupra ființei străine. Părea speriat. Ființa înțelese și se opri, arătîndu-i pe pieptul ei un fel de cutiuță mică pe care Auta o crezuse copcă; rosti cu același glas de harpă cuvântul cer și Auta își dădu seama că sunetul vocii vine de acolo. Ființa își arătă globul de pe cap și apoi din nou cutiuța din încheietura hainei
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
un fel de cutiuță mică pe care Auta o crezuse copcă; rosti cu același glas de harpă cuvântul cer și Auta își dădu seama că sunetul vocii vine de acolo. Ființa își arătă globul de pe cap și apoi din nou cutiuța din încheietura hainei pe piept. Sclavul bănui că prin glob nu se aude și poate e vreo țeavă deschisă în copca de pe piept, pe unde să iasă sunetul. Văzîndu-l mai liniștit, ființa arătă pământul și zise pământ, și începu să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o opri. - Nu te chinui, Ntombi, aduc eu foc numaidecît! îi spuse și alergă vioaie spre turnul argintiu, de unde se întoarse în câteva clipe fără torță și fără opaiț. Văzînd-o, Ntombi începu iar să frece bețele. Dar Nefert întinse o cutiuță neagră cu o gaură într-un capăt spre rug, apăsă cu degetul un sâmbure roșu, și ceilalți văzură cum o dungă de foc străpunse rugul și îl aprinse într-o singură clipă. - I-am chemat pe toți, dar nu vor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
spre altul, și poate într-o bună zi s-ar fi contopit. Străinul porni de-a lungul zidului spre partea cea mai apropiată de Gomorra a Sodomei, și într-un loc unde nu-i vedea nimeni, scoase din buzunar o cutiuță cât un pumn de copil, desfăcu lungind-o din ea însăși o săgeată argintie subțire și o prinse de un capăt al cutiei. Auta scormoni pământul de sub zid și străinul îngropa cutiuța, după ce suci pe ea un ac abia zărit
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nu-i vedea nimeni, scoase din buzunar o cutiuță cât un pumn de copil, desfăcu lungind-o din ea însăși o săgeată argintie subțire și o prinse de un capăt al cutiei. Auta scormoni pământul de sub zid și străinul îngropa cutiuța, după ce suci pe ea un ac abia zărit. Săgeata ieșea din pământ numai de o palmă. - Oare prietenul tău n-a mințit? Din Gomorra au plecat toți care trebuia să plece? întrebă străinul, dar Auta îl liniști: - Firește că au
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
al lui Heisenberg nu se aplică numai măsurătorilor efectuate de oameni. La fel ca și legile termodinamicii, principiul se aplică naturii înseși. Nedeterminarea face universul să posede o energie infinită. Imaginați vă un volum extrem de mic în spațiu, ca o cutiuță minusculă. Dacă analizăm ce se întâmplă în respectiva cutiuță, putem face anumite presupuneri. De exemplu, știm, cu o oarecare precizie, poziția particulelor dinăuntru. La urma urmei, ele nu se pot afla în exteriorul cutiei; știm că sunt limitate într-un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de oameni. La fel ca și legile termodinamicii, principiul se aplică naturii înseși. Nedeterminarea face universul să posede o energie infinită. Imaginați vă un volum extrem de mic în spațiu, ca o cutiuță minusculă. Dacă analizăm ce se întâmplă în respectiva cutiuță, putem face anumite presupuneri. De exemplu, știm, cu o oarecare precizie, poziția particulelor dinăuntru. La urma urmei, ele nu se pot afla în exteriorul cutiei; știm că sunt limitate într-un anumit volum, deoarece dacă ar fi în exteriorul cutiei
