803 matches
-
lângă focurile gunoierilor, pe groapă. Nimeni nu-i dădea cincisprezece ani și un vecin îi zisese în glumă aia mică și aia mică i-a rămas numele. Taică-său lucra în depou pe Ștefan cel Mare, repara motoare. Era unul dârz, cu privirea dușmănoasă, parcă tot îi trăsnea și-i fulgera. Altfel, bărbat de comitet dacă-l cumpărai. Făcuse multe pentru cartier, că-l știau și primarii, el îi lua în colți la vreo nevoie, le bătea cu pumnu-n masă și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câtăva vreme, obișnuindu-se cu zgomotul instrumentelor, se apropiaseră din nou. Ședeau pe labele dinapoi și așteptau. Lumina vânătă a începutului de zi îi făcea și mai înfricoșători. Erau cât niște viței, cu capetele mari și coame înspicate de gheață, dârji în așteptarea lor nedumerită. Câte unul mai flămând se ridica și se repezea spre lăutari, și când ajungea aproape de ei, o lua speriat înapoi. Sunetul gros al contrabasului îl făcea să urle înfuriat și neputincios. Mitică Ciolan îi numărase în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pozitiv că s-a născut în februarie 1885, ziua am uitat-o, e ușor totuși de găsit. Merge deci spre cincizeci și cinci de ani, arătând cu toate astea ceva mai bătrân, din cauza mustății aproape albe. Mersul îi e dimpotrivă dârz, puțin cam clătinat, statura zveltă și părul gros și mai puțin vrâstat cu alb. Joacă popice și ping-pong. N-am auzit vreodată să fie bolnav, în ciuda feței palide și scobite în obraji. E așa de prudent în toate, încît nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
O scândură de salvare o vedea Pomponescu în carența de fonduri. Părea foarte puțin probabil ca în acel an de îngrijorări guvernul să deschidă credite pentru astfel de lucrări de lux. Ipoteza era slăbită prin ceea ce știa Pomponescu despre caracterul dârz al primarului. O speranță nebună era aceea că un descreierat va pune dinamită la baza construcției și o va arunca în aer. Astfel de imagini ale vindictei măguliră sufletul lui Pomponescu. Ele nu se realizară. Într-o zi, însă, ministrul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un cuvânt. . - Nu te consuma zadarnic, interveni maman, va veni vremea când vor alerga toți la tine. Fără tine nu se poate. Pomponescu privi pe bătrână cu o clipire stranie, ca și când i s-ar fi părut nebună. Madam Pomponescu, mereu dârză, începu să suplinească golurile din salon convocând rude din partea ei și din partea soțului. Astfel, de la un timp, cu toată schimbarea de persoane, o după-amiază era suficient de însuflețită. Pomponescu, după G. Călinescu b. o singură participare, se scuză și nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întregului sat Torcești de pe malul de est al apei Bârladului. Ce putem înțelege din elementele prezentate mai sus privind aservirea satului Torcești ? În condiții extrem de vitrege, cum au fost acelea din „vremea Ducăi Vodă”, unii dintre răzeși au opus o dârză rezistență presiunilor exercitate asupra lor, reușind să-și păstreze statutul de răzeși, oameni liberi, fără servituți individuale față de un anumit boier. Ulterior, ei își vor pierde această libertate, dar îndârjirea și rezistența lor merită și trebuie să fie pusă în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stema Țării Moldovei, un tablou votiv cu familia lui Alexandru cel Bun, castelul de la Hunedoara ș.a. Cei lipsiți de reprezentări vizuale consacrate (cum a fost cazul cnezilor Gelu sau Menumorut), personajele secundare sau "poporul de rând" erau creionați în tiparul dârz al "realismului" socialist. Legendele onomastice (despre familia Corvineștilor) sau toponimice (despre București), pildele de tot felul, ca și nelipsitul dialog între povestitor și imaginarii săi nepoți au fost folosite de autor ca prilej de pendulare narativă între prezent și trecut
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
muri, și putem vedea cu ușurință de ce: moartea pune pecetea pe loialitate și devoțiune. Aproape toate ființele umane, în orice moment și în orice loc, sunt impresionate de curajul fizic, iar curajul fizic se demonstrează la maximum în fața morții. Atitudinea dârză și neînfricată a martirilor în fața morții și durerilor teribile de pe urma groaznicelor suplicii la care erau supuși de către persecutorii păgâni, constituie o adevărată paradigmă și pentru bolnavii aflați într-o stare terminală sau pentru cei cărora li s-a comunicat un
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
