1,599 matches
-
și în culori să mă topesc să iți fiu curcubeu ( ... Mi-ai spus că vrei să-ți fiu mireasă, tu mirele din vis/ M-ai învățat să-ți fiu imperiu și un ocean nescris ... Rostirea lexemelor în poezia Luminiței Amărie cutreiera tema unui ideal, dar și pe cel al iluziei: iubirea. Scriitura prinde idealitatea de dinaintea diegezei iubirii, precum în versurile: „Mi-ai spus că vrei să fiu terestră și-n nopțile târzii/ Mi-ai spus c-o să mă ții în brațe
LACRIMILE LUMINIŢEI AMARIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355008_a_356337]
-
un nume înscris în patrimoniul UNESCO Broderia denumită în greacă „Lace Lefkaritiko” a devenit cunoscută peste tot în lume; dacă la început dantelăriile și broderiile erau destinate doar împodobirii locuințelor, încet, încet, cei mai îndrăzneți dintre localnici au început să cutreiere lumea, ducând cu ei cu colecții întregi din aceste adevărate măiestrii artistice. Renumitul stil de coasere-brodare se presupune că s-a împământenit aici, fiind preluat în antichitate de la asirieni. Chiar dacă nu se poate localiza în timp acest meștesug, vechimea lui
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
ce-nghit orizontul, Glasul tău plin de ispite, Mă cheamă în depărtări. Râu al nemărginirii, Cine-ți dăruiește viață În inima uscată a pădurii înghețate? Pământule-mamă, de câte milenii, Cântecele mele îți scaldă întinderile? Pământule, Iubitule, De-atâta vreme îți cutreier cărările! Iubesc această Lume Încă din zorile Creației, Când în aurora sa Viața mea semăna cu o floare. O, mare, mare acoperită de văluri, Sufletul poetului dansează, Căci a străbătut Lumea Cu ochii și cântecele sale, Cu bucuria l-a-nconjurat Din
MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355533_a_356862]
-
valea Burdujeniului atât de largă, iar soarele cu strălucirea-i dungată, lumina precum lampa prinsă într-un perete în casa bunicilor, făcând acea vale, cînd cu nuanțele ei de verde pâna la verde comatic sau galben, asemenea unui tablou tulburător .. Cutreieram prin oraș în acea zi de toamnă frumoasă, unde frunzele coapte ale copacilor, foșneau muzicalitatea lor proprie. Îmi stânsesem în acea zi, personala mea de grafică cu ”Ctitoriile Ștefaniene”, deschisă la Galeriile de Artă Ion Irimescu, care fusese deschisă cu
O ZI DE NEUITAT ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355516_a_356845]
-
să învăț. Mi-a plăcut gimnastica, pe care am practicat-o din clasa a patra până în anul întâi de facultate. Mi-a plăcut să desenez, moștenind talentul tatălui meu și la rândul ei, fiică mea, Camelia, care de cinci ani cutreieră meleagurile cerești, a dus talentul mai departe... terminând facultatea de arte plastice. Având ca model pe diriginta mea din anii de liceu am urmat facultatea de biologie în centrul universitar Cluj-Napoca. Chiar și fiul meu, Radu, mi-a moștenit ceva
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
să învăț. Mi-a plăcut gimnastica, pe care am practicat-o din clasa a patra până în anul întâi de facultate. Mi-a plăcut să desenez, moștenind talentul tatălui meu și la rândul ei, fiică mea, Camelia, care de cinci ani cutreieră meleagurile cerești, a dus talentul mai departe... terminând facultatea de arte plastice.Având ca model pe diriginta mea din anii de liceu am urmat facultatea de biologie în centrul universitar Cluj-Napoca. Chiar și fiul meu, Radu, mi-a moștenit ceva
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
Mama obosită-n sfințenia de umblet S-avem cui ne închina când ne macină vreo vină. Nepământeană Icoană de început al lumii, o mare de oameni, împărați -Culoare și Cuvântul, ea poartă mântuirea prin veșnicia humii, la care ne rugăm, cutreierând pământul! Icoană-carte cu adevăruri puse-n culoare Cu legea-n puritate ca roua în Sinai; Izvor de iubire, de har deschizând cărare Ce ne urcă-n timp sufletul în rai.. În existența mea pe poteci de gând, mă întorc la
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
pe rând și-n dorul ei de casă ,corabia la far. Mă-ntorc la Icoana icoanelor ca la un sfânt altar, La Chipul ce-l poartă în memorie și vântul; Mă închin la El și-L port în suflet dar Cutreierându-mi Ființa și întreg pîmântul. Horă târzie în sat de pescari Casele noastre s-au întors cu fața spre icoana apelor răsucind cadranul orelor târzii. Ne-am adunat pe grinda orizontului când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