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pe care l-am numit „sclivisit“ și care consta într-o pedanterie a organizării pe spații mici, începând cu propria persoană și terminând cu cei câțiva metri din jurul său. Împingea obsesia alinierii obiectelor atât de departe - pixurile, gumele, ascuțitorile, riglele, cutiuțele cu fișe, foile de hârtie, dicționarele erau dispuse pe masă sub forma unor mici trupe gata oricând să se pună în mișcare -, încât un psihiatru l-ar fi încadrat lesne în categoria anancaștilor. Din aceeași nevoie de ordine exterioară perpetuă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pe care l-am numit „sclivisit“ și care consta într-o pedanterie a organizării pe spații mici, începând cu propria persoană și terminând cu cei câțiva metri din jurul său. Împingea obsesia alinierii obiectelor atât de departe - pixurile, gumele, ascuțitorile, riglele, cutiuțele cu fișe, foile de hârtie, dicționarele erau dispuse pe masă sub forma unor mici trupe gata oricând să se pună în mișcare -, încât un psihiatru l-ar fi încadrat lesne în categoria anancaștilor. Din aceeași nevoie de ordine exterioară perpetuă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Albert. Înainte de a închide sicriul, dr. Reid i-a rugat pe cei prezenți să părăsească camera și a strecurat în mîna stîngă a Victoriei, conform dorinței ei, o fotografie a lui Brown și o meșă a acestuia păstrată într-o cutiuță, totul mascat de florile aduse de prințesa de Wales, pentru a le ascunde privirilor. În lunga ei viață, Victoria a participat la nenumărate căsătorii, nașteri, botezuri și înmormîntări. Dacă este să dăm crezare celor scrise (scrisori și memorii) de generalul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
condamnat pe nedrept și apoi a decedat pare să dezechilibreze pentru o clipă un univers caragialesc, pentru că însoțește un foarte scurt moment de iluminare, de epifanie a existentei mecanice, reificate: Pentru mine omul n-a existat ! Am avut spețe, categorii, cutiuțe, rafturi și căutam pripit să văd cât mai repede eticheta. În această spițerie a Palatului de Justiție, unde dreptatea se dă cu lingurița și costă așa de scump, într-o zi am greșit borcanul. În loc de chinină, am servit clientului arsenic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de situație, de personaj etc.). Jean-Luc Gangloff și Catherine Allamel-Rafin, Le savant dans la bande dessinée: un personnage contraint, p. 130. 526 Pierre Fresnault Deruelle, Le verbal dans les bandes dessinées, p. 145. 527 Din grecescul phulakterion, care denumea o cutiuță atașată de către evrei la mână sau la cap și care conținea bucăți de pergament pe care erau înscrise rugăciuni. ibidem, p. 145. 528 Ibid., p. 149. "Apendicele", semnul care face legătura între indicațiile scenice ori verbale și personaje ori situație
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
repezeală buzunarele gecii. Erau goale. Simți un fior de dezamăgire amară cuprinzând-o. Și apoi îi trecu prin minte să vadă în buzunarul interior. Își strecură degetele în el și atinse ceva micuț și pătrat. Tremurând, scoase obiectul. Era o cutiuță roșie. Oare să îndrăznească să o deschidă? Exista vreo superstiție în legătură cu inelele de logodnă? Nu știa. Dar știa că trebuia să vadă ce era înăuntru. Dacă nu era un inel? S-ar fi simțit atât de prost dacă i l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
deschidă cutia. Pur și simplu trebuia. Își ținu respirația și împinse ușor capacul. Inelul era superb. Se vedea cât de colo că îi cunoștea preferințele. Era simplu, de aur, cu trei diamante care străluceau în lumină, pe catifeaua neagră a cutiuței. Era cea mai frumoasă bijuterie pe care o văzuse în viața ei. Gâtul îi deveni uscat ca nisipul. Doamna Aidan Clarke. Darcey Clarke. Acesta era viitorul ei. Viitorul pe care își dădea seama că și-l dorea. Nu voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că Începeam să mă simt ca un dosar cu antecedente medicale. — Aici scrie că ați fost polițist, zise el. Un dosar cu adevărat impresionant. Ați fi ajuns kommisar până acum. De ce ați plecat din poliție? A scos din vestă o cutiuță lăcuită și scutură din ea câteva pastile roz În palma-i grasă, așteptând să-i răspund. Le-a luat cu un pahar de apă. Nu mă prea dădeam În vânt după cantina poliției, domnule. El râse zgomotos, iar eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
