556 matches
-
Popești și Stejaru. În 1950, comuna a devenit parte a raionului Piatra Neamț, și apoi (după 1964) a raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. În comuna Farcașa se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” (construită în 1774, cu adăugiri în secolul al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată lângă șoseaua națională, în satul Farcașa. În rest, mai există un singur alt obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
8%, alte naționalități 1%. De-a lungul timpului populația localitații a oscilat in jurul numarului de 1000 de locuitori astfel: Situația confesională în 2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocși, 113 greco-catolici și 29 penticostali. Biserica greco-catolică "Cuvioasa Paraschiva",sec. XVII, strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva” Biserica Greco-Catolică cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al XVII-lea. Elementele de arhitectură care
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
de locuitori astfel: Situația confesională în 2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocși, 113 greco-catolici și 29 penticostali. Biserica greco-catolică "Cuvioasa Paraschiva",sec. XVII, strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva” Biserica Greco-Catolică cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al XVII-lea. Elementele de arhitectură care o compun, naos, pronaos, altar, pot fi datate intre 1630 - 1650 fiind tipice pentru această perioadă de
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocși, 113 greco-catolici și 29 penticostali. Biserica greco-catolică "Cuvioasa Paraschiva",sec. XVII, strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva” Biserica Greco-Catolică cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al XVII-lea. Elementele de arhitectură care o compun, naos, pronaos, altar, pot fi datate intre 1630 - 1650 fiind tipice pentru această perioadă de construcție a bisericilor românești din Transilvania
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
la concluzia că la clădirea bisericii, meșterii au urmat intenționat felul de clădire al lăcașului de lemn, fiindcă nu cunoșteau încă biserici răsăritene de zid, care să le fi servit de model. Pentru aceste considerații, socotim că biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Comăna de Jos are o vechime apreciabilă, fiind mult mai veche decât alte biserici de zid din Țara Oltului. În altar, pe o grindă de stejar care ține catapeteasma, se vede o însemnare de meșter din care s-
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
11) Parohia COMĂNA DE JOS - „Sf. Nicolae” - Pr. Petrica Ion-Alexandru Biserica Ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” din Comăna de Jos se află în partea stângă a șoselei ce duce de la Rupea la Făgăraș, la capătul satului. După ce biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost preluată și dată credincioșilor trecuți la grecocatolicism, aflăm din conscripția publicată de Virgil Ciobanu sub titlul „Statistica românilor din Ardeal” făcută de Administrația Austriacă în anul 1760-1762, copiată din arhiva de război din Viena, că locuitorii comunei
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
îndreaptă spre est, altul mai mic e situat de-a lungul Prutului.” După anul 1812 Leova devine punct vamal și punct de grăniceri. În 1819 biserica tîrgului fiind veche, este înlocuită cu una nouă, tot din lemn cu hramul Sf. Cuvioasa Paraschiva, ctitorită din 1815 de negustorul grec Ioan Dimgos. În 1835 cârmuirea de voloste din Leova se transmite în satul Frumoasa, căruia i se va zice Cahul și i se va conferi statut de oraș. Marii negustori din Leova fac
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
Zagarancea și Semeni, și în vecinătatea satului Elizavetovca. Populația majoritară a comunei este formată din români-(moldoveni) Pe teritoriul comunei se găsesc 2 gimnazii, 2grădinițe (în Semeni și Zagarancea), 2 biserici din satul semeni (bran) și din satul Zagarancea: biserică Cuvioasa Parascheva. Cei mai mulți dintre locuitorii comunei sunt creștini ortodocși Pe teritoriul comunei Zagarancea trece calea ferata Ungheni-Chișinău și Ungheni-Bălți, există 3 gări la Zagarancea, Elizavetovca, Semeni. Automagistralele de importanță națională și inernațională ce trec pe teritoriul comunei sunt: Ungheni-Suleni-Iasi, Ungheni-Balti, Ungheni-Chisinau
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
și baptiști de factură nouă, care-și au bisericile proprii, frumos amplasate în tabloul general al localității. De câțiva ani buni puținii ortodocși ce au mai rămas în sat, își construiesc cu mult greu o biserică pentru suflet cu numele cuvioasei Parascheva. Autorul proiectului - arhitectul raionului Sangerei Gașca Anatolie. Toate lucrările efectuate în folosul bisericii au fost săvârșite de către enoriașii locali sub egida Serafimei Țonov, adevărat ctitor al acestui locaș de cult. Dacă pe timpuri există linia de hotar între satele
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
biserica se apropie foarte mult de aspectul pe care l-a avut inițial. Printre picturile deosebite aflate în biserică se numără icoana Maicii Domnului cu Pruncul, icoana Sfinților Trei Ierarhi, icoana Sfinților fără de arginți Cozma și Damian și cea a Cuvioasei Parascheva. Catapeteasma și pridvorul sunt decorate cu numeroase elemente florale iar în pridvor se găsește un portal de stil baroc italienesc amestecat cu elemente autohtone. Se compune dintr-un gol de ușă terminat în arc trilobat, încadrat de două coloane
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
Biserica de lemn din Sat Șugatag, comuna Ocna Șugatag, județul Maramureș, datează din anul 1642. Are hramul „"Cuvioasa Paraschiva"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Sat-Șugatag este o veche așezare a Maramureșului istoric, pe valea Marei, atestată documentar pentru prima oară printr-un act din martie 1360, fiind întărită proprietatea lui Dragoș
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