a fost stabilită. Mai întâi lumina minții și apoi focul aprins al patriotismului, scria cineva. Nea Mitică își iubește foarte mult satul natal și amintirile anilor petrecuți acolo i-au rămas mereu vii! Dar trăind atâția ani departe de România, cutreierând țări și continente, având șansa de a cunoaște și a face o ierarhizare realistă a valorilor, opinia lui este imparțială, chiar dacă inima sa a bătut tot timpul și bate în continuare românește. Nu suportă oamenii care fac exces de laude
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
a contribuit la revoluționarea științei medicale, se pare că a descoperit “Nervul optic anal”(după mintea lui!). generalul frustrat a rămas plăcut surprins ovaționând a sa descoperire. E timpul să aflați,a rămas plăcut surprins ovaționând a sa Cum tot cutreiera el lumea bună privind în jos la pitici, neștiutori și neînsemnați, frecându-și palmele de zor ca semn al bucuriei descoperirii sale. Se minunează zâmbind în oglindă să, ce nu-i lipsește, este păstrată în buzunarul de la piept, oglindă cu
FRUSTRAREA GENERALULUI (CONTINUARE) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355118_a_356447]
-
n-am mâncat. Dacă tot n-am mâncat, m-a podidit plânsul de voi, trebuia să fac și eu ceva! [ ... E prea multă durere în suflete și prea puțină piatră să se poată ridica un mausoleu al pribegiei românești. Am cutreierat Iugoslavia, Bulgaria, Turcia, toate aceste popoare au ceva ce noi nu avem, puterea de a călca peste sufletele oamenilor cu bocancii plini de noroi." „El Desconocido” se citește cu mult interes și cu multă plăcere, nu numai pentru subiectele alese
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
în seri albastre Pe o mare de dezastre La zeița din New York Are brațe moarte, reci Dar rămâne un simbol Plinul ei, de fapt un gol Furat de la niște greci Și-n tăcerea absolută Doar atât: un greiere Prinde să cutreiere Lumea pe o altă rută Orice zi e o spirală Proiectată în eter Însă nici un giuvaer Nu-i slujește ca vestală Cade luna de mătase Și se-ngroapă în Bermude La nevoie dintre rude Doar Speranța îmi rămase! Referință Bibliografică
PROMISIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355681_a_357010]
-
Dochie naivă-al ei cojoc, Le-nșiră, rând pe rând, și-n scânteieri carmine M-atrage în vâltoarea unui candid joc. Mă văd copil în poala caldă-a dimineții, Sorbind nectarul din povețe părintești; Cu ochi nevinovat străpung perdeaua ceții, Cutreierând sfios tărâmuri de povești. În falduri străvezii se oglindesc părinții Cu chipuri fantomatice, nesigure; Pe-aripa gândurilor, azi, coboară sfinții, Bătând la ușa sufletelor singure. Cu mâinile cuminți îmi mângâie neliniști, Îmi răcoresc un vis abia înmugurit: În unduirea azurie
PE-ARIPA GÂNDURILOR, AZI, COBOARĂ SFINŢII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346078_a_347407]
-
tăcut, Pe trup ne lasă semne, chiar și pe obraz Și nu te poți lupta cu timpul nevăzut... Pe-a timpului aripa noi facem iar naveta... Între un ieri și-un mâine de-a pururi efemer... Uitând, de multe ori, cutreierând planetă... Sa il trăim pe azi și totul e-un mister... În inima pustie, tristă și-nghețată, A ei bătaie tulbure nu pot s-ascult... E doar ca un mic val în marea înspumata Ce a uitat s-ajungă-n țărm de-
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
dar tăcut,Pe trup ne lasă semne, chiar și pe obrazși nu te poți lupta cu timpul nevăzut...Pe-a timpului aripa noi facem iar naveta...Între un ieri și-un mâine de-a pururi efemer...Uitând, de multe ori, cutreierând planetă...Să îl trăim pe azi și totul e-un mister...În inima pustie, tristă și-nghețată,A ei bătaie tulbure nu pot s-ascult...E doar ca un mic val în marea înspumatăCe a uitat s-ajungă-n țărm de-atât
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
pentru "IERI"... Și-n fiecare clipă câte un pic murim... Căci timpu-i cel ce zboară, grăbit, spre nicăieri... Pe-a timpului aripa noi facem iar naveta... Între un "IERI" și-un "MÂINE" de-a pururi efemer... Uitând, de multe ori, cutreierând planetă... Sa il trăim pe "AZI" în viață plină de mister... Cristian Gabriel Groman Londra 20/10/2012 ... Citește mai mult Într-o eternă zi de "AZI" mereu trăim...Ce-a fost întotdeauna "MÂINE" pentru "IERI"...Și-n fiecare clipă
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
pentru "IERI"...Și-n fiecare clipă câte un pic murim...Căci timpu-i cel ce zboară, grăbit, spre nicăieri...Pe-a timpului aripa noi facem iar naveta...Între un "IERI" și-un "MÂINE" de-a pururi efemer...Uitând, de multe ori, cutreierând planetă...Să îl trăim pe "AZI" în viață plină de mister...Cristian Gabriel GromanLondra 20/10/2012... XII. ...IARBĂ VERDE, FAN COSIT... (...DOR DE ROMÂNIA MEA...), de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 645 din 06 octombrie 2012. Cea