celor trăite de el în detenție. Acel repetat "cum" din interogații reprezintă forma artistică, necesară oricărei reprezentări: Cum să zugrăvești legea decăderii? Cum să zugrăvești legea rezistenței la decădere? Cum să povestești despre faptul că doar credincioșii erau un grup dârz? Că membrii de partid și intelectualii se demoralizau mai devreme decât alții? În ce anume consta regula? În forța fizică? În vreo idee anume? Cine piere mai devreme? Vinovații sau nevinovații? De ce, în opinia oamenilor simpli, intelectualii lagărului nu erau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că armata italiană deja a atacat Grecia. Văzându-l pe Führer descumpănit, Il Duce îl asigura că „totul se va termina în 15 zile”, însă, cu toată inferioritatea în oameni și armament, grecii nu numai că au opus o rezistență dârză, dar au contraatacat. Cele 15 zile promise de Badoglio s-au prelungit până în aprilie 1941 când Grecia a fost nevoită să capituleze, ca urmare a intervenției a Wehrmacht-ului și a trupelor bulgare în sprijinului celor italiene. În primă fază
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dorobanți pe care-l comanda, maiorul Gheorghe Șonțu ardea de nerăbdare să se știe pe câmpul de luptă. Se îngrijea de fiecare soldat. Să aibă hrană și muniție. Să știe cum să tragă cu arma. Să se poarte în luptă dârz și neînfricat. Măi flăcăi, să știți de la mine, c-o moarte suntem datori. Dar nu-i tot una dacă mori râzând ori mori jelind, dacă mori ca un viteaz ori mori ca un laș. La trecerea Dunării, Șonțu mergea în
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
capului. Acolo îi întâmpină 1500 de băștinași, în timp ce spaniolii incendiau casele. Lupta continuă vreo oră, indigenii concentrându-se asupra căpitanului Magellan. Acesta își pierde coiful și e rănit de o suliță în obraz. Altă suliță îi atinge brațul. Se bate dârz, până ce un iatagan i se înfige în piciorul stâng. Se prăbușește cu fața în jos. Băștinașii se aruncă spre el, cu sulițe și iatagane, până îl omoară. Pur și simplu îl căsăpesc. În timp ce el se lupta, ceilalți se retrag spre
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
om din Priponești pe unde am colindat și noi, în tinerețe. Alexandru Mânăstireanu scrie o carte ca o rugăciune. A trecut prin război, a făcut foame, a fost respins de atașații la orânduirea comunistă impusă țării. A trecut mai departe dârz, neînfricat în fața unui destin care, în cele din urmă, i-a dat viață lungă și minte sclipitoare, de aceea omul a ș i su praviețuit. Scrie chiar el, în finalul cărții: ʺȘtiu să mă bucu r de fiecare zi pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prin însumarea mai multor ipostaze. Ca personaj reprezentativ pentru femeia de la munte, Vitoria este definită prin hărnicia și priceperea cu care conduce gospodăria ori face negoț, prin credința neabătută în Dumnezeu și în valorile tradiției, prin firea energică, hotărâtă și dârză. Aceste calități o ajută să descopere ucigașii lui Nechifor, să rezolve conflictul exterior de ordin moral și conflictul de interese care au dus la moartea soțului ei. În ipostaza de soție, Vitoria este un model de iubire și devotament, de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
States and the Nonmarket Economy Countries, al 95-lea Congres, sesiunea I, 1977, p. 13; Ceaușescu, România pe drumul..., XIV, 136-137. Puteți găsi o relatare melodramatică despre cutremur și urmările sale într-o serie de scurte viniete, intitulată Curajos și dîrz, pe deplin solidar, poporul român a depășit cu succes această încercare, "Agerpres", nedatat, de la p. 1. 1867 Raport al personalului, Ajutorul umanitar pentru victimele cutremurului din România, pregătit pentru Comitetul pentru Probleme Juridice, Senatul SUA, 28 mai 1977, p. 4
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lor contact cu capitala imperiului și cu personalități creștine de înalt nivel îi punea la curent cu problemele teologice ale vremii. Ei luau parte la sinoadele ecumenice și locale, unde se discutau probleme de teologie și disciplină. Majoritatea lor erau dârji apărători ai Ortodoxiei sau oameni învățați, cum rezultă din unele informații fragmentare de la contemporani sau din unele crâmpeie de texte ce ni s-au păstrat din corespondența sau operele lor. De asemenea, este sigur că toți erau oameni duhovnicești, unii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Spilburn"... devenit "Marele Spilburn"!) Pornit de jos, dintr-o familie umilă, dar cinstită, Joseph Spilburn a ajuns, iată, unul dintre cei mai potenți oameni din țară. Ceea ce demonstrează cu prisosință că un vandan adevărat poate face minuni: vandanii sunt talentați, dârzi și patrioți. Joseph știa de mic copil că singura afacere eternă este cea legată de pompele funebre. Așa că a ucenicit pe lângă firma VIAȚA VEȘNICĂ, însă când s-a crezut suficient de pregătit să-și deschidă propria afacere, a constatat că