așezare a Maramureșului istoric, pe valea Marei, atestată documentar pentru prima oară printr-un act din martie 1360, fiind întărită proprietatea lui Dragoș din Giulești alături de alte cinci „villas nostras olachales” de către autoritatea regală maghiară. Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost construită în anul 1642, din lemn de stejar, pe temelia unei alte vechi biserici. Ea a fost pictată mult mai târziu, probabil în anul 1753, an însemnat în pronaos de popa Ioan. Monumentul se încadrează în tipologia
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direcției monumentelor istorice, iar în anul 1994 a fost reacoperit cu draniță de stejar
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Miroslovești, a fost construită în anul 1756. Această biserică de țară prezintă trăsăturile specifice stilului moldovenesc, distinse aici în cupola boltită peste navă și în absidele laterale. Biserica este cuprinsă în noua listă a monumentelor istorice sub codul
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în Subcarpații Getici, pe teritoriul administrativ al județului Vâlcea. În arealul parcului național se află și Mănăstirea Pătrunsa, cu biserică veche (monument istoric) având hramul „Cuvioasa Parascheva”. Aria naturală se află în partea vestică a județului Vâlcea (aproape de limita teritorială cu județul Gorj), în sudul Munților Căpățânii, pe teritoriul localităților Costești, Bărbătești și Băile Olănești. Parcul natural cu o suprafață de 4.186 hectare (este cel
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
este o biserică ortodoxă română din București, situată pe Strada Traian, în București. Hramul principal al bisericii este Adormirea Măicii Domnului iar hramurile secundare sunt: Sfântul Grigorie Decapolitul, Cuvioasa Parascheva și Sfântul Nicolae (6 decembrie). Lângă Hala Traian, în imediata apropriere a intersecției dintre Strada Traian cu Strada Calea Călărașilor, se vede într-o curte mare, impunătoare , iar în jurul ei, constituind un ansamblu arhitectonic, se află clopotnița, casa parohială
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
hramul „"Sfântul Petru"”. A fost mutată și salvată de la ruinare în anul 2009 în satul învecinat Mureșenii de Câmpie, comuna Pălatca, județul Cluj. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Acest Sfânt Lăcaș, cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, face parte din valorosul Patrimoniu Cultural Național Românesc. Conform inscripției de pe portalul de intrare, biserica datează din anul 1803: "„Ani de la I[sus] H[ristos] 1803”". Altfel tradiția susține că lăcașul a fost construit în anul 1774, inițial în
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
Biserica „Cuvioasa Parascheva” (Mitocul Maicilor) din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în anul 1819 de către postelnicul Mihail Pascu, pe locul unor biserici mai vechi cu același hram. Lăcașul de cult este situat în centrul orașului
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
de cult este situat în centrul orașului Iași, pe str. Pasajul Trianon nr. 1, în spațiul dintre Bulevardul Independenței și strada Lăpușneanu, lângă fosta reședință domnească a lui Alexandru Ioan Cuza (astăzi Muzeul Unirii din Iași). Ea are hramul Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie). Numele de „Mitocul Maicilor” provine de la faptul că în chiliile din jurul bisericii au locuit o perioadă călugărițele mutate de la Mănăstirea Socola, în 1803, la înființarea seminarului teologic. Pe timpul domniei lui Alexandru Moruzi, maicile sunt mutate la Mănăstirea
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
în 1803, la înființarea seminarului teologic. Pe timpul domniei lui Alexandru Moruzi, maicile sunt mutate la Mănăstirea Agapia. Biserica mai este cunoscută și sub numele de „Biserica lui Cuza” pentru că a făcut parte din curtea palatului domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” (Mitocul Maicilor) din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În secolul al XVII-lea, târgul Iași avea în partea dinspre nord o mahala ce se numea Muntenimea
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
Biserica „Cuvioasa Parascheva” (Prapa Doamna) din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită între anii 1853-1858 pe locul unei biserici de lemn, mai vechi. Lăcașul de cult este situat pe strada Păcurari nr. 6, lângă Biblioteca Centrală
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită între anii 1853-1858 pe locul unei biserici de lemn, mai vechi. Lăcașul de cult este situat pe strada Păcurari nr. 6, lângă Biblioteca Centrală Universitară. Ea are hramul Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie). Depindea inițial de Biserica Sfântul Nicolae cel Sărac din Iași (demolată în 1913). Biserica „Sf. Paraschiva de Sus” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
aici ca paroh pr. prof. dr. Ion Vicovan (născut în 1960 în satul Capu Câmpului din județul Suceava, profesor de Istoria Bisericii Ortodoxe Române la Facultatea de Teologie a Universității "Al. I Cuza" din Iași și prodecan al facultății). Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Iași are formă de navă (dreptunghiulară). Ea a fost construită din cărămidă pe temelie de piatră, fiind acoperită cu tablă. Absida altarului are formă semirculară. Deasupra pridvorului se află un turn-clopotniță, având forma unei prisme cu baza pătrată
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
, comuna Ruginești, județul Vrancea a fost ridicată în secolul XVII. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 Cod LMI: . Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” a fost ridicată de obștea sătească încă din veacul al XVII-lea. Edificiul înfățișează planul de veche tradiție al navei dreptunghiulare cu partea de vest poligonală și absida altarului decroșată. Pereții edificiului, înălțați pe o temelie de bolovani de
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
Biserica de lemn din Bujoreni se află în localitatea omonimă din județul Teleorman și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica din Bujoreni prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Datează din anul 1711 și este una dintre cele mai vechi biserici de lemn
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]