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
v=eYJaf1PyPK0 Iarbă verde, fan cosit... De când nu te-am mirosit... De când nu te-am mirosit... Pe la tâmple am albit... C-am plecat din țara mea... Drag îmi e și drag de ea... Așa mi-a fost soarta grea... Ca să cutreier lumea... Sufletul mi-e-nlăcrimat... După țară ce-am lăsat... Neamul meu cel românesc... Doamne, cât eu îl iubesc... Multă cale am umblat... Citește mai mult Cea mai nouă melodie populară pe care v-o oferim cu drag și dor de țară
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
v=eYJaf1PyPK0Iarbă verde, fan cosit...De când nu te-am mirosit...De când nu te-am mirosit...Pe la tâmple am albit...C-am plecat din țara mea...Drag îmi e și drag de ea...Așa mi-a fost soarta grea...Că să cutreier lumea...Sufletul mi-e-nlăcrimat...După țară ce-am lăsat...Neamul meu cel românesc...Doamne, cât eu îl iubesc...Multă cale am umblat...... XIII. CRISTIAN GABRIEL GROMAN - TAINĂ SCRISULUI (18) - DE LA GÂND... LA REALITATE, de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr.
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
Acasa > Poezie > Amprente > STAU ÎN LUMINĂ Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cântecul inimii sub cer de dor prin care gându-mi cutreieră-n zbor. Din când în când mă opresc și ascult restul de viață ce vine-n tumult. O blândă liniște-ncet a cuprins al stepei mele vremelnic întins. Stau în lumină și-n purul ei clar un rug de flăcări
STAU ÎN LUMINÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369878_a_371207]
-
scurgere în mine (NDE, 48). Arrug seamănă bine cu arîg din turcice - mai ales cu mong. arug- pentru a nu le considera înrudite. Este probabil vorba de neamuri finice ori turanice care s-au amestecat cu celții sau care au cutreierat tot nordul și vestul Europei în preistorie. Și au lăsat urme. Să fie oare o întâmplare că gr. kanon „regulă“ are același etimon kan- „a săpa“ din iraniană? E probabil ca regula latină să fie și ea în relație cu
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
tatăl îi murise, iar părinții Deliei nu puteau lipsi de la fericirea fetei lor. Au locuit la început în garsoniera lui Criști, o garsonieră elegantă, destul de aproape de centrul orașului. Zilele erau luminoase iar sărutările tandre sau pătimașe făceau parte din cotidian. Cutreierau fără să țină cont de vremea de afară, cărările de munte. Cand veni iarnă, Criști nu renunță până când iubita lui nu coborî pantă, pe schiuri. De altfel, daca te însoțesc ambiția și iubirea, orice e posibil. — Obrajii tăi roșii sunt
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369875_a_371204]
-
de mucava), ori: „Miroase gându-saiarbă încolțită Și sufletul respiră-n spic de grâu” (Respiro) Poetul asemenea lui Pan, se simte prezent în tot Universul, se consideră „un strop” în „marea singurătate”, recompus din „tăceri”, regăsindu-se în „cine știe ce ninsoare” sau „cutreierând o primăvară”( Din tăceri) Tristă și dureroasă e mărturisirea din poemul „Sindrom”, în care poetul, ca și mulți anonimi, a dus o muncă de Sisif, „ca să construim, ce? / un univers de iluzii / unde, în loc de muncă / trăgeam voinicește / concluzii / și trasam
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
curate de atunci... Zâmbind, îmi amintesc cu drag de casa bătrânească, de curtea mare și de grădina prin care trebăluiam cu sarcini precise, orânduite de mama ori de tata, potrivit vârstei pe care o aveam, de acea grădină prin care cutreieram pentru a-mi împlini toate plăcerile ori pentru a mă ascunde de părinți să nu mă cheme pentru alte sarcini, care nu se mai terminau, parcă, niciodată. Cum să nu-mi amintesc de acea grădină din care evadam printr-o
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
care intenționează să se retragă de la școală! Magistral! ... XXXIII. DOBITOCUL, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1571 din 20 aprilie 2015. Dobitocul S-a-ntâmplat cândva, într-o vară În vacanță, pe la țară, Să-mi petrec timpul cântând Drumurile cutreierând, Peisajul admirând, Roua-n iarbă scuturând, Flori pe câmpuri culegând, Fluturi roșii urmârind, Până seara, atuncea când, Frânt, în pat, cădeam dormind, Somn adânc și fără vis - Viață ca-n Paradis!... Într-o vreme am realizat, Că nu-i așa
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]