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Spilburn"... devenit "Marele Spilburn"!) Pornit de jos, dintr-o familie umilă, dar cinstită, Joseph Spilburn a ajuns, iată, unul dintre cei mai potenți oameni din țară. Ceea ce demonstrează cu prisosință că un vandan adevărat poate face minuni: vandanii sunt talentați, dârzi și patrioți. Joseph știa de mic copil că singura afacere eternă este cea legată de pompele funebre. Așa că a ucenicit pe lângă firma VIAȚA VEȘNICĂ, însă când s-a crezut suficient de pregătit să-și deschidă propria afacere, a constatat că
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
țăranul Petre Eminovici din 1736, coboară documentar, din tată în fiu, pînă la Gh. Eminovici și la poet2. Cine cercetează viața lui Gh. Eminovici, chiar și numai în linii mari, are în față un exemplar deosebit, un om deștept și dîrz, care, în luptă cu viața, a cunoscut unele succese, dar și dese înfrîngeri. Fiu de țărani, pornit în lume cam o dată cu César Birotteau despre care Honoré de Balzac a scris un frumos roman, tînîrul Iminovici, fiul dascălului Vasile din Călineștii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
simțită tocmai în această neodihnă, în această veșnică teroare la care sunt osândiți soții criminali. Oare lui Macbeth nu i-a pierit pentru totdeauna somnul de teamă că, adormind, îl vor tortura în vis fantomele victimelor lui? Lady Macbeth, mai dârză și mai rezistentă la început, nu devine ea însăși un soi de fantomă, o moartă vie, rătăcind noaptea prin palat cu ochii deschiși, deși este cufundată într-un somn adânc? Lady Macbeth doarme și nu doarme, trăiește și nu trăiește
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Pe-o gură de rai”. Totodată, Blaga identifică expresii ale spațiului mioritic în așezarea caselor românești, în doină, ca specie folclorică definitorie pentru sufletul românesc, în metrica versului. Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit, dârz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. Această distanță, ce se mai păstrează, e parcă ultima rămășiță
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); ură (2); vertical (2); -; absurd; anormal; apărare; armonios; arogantă; arțăgos; atitudine; atotștiutor; atracție; bine; blînd; boală; bun; bunicul; calitate; caracter puternic; cu caracter; centru el; ciudat; ciudos; cocoș; coleg; coloană; copil; curaj; cutremurător; depășire; dezavantaj; dezgust; diferență; diplomă; dispreț; dîrz; domol; drăguț; drept în decizii; dubios; dușmănos; efort; doar pentru el; plin de el; ești; fără scrupule; ființe; fițe; fraier; gălăgios; gelos; greșit; imatur; impulsiv; inferior; ins; insulta; invidie; irascibil; Irina; isteț; iubire; izbîndă; încet; îndărătnic; ca întotdeauna; înțepat; jignire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
armă; atitudine; atribuit; avarism; a avea; baros; batală; bază; băiat; Băsescu; bătaie; bilă; bou; boxer; brad; brățară; bucurie; cai putere; cai; caracter; cocaină; confort; constrîngere; convingere; creștin; culturism; curajos; cuvînt; dar; declin; deplină; deplinătate; deschis; determinare; dictator; dimineața; director; divin; dîrz; dominare; domnie; dumnezeiască; dușmănie; eficiență; efort; egalitate; enervant; enormă; erou; facere; familie; fără; financiară; fizică; fudul; gladiator; glas; glorie; grad; gras; gura tîrgului; guvern; harnic; hărnicie; hoție; ignoranță; iluzie; indestructibil; indulgentă; inima; interesant; izbîndă; înălțător; înălțime; încredere în sine; încrezător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
haiduc (7); neînfricat (7); isteț (6); îndrăzneț (6); luptă (6); sabie (6); eu (5); poveste (5); soldat (5); tare (5); cal (4); domnitor (4); fricos (4); iute (4); laș (4); război (4); șmecher (4); ager (3); băiat (3); conducător (3); dîrz (3); învingător (3); mașină (3); măreț (3); Mircea (3); mîndru (3); prost (3); voință (3); vrednic (3); cavaler (2); descurcăreț (2); Făt-Frumos (2); fraier (2); Harap Alb (2); lider (2); necaz (2); ostaș (2); povești (2); prieten (2); Prîslea (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din jurnalul acestuia și aderă, evident, la poziția sa. Notase Blok: „Ieri, naufragiul Titanicului m-a bucurat nespus: mai există așadar Ocean” (I, 243). Să fie doar fascinația în fața grandorii naturii, a sublimului ei, recuperat? Să fie amintirea tinereții sale dârze? Iată-l notând în alt loc: „Ce-i datorez Gărzii de Fier? Consecințele pe care-a trebuit să le îndur pentru o simplă înfierbântare de tinerețe au fost și sunt atât de disproporționate, că după ea mi-a fost cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]