sentimentale și dulcege, totuși cu ceva amar în ele - tristețea creolă a întîlnirilor și despărțirilor. Fetele și băieții care se iubeau în câte o tabără știau de la-nceput că nu va dura, că vor rămâne un mic nume într-o cutiuță cu fleacuri a minții celuilalt. Schimbau adrese și telefoane, dar foarte rar se mai căutau, și chiar dacă o făceau își dădeau repede seama că farmecul se destrămase și că tabăra unde se petrecuse legătura lor avea să rămână o lume
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
păstrând doar stâlpii de susținere, cât am zis?! Optzeci și cinci, mă opresc să-mi trag sufletul, degetele ei delicate printre bumbii de metal ai blugilor mei, degetele ei delicate învârtind lingurița în cafeaua căreia i-a adăugat lapte din cutiuța ce ți se servește o dată cu, De ce m-aș întoarce la Paris când eu am fugit de acolo?! Reiau numărătoarea treptelor, optzeci și șase, optzeci și șapte, Ca să-mi arăți Parisul, n-am fost în stare de un răspuns mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a apărut într-un film și ne-a arătat un caleidoscop pe care, cică, i-l dăduse regizorul. Mai toate fetele primesc de la regizori flecuștețe ieftine, dar al lui Betty era scump. Era agățat de un lănțișor și avea o cutiuță de catifea. Îmi amintesc că în seara aia Betty era în al nouălea cer, și sporovăia fără încetare. — Ți-a spus cumva titlul filmului? Sheryl clătină din cap. — Nu. — A pomenit vreun nume legat de filmul ăsta? — Dacă da, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
trebuie să știu. Mama lui Richard Își termină băutura și se ridică În picioare, clătinându-se. Se aplecă spre stânga și apoi porni În partea opusă, spre perete, unde Începu să cotrobăie Într-un sertar, Împrăștiind foi de hârtie și cutiuțe pe podea. — Uite! spuse ea triumfător, ținând În mână un plic de carton cu marginile tăiate artistic cu o panglică aurie În relief Într-o parte. Exact genul de chestie pe care o primeai când Îți făceai poză la școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
am loc unde să le pun, mi-am zis, Înseamnă că pot salva praștia care se află În buzunarul secret de la pantaloni, deci m-am pus și cu mai mare râvnă să scotocesc și să depun aproape orgolios bricheta, mărțișoarele, cutiuțele de diverse mărimi, pline cu insecte și fluturi colorați, șurubelnița minusculă, biluțele, alicele, tuburi de cartuș (În timp ce povesteam, E. Își schimba culoarea pupilei; ceva interior, probabil emoția, făcea să se dilate ochiul și să-i crească intensitatea privirii; o simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acum: un amestec de mese din lemn masiv, scaune rotative, computere și alte aparate științifice - un aparat de măsurare a densității, plus termometre, microscoape, cutii de plastic de diferite culori și mărimi, pahare Berzelius, borcane, ochelari de protecție, cutii și cutiuțe de cele mai ciudate forme, având toate cheițe, conținând probabil instrumente muzicale ezoterice. Și fire. Fire și cabluri peste tot unde vedeai cu ochii, acoperind mare parte din suprafața podelelor, unele conectând tot felul de mașinării, iar altele dispărând pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de puternic pentru a arde în focurile gheenei. La un moment dat totuși, când încă se afla în parc, începu să se simtă ușor neliniștit. Se gândi imeadiat la bărbatul care îl spionase la hotel, cel în salopetă și cu cutiuța cu unelte în mână. Pastorul era destul de sigur că îl mai văzuse încă o dată, reflectat în vitrina unui magazin, nu departe de hotelul în care era cazat. Sentimentul pe care îl simțea acum era același ca și atunci. Se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]